28,739 matches
-
adevăr, în 1778 noul rege, Ludovic al XVI-lea, l-a oferit soției sale drept cadou, dar ea l-a refuzat.Conform Madame Campan, regina l-a refuzat afirmând că banii ar fi putut fi mai bine cheltuiți pentru echiparea soldaților. Unii au spus că Maria Antoaneta a refuzat colierul deoarece nu a vrut să poarte o bijuterie care a fost proiectată pentru o altă femeie, mai ales că acea femeie fusese o curtezană pe care ea nu o plăcea. Potrivit
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
flancului sudic. Ambele armate au fost puternic întărite pentru ofensiva care avea să urmeze. Efectivele totale ale Armatei I au crescut de la 250.000 de oameni în septembrie la aproximativ 320.000 în pragul ofensivei, deși doar 120.000 de soldați au participat efectiv la luptele principale. Armata I avea în dotare aproximativ 700 de tancuri. În octombrie, aliații sufereau o criză majoră de aprovizionare dar, la începutul lui noiembrie, problemele de aprovizionare fuseseră în cea mai mare parte rezolvate. Armata
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
egale cu armatele aliaților, efectivele lor erau depășite cu mult de cele ale americanilor. În unele sectoare ale frontului, aliații îi depășeau numeric pe germani cu 5:1. Germanii sufereau în această etapă a războiului de o mare criză de soldați. Cele mai multe unități germane sufereau din cauza lipsei soldaților, unele divizii numărând doar câteva mii de oameni. Pe de altă parte, inferioritatea numerică a germanilor era compensată parțial de sprijinul de artilerie și de blindate considerabil. Trupele germane erau comandate de "Generalfeldmarshall
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
depășite cu mult de cele ale americanilor. În unele sectoare ale frontului, aliații îi depășeau numeric pe germani cu 5:1. Germanii sufereau în această etapă a războiului de o mare criză de soldați. Cele mai multe unități germane sufereau din cauza lipsei soldaților, unele divizii numărând doar câteva mii de oameni. Pe de altă parte, inferioritatea numerică a germanilor era compensată parțial de sprijinul de artilerie și de blindate considerabil. Trupele germane erau comandate de "Generalfeldmarshall" Gerd von Rundstedt și de "Generalfeldmarshall" Walther
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Gey. În același timp, 467 de bombardiere grele britanice au atacat Düren și Jülich, iar alte 180 au lovit Heinsberg. Rezultatele bombardierelor au variat. Orașele germane au suferit distrugeri masive. Comunicațiile germane au fost grav afectate, iar efectul asupra moralului soldaților a fost copleșitor, în special în cazul unităților formate din soldați tineri și lipsiți de experiență. Totuși, trupele din prima linie au suferit pierderi scăzute. Comandanții flotelor aeriene aliate au trebuit să recunoască faptul că rezultatele bombardamentelor nu se ridicaseră
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Düren și Jülich, iar alte 180 au lovit Heinsberg. Rezultatele bombardierelor au variat. Orașele germane au suferit distrugeri masive. Comunicațiile germane au fost grav afectate, iar efectul asupra moralului soldaților a fost copleșitor, în special în cazul unităților formate din soldați tineri și lipsiți de experiență. Totuși, trupele din prima linie au suferit pierderi scăzute. Comandanții flotelor aeriene aliate au trebuit să recunoască faptul că rezultatele bombardamentelor nu se ridicaseră la nivelul așteptărilor. În plus, apărarea antiaeriană germană a reușit să
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
lansat contraatacuri sprijinite de rezervele mobile din cadrul Diviziei a 116-a Panzer. După patru zile de lupte, Hamichul a fost cucerit în cele din urmă, dar americanii nu înaintaseră decât 3,2 km cu prețul pierderii a 1.000 de soldați. În acest timp, Collins a ordonat Diviziei a 3-a blindate să își divizeze forțele: o parte trebuia să sprijine Divizia a 104-a, iar cealaltă urma să acționeze independent și să preia controlul asupra a patru sate (Werth, Koettenich
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
până pe 28 noiembrie. Între timp, feldmareșalul Rundstedt a hotărât să arunce în luptă o parte a rezervelor, acestea fiind două divizii, care fuseseră inițial destinate Ofensivei din Ardeni. Au fost transferate pe front efectivele Diviziei a 3-a parașutiști, iar soldații epuizați din Diviziile 12 și 47 Volksgrenadier au fost retrase din prima linie. Problemele logistice ale acestui transfer, dar și lipsa de experiență în luptă a noilor veniți au permis în cele din urmă americanilor din Divizia I să înfrângă
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Grosshau. Aici, divizia trebuia să înlocuiască pozițiile ocupate de Divizia a 28, ai cărui militari erau epuizați de luptele neîntrerupte purtate până atunci la Schmidt. Pozițiile defensive erau ocupate de Divizia a 275-a, care, deși slăbită, era formată din soldați cu experiență. Unitățile germane, care suferiseră pierderi grele, nu mai puteau oferi o rezistență la fel de puternică ca la începutul lui noiembrie, dar defensiva fusese bine pregătită, terenul accidentat și câmpurile minate provocând mari pierderi americanilor. După cinci zile de lupte
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
fost retrasă pe 21 noiembrie ca să participe la Ofensiva din Ardeni. La fel s-a procedat și cu Divizia a 275-a de infanterie, care avea efectivele incomplete. În locul lor au fost aduse Divizia a 344-a Volksgrenadier, formată din soldați neexperimentați, și Divizia a 353-a Volksgrenadier, care a fost plasată în rezervă. Planul inițial nu prevedea nici un fel de acțiune pentru Corpul V comandat de generalul Gerow până când Corpul VII nu își îndeplinea principalele obiective. Corpul V urma după
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
a reușit să își atingă obiectivele în aceeași perioadă de timp. Pierderile suferite de americani în această operațiunea au fost uriașe. Luptele din pădurea Hürtgen, care începuseră încă din septembrie, costaseră trupele aliate pierderile vieților a aproximativ 32.000 de soldați Armata a 9-a trebuia să înainteze prin câmpia Rurului în paralel cu înaintarea Armatei I prin pădurea Hürtgen. Condițiile în care trebuia să acționeze Armata a 9-a era complet diferită de cele întâlnite în pădurea deasă în care
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
cititorii. Prozatorul Dénes Jónás considera că romanul "Fiii omului cu inima de piatră" este o „operă eminamente lirică în care scenele de măcel, de un realism vădit față de celelalte romane ale prozatorului, reprezintă ilustrarea războiului absurd pe care îl duc soldații din armata austro-ungară, deseori împotriva propriilor confrați revoltați”. Romanul "Fiii omului cu inima de piatră" a fost tradus în mai multe limbi străine: germană („Der Mann mit dem Herzen Steinernen”, "Pester Lloyd" și "Pester Tageblatt", 1869), poloneză („Serce kamienne”, Dziennik
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
de recunoaștere dotată cu motociclete, fiind încadrată cu militari rezerviști (Armata Teritorială). Din cauza unor greșeli de planificare, unitatea a sosit la Calais fără motociclete, înarmată doar cu arme ușoare. Dat fiind că era o unitate motorizată, aproape o jumătate dintre soldații ei erau clasificați ca șoferi, iar din punct de vedere dotării cu armament aceștia erau încadrați pe post de „cavaleriști”. Din acest ultim motiv, ei aveau în dotare doar pistoale. Șoferii au primit puști doar în momentul în care au
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
în lupta de blindate care a urmat, iar cele care au supraviețuit s-au retras spre Calais. "Kampfgruppe" Kruger a continuat înaintarea spre Calais, declanșând seara atacuri împotriva celor efectivelor celor două regimente de proiectoare ale artileriei britanice, ale căror soldați luptau ca infanteriști în estul orașului. Detașamentul de tancuri care escorta camioanele cu alimente a fost la rândul lui atacat de blindatele germen în timpul nopții. Camioanele au reușit să se retragă, câteva tancuri au înaintat spre Gravelines, unde au distrus
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
din Batalionul 1 pușcași (comandat de locotenent-colonelul Chandos Hoskyns) și Batalionul al 2-lea al Regimentului de pușcași regali, cunoscut și ca Regimentul al 60-lea pușcași (comandat de locotenent-colonelul Euan Miller). Cei mai mulți militari ai acestor două batalioane motorizate era soldați ai armatei regulate sau rezerviști cu un înalt grad de pregătire militară. Cele două batalioane erau dotate cu transportoare blindate de personal într-o proporție mai mare decât alte unități. În timpul debarcării însă, bombardamentele germane i-a silit pe comandanții
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
Hoskyns, comandantul Brigăzii de pu șcași, a fost rănit grav pe 25 iunie și a murit în Anglia. Căpitanul de Lambertye, comandantul contingentului francez, a murit din cauza unui infarct în timp ce se afla în inspecție pe front pe 26 iunie. Printre soldații britanici luați prizonieri la Calais a fost și Airey Neave, un tânăr comandant de pluton din Brigada a 5-a de proiectoare de căutare de artilerie. Neave avea să se remarce prin prima evadare încheiată cu succes a unui britanic
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
fel ca și PKK, a cărui aripă siriană este PYD. PKK este de asemenea considerat organizație teroristă de către Uniunea Europeană, dar nici PYD, nici YPG nu sunt menționate. Kurzii din YPG afirmă că, în timpul anului 2013, de rebeli islamiști și 376 soldați sirieni guvernamentali au fost uciși de trupele lor, în timp ce pierderile umane de partea kurdă ar fi de 379 de morți. Pentru anul 2014, grupul armat kurd declara, pe 28 decembrie, că 537 soldați YPG/YPJ au fost uciși în cursul
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
anului 2013, de rebeli islamiști și 376 soldați sirieni guvernamentali au fost uciși de trupele lor, în timp ce pierderile umane de partea kurdă ar fi de 379 de morți. Pentru anul 2014, grupul armat kurd declara, pe 28 decembrie, că 537 soldați YPG/YPJ au fost uciși în cursul a 414 confruntări armate și revendica moartea a membri ai „bandelor”, 228 de cadavre fiind recuperate.
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
trebui să dezlege enigma, dar dacă poziția era mai la răsărit, în dreptul actualei localități Eforie Sud, atunci rămășițele ului pot fi submerse. Istoricii Gheorghe Andronic, Adrian Rădulescu și Radu Vulpe presupun că denumirea poate proveni din cuvântul grecesc "stratiot", însemnând „soldat”, ceeace înseamnă probabil că acest castru roman a fost construit pe amplasamentul unei fortificații grecești anterioare, cu atât mai mult cu cât denumirea Στρατώνι menționată de Strabo (xvi. 8) și de Pliniu (Istoria naturală, vi. 29. s. 34.) a mai
Stratonis () [Corola-website/Science/334651_a_335980]
-
cneazul Serebianov, guvernatorul militar al Astrahanului; o armată rusească de 30.000 de oameni venită ca întărire a atacat și i-a împrăștiat pe muncitori și pe forța tătărească care îi proteja. Pe drumul de întoarcere până la 70% din restul soldaților au murit de frig în stepe sau în urma atacurilor cerchezilor. Flota otomană a fost distrusă de o furtună. Imperiul Otoman, deși învins militar, a insistat să obțină liberă trecere pentru pelerinii musulmani și pentru negustorii din Asia Centrală, precum și distrugerea cetății
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
pensie. A refuzat propunerile de a se mută în Franța și de a primi pensie, rămânând la Belgrad. A crescut circa 30 de copii în plasament. A fost, totuși, invitată în străinătate, la diverse aniversări, comemorări și evenimente în memoria soldaților căzuți. La unul din aceste evenimente, a venit în costum popular sârbesc din zona Sumadija, purtându-și toate decorațiile. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Milunka a activat la un mic spital de campanie în cartierul belgrădean Voždovac, unde
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
Conform unor relatări, reînhumarea s-a făcut cu toate onorurile militare, pe melodia , dar altele sugerează că onorurile nu au fost cele standard, desi s-au ținut cuvântări de către foști ofițeri ai Armatei Populare Iugoslave și veterani de război. Asociațiile soldaților voluntari care au luptat în războaiele din anii 1912-1918 i-au acordat Milunkăi Savić, în prezența copiilor și nepoților, titlul de membru de onoare. Există străzi Milunka Savić în mai multe orașe, cum ar fi , Zrenjanin, , , , , , Niš, Šabac, Stepanovičevo și
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
fi folosite în meniul dinaintea începerii unei misiuni; meniul îți permite și să îți alegi echipamentul. Mecanicile de stealth au fost refăcute. O iconiță cu un ochi se închide sau se deschide pentru a arăta nivelul de detecție al jucătorului. Soldații inamici vor avea și un cerc deasupra capetelor pentru a indica starea de alertă. Jucătorii sunt forțați să se mute pentru a preveni detecția, iar o imagine cu o fantomă albă va marca ultima poziție în care a fost văzut
Sniper Elite III () [Corola-website/Science/334696_a_336025]
-
alege dintr-o gamă largă de hărți cu medii deschise. În iunie 1942, în timpul bătăliei de la Gazala, lunetisul OSS Karl Fairburne este trimis să-l asasineze pe Gen. Franz Vahlen și să-i descopere proiectul super-secret. El îi ajută pe soldații britanici să contra-atace forțele Gen. Erwin Rommel, dar, într-un final, portul orașului Tobruk este pierdut. Fairburne se îndreaptă către oaza Gaberoun din Libia pentru a ucide câțiva ofițeri și a afla locația lui Vahlen. El descoperă, însă, doar un
Sniper Elite III () [Corola-website/Science/334696_a_336025]
-
loc asasinarea, dar și unde va avea loc. În timpul misiunii finale, "Confrontation", Fairburne trebuie să-l salveze pe Churchill, prim-ministrul Marii Britanii fiind la Conferința de la Casablanca. Fairburne trebuie să elimine fiecare amenințare la adresa lui Churchill, inclusiv mortare, mine, rachete, tancuri, soldați nemți și un lunetist mascat misterios, cunoscut doar ca Raubvogel. Alte DLC-uri includ noi arme. Marea parte din DLC-uri sunt incluse în ediția Sniper Elite III Ultimate Edition, lansată în martie 2015. (Misiunea Hunt the Grey Wolf și
Sniper Elite III () [Corola-website/Science/334696_a_336025]