29,398 matches
-
fi fericit să afle adevărul și, mai ales, va trebui sa încuviinteze căsătoria "soției" sale cu nepotul său, Ernesto. Norina este încântată de acest plan și împreună cu prietenii săi actori, travestiți în servitori, pornesc la "atac". Disperat de amenințarea unui destin necruțător, Ernesto își crede dragostea pierdută. Don Pasquale se lasă ușor cucerit de purtarea sfioasă și frumusețea ale tinerei "Sofronia", în realitate frumoasa Norina. În contractul de căsătorie ce se încheie pe loc, bătrânul trece jumătate din averea lui pe
Don Pasquale () [Corola-website/Science/307544_a_308873]
-
Călin Stănculescu a lăudat filmul într-un articol din "România Liberă" pentru că oferă spectatorilor mai multe idei de meditație asupra vieții, a morții și a prefăcătoriei, precum și recitaluri actoricești de excepție. "„Filmul îi lasă spectatorului destule momente de meditație asupra destinului care lovește fără a alege, asupra incompatibilităților existente între generații, asupra jocurilor politice și a moralității acestora. O frazare filmică traversată de accente necesare pentru aprofundarea psihologiilor eroilor, o imagine (Dan Alexandru) care propune un decor eliberat de atracția kitsch
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
Marinescu, dialogul alcătuit din replici scurte, adesea tăioase, dar niciodată vulgare, cadrele filmate cu minuțiozitate și muzica în ton cu drama prezentată. Ea apreciază că filmul evoluează treptat după primele 20-30 de minute de la un film politic către filmul unui destin, al magnatului care, deși a acumulat averi fabuloase, și-a irosit viața. Accentul este pus pe frământările sufletești ale personajului principal, interpretarea lui Dorel Vișan fiind considerată memorabilă.
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
copil, un băiat. După o perioadă de timp pleacă, împreună cu copilul în vârstă de 5 ani, la Bistrița, la violonistul Ștefan Cigu, cel cu care se cunoștea din diversele concerte avute în țară. După ceva timp, cei doi își unesc destinele și formează una din cele mai frumoase și stabile perechi din lumea muzicii populare. Cei doi s-au stabilit în Bistrița, alături de cei 3 copii ai lor (băiatul Matildei din prima căsătorie și un băiat și o fată ai lui
Matilda Pascal Cojocărița () [Corola-website/Science/307620_a_308949]
-
muzician român. Niculaiu Mării a Gheorghii Zaharii din Cicârlău este convins că a venit pe lume pentru a înfrumuseța locul pe unde trece, pentru a alina dorul și durerile sufletești ale neamului din care își trage seva și își hrănește destinul. Născut într-o familie de țărani, unde au venit pe lume 9 copii, a cunoscut greutățile vieții încă din fragedă pruncie, crescând în dragoste pentru muncă. Păscând vitele și bivolii preotului din sat ori trudind la morărița Verdeș, adormea în
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Victor Predescu. Un articol din ziarul județean "Pentru socialism" din 22 august 1956, consemna succesul remarcabil și ținuta artistică a tânărului solist vocal Nicolae Sabău, pe o scenă din București, marcând astfel debutul unui destin artistic. În anul 1959 ia ființă Ansamblul de cântece și dansuri al Sfatului Popular al Regiunii Baia Mare, instituție profesionistă de folclor ,care îl promovează pe tânărul interpret Nicolae Sabău în spectacolul "Baia Mare în cântec și joc" alături de celebrul Felician Fărcașu
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
tainice gânduri, ea cântă un fel de baladă despre o femeie arsă de vie pe rug. Melodia stranie se deapănă pe un ritm monoton și se încheie cu o frază șoptită: "Răzbună-mă!" Personajul se impune ca luptând cu un destin neobișnuit. Rămas singur cu Azucena, pe care a socotit-o drept mama sa, Manrico îi pune întrebări, la care ea răspunde evaziv. Țiganca povestește cum mama ei a fost acuzată de vrăjitorie de către tatăl actualului Conte de Luna și arsă
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
a fi iubită iubind?" (cântabile "Ah, fors'i lui che l'anima"/" Poate că el va fi acela"). În mod sigur nu (tempo di mezzo "Follie...follie...delirio vano è questo"/"Ce nebunie! În van e-al meu delir!"). Dar destinul Violettei este cu totul altul: să-și continue viața veselă și independența socială de până atunci (cabaletta "Sempre libera degg'io/folleggiare di gioia in gioia"/"Mereu liberă, ca un fluture în zbor/de la o plăcere la alta"). Alfredo și
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
2009 se mută la Mogoșoaia. Poemele sale au fost traduse și publicate în Germania, Franța, Belgia, Italia, Suedia, Israel, Federația Rusă, SUA, Bulgaria, Albania, Turcia, Țara Galilor, Macedonia, Republica Populară Chineză ș.a. În romanele și eseurile sale descrie o serie de destine umane aflate sub teascul ocupației străine, motivul care revine mereu fiind numit de scriitoare "acasă - în exil". Tema recurentă a cărților sale este exilul geografic și încercarea de a-și afla o patrie în poezie, „semnată tot cu... nume străin
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Modoranu, Nu mă atinge..., în Convorbiri literare, nr. 7, 1998; - Gellu Dorian, Pe același raft, în Convorbiri literare, nr. 10, 1999; - Eugen Evu, Aura Christi - Ultimul zid, poezia trăită ca timp, în Provincia corvina, nr. 10, 1999; - Nicolae Balotă, Un destin Literar, în Flacăra, nr. 7, 2000; - Alexandru Pintescu, Aura Christi sau utopia negativă, în Poezia, nr. 4, 2000; - Irina Petraș, Aura Christi: „Aș vrea să mă descriu cum mi-aș descrie mâna privită îndelung”, în Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 9
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
nu rămâne fără urmări, inspectorul intervine la eșaloanele superioare și propune mutarea lui Popescu de la compania de jandarmi la infanterie, la un Batalion Disciplinar din linia întâi a frontului. Nu după mult timp, inspectorul jandarmeriei din Transnistria care îi hotărâse destinul căpitanului Popescu a fost schimbat, odată cu această schimbare, ordinul de pedepsire a insubordonării nemaifiind dus la îndeplinire. Noul inspector al jandarmeriei îl numește pe comandant al Chesturii Municipiului Tiraspol și împuternicit al guvernatorului pentru repatrierile evreilor. În noua sa calitate
Ioan D. Popescu () [Corola-website/Science/306486_a_307815]
-
viu în clipa așternerii în pagină, viu rămâne și pentru urmașii vrednici." " Sunt dator cu această carte în primul rând directorului general al primei scene românești, prozatorul Dinu Săraru, ctitorul noului muzeu al Teatrului Național." " Marele animator mi-a schimbat destinul, chemându-mă la înfăptuiri pe care le doream cu ardoare de multă vreme. Îi stau alături cu mândrie și hărnicie, convins că trăiesc șansa pe care Dumnezeu ți-o dă o singură dată în viață”." Gândul domnului Dinu Săraru a
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
martie 1906. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucînd un rol important în Unirea Basarabiei cu România. La sfirșitul secolului al XIX-lea și în
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
început să fie la modă niște seriale radiofonice transmise în fiecare după-amiază. Foarte receptive, țările latino-americane au preluat această idee și astfel au apărut primele radionovele. Încă de la început, ele s-au diferențiat de colegele lor nord-americane: în timp ce acestea prezentau destinul mai multor familii și ajungeau uneori la câteva mii de episoade, radionovelele aveau la bază o poveste de dragoste și rareori depășeau 250-300 de episoade. Aceste diferențieri s-au accentuat și mai mult atunci când au apărut soap-operele și telenovelele. Primii
Telenovelă () [Corola-website/Science/306609_a_307938]
-
mii de episoade, radionovelele aveau la bază o poveste de dragoste și rareori depășeau 250-300 de episoade. Aceste diferențieri s-au accentuat și mai mult atunci când au apărut soap-operele și telenovelele. Primii autori de telenovele se regăsesc în Cuba, dar destinul lor în această profesie (din cauza situației politice) este de scurtă durată. Adevărata naștere a acestor producții are loc în Mexic, unde în 1957 apare Televisa, prima mare companie producătoare de telenovele. Brazilienii nu se lasă mai prejos și în 1963
Telenovelă () [Corola-website/Science/306609_a_307938]
-
deschizătorii de drum spre o viață nouă. Nu era decât o superstiție, dar ea era alimentată de dorința tinerei generații de a se emancipa de tutela prea grea a părinților, de a avea dreptul să-și decidă propriile acte, propriul destin. De aceea superstiția a fost întreținută cu grijă, ea fiind argumentată cu noi fapte ce păreau nu mai puțin miraculoase. Abatele Medard de Soissons scria cum unii afirmă că înainte de a se produce această plecare ciudată a copiilor, din zece
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
conținea 15 melodii, dintre care patru piese cover, două ale Madonnei (Material Girl și Vogue) și respectiv două ale lui Janet Jackson („Black Cat” și „Nasty”). Scrie împreună cu mama sa o carte, „Heart to heart”. Își cumpără o casă în Destin, Florida. La sfârșitul lui 1999 Spears apare ca și personaj episodic în serialul dedicat publicului adolescent, Sabrina, vrăjitoarea adolescentă, interpretând piesa „(You Drive Me) Crazy”, piesă care a asigurat și coloana sonoră a filmului "Drive Me Crazy", cu actorii Adrian
Britney Spears () [Corola-website/Science/306654_a_307983]
-
până în 1991, și a definitivat lucrarea de sinteză "Istoria României", care nu a fost încă publicată. „Ion Nistor, profesorul și istoricul care a stat întreaga lui viață în slujba istoriei și a cauzei naționale s-a identificat nu numai cu destinul dramatic al provinciei sale: Bucovina istorică, ci al tuturor românilor, fiind istoricul tuturor românilor, din Galiția în Tessalia și de la Nistru până la Tisa”, a afirmat istoricul ieșean Ion Toderașcu. Arestat la 5/6 mai 1950, în așa-zisa „noapte a
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
început wrestling-ul nu părea să fie viitorul său, deoarece s-a laureat în literatura engleză obținând o slujbă de profesor de engleză (așa cum Matt Bloom, alias A-Train a devenit profesor de matematică). Dar după asta wrestling-ul va face parte din destinul său. De atunci tânărul Jacobs dedică toate energiile sale luptei în ring. Pentru o perioadă se va supune antrenamentelor lui Dean Malenko. Debutul sau în wrestling care contează ceva va fi în federația lui Jerry Lawler, la USWA, cu identitatea
Kane (wrestler) () [Corola-website/Science/306879_a_308208]
-
ei, Menelau trebuie să petreacă o lună de zile în munții Cretei pentru a salva Sparta de la pierzanie. Elena se arată dezolată, dar declară că acceptă vrerea divină. Corul interpretează atunci un cântec vesel: Va, suis, Ménélas / La voix du destin / Qui te mène, hélas! / Au pays crétain! », cu care se încheie actul. Locul acțiunii: Iatacul Elenei. Elena se arată întâi rezervată față de insistențele lui Paris, care reușește să o vadă prin intermediul lui Bacchis. Scena este întreruptă de regii eleni, care
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
mai târziu, datorată absențelor nemotivate (one for 82 days) și pentru neexecutarea unui ordin al unui ofițer superior. După ce a petrecut 38 de zile la Camp Pendleton Base, s-a rezumat la viața lui de civil...și să-și urmeze destinul. Ajuns acasă în St. Louis, Orton, l-a însoțit pe tatăl său la un eveniment WWE în direct la sfârșitul lui 1999. A plecat cu oportunitatea de a încerca la Stanford, care în curând a rezultat într-un antrenament de
Randy Orton () [Corola-website/Science/306880_a_308209]
-
științei experimentale moderne. Opera să medicală a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atît în Orient cît și în Occident. Lucrările sale au început să fie traduse în latină în prima jumătate a secolului al XII-lea. Destinul îl aruncase pe Avicenna într-una din tumultoasele perioade din istoria Iranului, cănd noile elemente turcești schimbau dominația iraniană din Asia Centrală iar dinastiile locale iraniene încercau să obțină o independență politică față de califatul abbasid de la Bagdad. Însă puterea de concentrare
Avicenna () [Corola-website/Science/306979_a_308308]
-
evalua alegerile morale ale personalului din domeniul medical. Constantin Maximilian, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, ca toate deciziile noastre din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii. Această
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
formație a produs un album muzical intitulat "Melodiile Turului Franței ()". În cinematografie, Turul a reprezentat punctul de plecare în turnarea filmului "Cinci lalele roșii ()" (1949), de Jean Stelli, film în care cinci cicliști sunt omorâți. În fruntea cursei ()" (1974) urmărea destinul lui Eddy Merckx, fiind selectat pentru Festivalul Internațional de Film de la Cannes. Același subiect l-a propus și Alex Joffé cu a sa parodie "Spărturi ()" din 1967. Din distribuția acelui film au făcut parte Bourvil și Monique Tarbès. În 1996
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
situeazăla un nivel de realitate sopratemporal si transcendental. Din această cauză este importantă provocarea derivată din opera lui Giovanni Anselmo "Sculptură care mănâncă" (1968, colecția Sonnabend, New York), formată din două bucăți de piatră care strivesc o salată, legumă al cărei destin inevitabil este de a pieri. Frecventă este folosirea obiectelor vii, ca în Kounellis, care fixă un papagal adevărat pe o pictură pe pânză, ca demonstrație a faptului că natura are la dispoziție mai multe culori decât orice compoziție pictorică. O
Arte Povera () [Corola-website/Science/307849_a_309178]