32,577 matches
-
toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului. 2 August. Zi de vară la Telenești. Horă în Telenești dar mai ales bal seara la care face furori tânărul plutonier de jandarmi, băiat frumușel care știe franțuzește, perceptorul, subprefectul și "le beau monde" care în cea mai mare parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare, și care se chiamă aici saran. Toată ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
despre o mulțime de vii și case pe care a avut prilej să le cumpere pe nimic și nu le-a cumpărat, ca să ajungă să zidească anul acesta o mică vilă în gust turcesc, foarte mică și destul de scumpă.) Oamenii beau cafele multe. Turcul care n-are ce face se stabilește cafegiu. Nu câștigă dar se chiamă că are un comerț și-i om onorabil. Istoriile cu Bulgarii dela Bazargic. Locuiesc în case mari, n-aveau la venirea Românilor, nici mobilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rostește leneș cu doi a la tatlî și caimaclî. Mai adoage și sadè. Cavè sadè, tatlî, caimaclî. Cafe dulce cu caimac. Bulgarii, mai ales cei mai în vârstă știu toți turcește. Mâncăm luferi și stavrizi, pești de mare. Primarele nu bea cafea, nu fumează. Îi place grozav însă pokerul. Mai departe, la Caliacra. Stâncă măreață care înaintează mult în mare. Trecem prin două porți, în parte dărâmate. Spre uscat deci, au fost clădite ziduri de cetate. În partea cealaltă, țărmul calcaros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i se cuvine. Asta acuma, pe loc și numaidecât. Haziaica e o ieșeană nostimă și cu haz. Ascultă, Ivane, zice ea față cu toată lumea, în grădină; ascultă Ivane, ți-aș face voia, dar află că m-am îmbătat cumplit. Am băut rachiu și vin cam mult și-s bată. Trebuie să mă duc să mă culc. Așa? se miră Ivan. Te-ai îmbătat? Da. Atuncea îi bine; ai dreptate; du-te și te culcă. Și plecă mulțămit că a dat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
complect de lumea externă, având cu ei alimentele trebuitoare. Astupau toate bortele gardului. Numai un băiat deschidea o gaură, ca să privească ce se petrece în uliță. Ș-atunci văzând că trece un om care ducea în spate o femeie, și bea din când în când dintr-o sticlă, l-a săgetat privirea omului aceluia. Vâlcof se luptă cu un balaur și-l omoară cu cața. Întâlnește în districtul Praradia, în valea Chesme, lupi cu gurile legate. Ca să fie om vrednic, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
modă care e și ea epidemică. Avem deaface cu niște tipuri mai mult sau mai puțin feminine. Cu vârsta, boala se vindecă. Gheorghieș Dela Ieș Dorobanț Clanț!* La ora 5 femeile de azi au obiceiul să se adune nu ca să bea un ceaiu nevinovat și blond, ci ca să danseze. Ora e așa de fatală, încât fără dancing nu se poate. Dancing, nu dans. Un asemenea obiceiu a contribuit în mare parte la progresul economiei de toaletă. În vremea bunicelor noastre ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că-i mai comod așa. Nu-i vorba aici de modă; ci de higienă. Vrai să spui că nu-mi stă bine? Ba da, ba da, zice soțul repede, căci și el e grăbit. Are un consiliu la ora 5. Bea ș-un ceaiu. Se face și puțină muzică. Apreciază la alte femei adevărurile pe care le-a auzit dela soția sa. A doua zi nu le mai relevă și tace, căci nu mai știe bine cine i le-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tu însuți sălășluiești. (Pitagora) Cap 19 vers 11 A venit pământului vreme nouă; credința adevărată iese la luptă după suferință; sabia cu două tăiușuri a cuvântului lui Dumnezeu va sta asupra neamurilor. Un pahar de vin dă putere; eu am băut patruzeci și nu mă pot ține pe picioare. I. Armia lui Mahomet II năboiește ca o apă întăi asupra Țării de Jos, după aceea în sus spre Moldova. II. Ștefan Meșter și Jderul cel mezin, căruia acuma îi spune Onu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde-i adusă o bătrână doftoroaie, care observă cu scrupulozitate toate eresurile acestea păgânești. Câni mulți, cu mare zvon și harmalae când vin străini la vreme de noapte. Înainte de a da paharul cu băuturi, gazda gustă (ia credință) Înainte de a bea apă din cofăel, suflă asupra apei. Era-n vremea când au turnat meșterii clopotul mănăstirii Putna; atunci au răspândit o minciună mare, ca să sune frumos și pân departe arama mestecată cu argint. Au împrăștiat în lume zvon cumcă... 1472 Basarab
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni nu-mi dă pe datorie Vorba rea merge ca săgeata A lăsat toate în pământ Umblă cu vorba (boierii) Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle vântul cel tare. În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scriitori și artiști. A fost și Goethe aici. M-am înclinat. Lumea care a trăit aici, din veacul XVIII până ieri, avea prilej să se simtă onorată și înduioșată de adâncă mulțămire, mai cu seamă că mărimile lumii veneau să bea apa lor dela Sprudel și Mühobannen. Părea că onoarea apelor se răsfrânge asupra întregei lor existențe; de aceea la marginea târgului, pe multe stânci bine îngrijite, se poate ceti că acolo a stat un Kronprintz, dincolo o arhiducesă, dincolo un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gazetar și-i arătau bunăvoință, căci se temeau de el. Acuma lucrurile s-au schimbat. P.S. O. Han mi-a vorbit și de Arcul de triumf. De asemenea despre d. Bucuța, care zicea Han are înfățișare de alcoolic, deși nu bea; însă mânâncă teribil. Iar înfățișarea o are din pricină că tatăl său era alcoolic. Gheorghe Anghelescu, servindu-mă la Baia Dr. Mirea, a făcut câteva glume clișeu (foarte probabil), vorbind despre cineva care, la răceală gravă, întrebuințează ca medicament: 1) o zemă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca medicament: 1) o zemă bună de prune, 2) un ceaiu de struguri; iar ca depurativ urodonal de Deal. După ce se vindecă, același personagiu devine temperat și mai cere la bodegă decât o țuică mică la țap, pe care o bea cu grijă ca să nu piardă nimic. D-l Atanasescu (actorul) a venit la masaj fără să mă vadă și să mă recunoască și a angajat o conversație cu maseurul său, din care am înțeles că l-o alungat dela regiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o falcă de cal a trecut prin ascuțișul săbiei 5000 de filisteni. Mai ușor să iei decât să dai. Nu s-a schimbat nimic în târgul Ieșilor, avem un slut mai mult. Păcat? Mânâncă în lumea asta și mai ales beau, pentrucă pe ceia lume nici se bea, nici se mânâncă. Și-a cumpărat un corb ca să vadă dacă trăiește 300 de ani. Dumnezeu care, în înțelepciunea lui, a pus moartea la sfârșitul vieții. Așa ne petrecem noi viața: într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ascuțișul săbiei 5000 de filisteni. Mai ușor să iei decât să dai. Nu s-a schimbat nimic în târgul Ieșilor, avem un slut mai mult. Păcat? Mânâncă în lumea asta și mai ales beau, pentrucă pe ceia lume nici se bea, nici se mânâncă. Și-a cumpărat un corb ca să vadă dacă trăiește 300 de ani. Dumnezeu care, în înțelepciunea lui, a pus moartea la sfârșitul vieții. Așa ne petrecem noi viața: într-un an patru luni foamete, patru năvăliri, patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
exagerare și glumă îndoielnică M. Gh. nu se poate spune că nu e actor. Mezetino intră pe scenă, ascunzând ceva sub manta. Ce ai acolo? îl întreabă Arlechino. Un pumnal, răspunde Mezetino. Arlechino caută, găsește o sticlă de vin, o bea și-o întoarce goală: Poftim înapoi teaca! îi zice el. Unii oameni riscă trăind prea mult. Trebuie să dispară la timp, după toate regulele gloriei. Pinon, voind să intre în salonul unui conte, vede pe acesta petrecând chiar atunci pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l încalecă și sabia a celui care o încinge. Bărbații cu fapta, femeile cu vorba. Cânele care mușcă nu-și arată dinții. Din zece bărbați, nouă-s femei. Cine a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
supără fără pricină, vorbește fără nevoie. Numai prostul se poate culca perfect mulțămit și se trezește perfect fericit, încredințat că asta va dura până la sfârșitul timpurilor și că echilibrul universal e în funcție de buna sa dispoziție. Bețivul nu face rău că bea ci că umblă; prostul nu face rău că tace ci că vorbește. Artiștii să fie atenți când îi laudă proștii. Este luptă și vor sta veșnic oameni deoparte și de alta a baricadei: deoparte cei mai puțini; de cealaltă proștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sparie de răgetul magarului. Aux fenêtres de l'univers Où tu es assise, étonnée de ne voir ni une poussière Ni une étoile d'araignée, Tu essaies de méditer Devant l'immense pavement Où les étoiles sont semées Comme un beau sable scintillent. Tu te demandes où l'on met Le sceau, l'éponge et le balai Et dejà tes doigts laborieux Paraissent attendre qu'un ange T'apporte de la laine blonde Pour tricoter des bas à Dieu /Maurice Carème/ poète
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bine cu primul ministru? Olandezii: Câți bani are? Englezii: Ce fel de om e? Muscalii: Câte moșii și câți servi? Moldo-Valahii: Ce slujbă și cât îi pică? *1 Când vicleanul izbândește toată lumea îl firitisește. *1 Bețivul nu face rău că bea, ci că umblă pe drumuri și printre oameni. *1 Pe scenă, amanții discută infinit, fel și chip, cheltuind vremea zadarnic. Bogăția este avantajul pe care îl are deseori un neghiob asupra unui om de talent. Probabil că la judecata de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căsătorit prima oară cu Casandra fiica lui Șerban Cantacuzino; a doua oară cu Anastasia Ivanovna Trubețcoi; Safta. Numele familiei Silișteanu; tatăl lui Constantin se numea Toader, fost vel căpitan de codru. Constantin fusese botezat cu numele Cantemir, după numele prietinului bei tatar cu acest nume, care ocârmuia Bugeacul și a ajutat pe Tomșa-Vodă în războaiele pentru domnie cu Movileștii. La domnie i s-a pus nume creștinesc după rânduiala schimbării de nume în călugărie Constantin cu inițiala C (antemir). [DIVERSE]* Ciobanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deficitul de inteligență se compensează cu un excedent de naivitate. Șah arbaz Mistreț împărătesc (poreclă) *1 Ce tip nereușit! Am o dorință fierbinte să-l trimit la mama lui, ca să-l mai nască odată! Bunu-i vinul și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
excedent de naivitate. Șah arbaz Mistreț împărătesc (poreclă) *1 Ce tip nereușit! Am o dorință fierbinte să-l trimit la mama lui, ca să-l mai nască odată! Bunu-i vinul și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]