33,912 matches
-
clujene, fondată cu peste 130 de ani în urmă, în octombrie 1869, sub numele "Institutul de Învățamânt Agronomic Cluj-Mănăștur", fiind amplasată în clădirile unei vechi mănăstiri. În anul 1906, Institutul a fost ridicat la rang de Academie, purtând numele de "Academia de Agricultură Cluj". Istoria Universității de astăzi începe în luna octombrie a anului 1869 când, pe fostul domeniu Mănăștur, lua ființă una dintre cele mai vechi școli superioare de agricultură din Europa. În următorii 50 de ani, școala agronomică clujeană
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
pe fostul domeniu Mănăștur, lua ființă una dintre cele mai vechi școli superioare de agricultură din Europa. În următorii 50 de ani, școala agronomică clujeană a funcționat cu o singură secție - cea de agricultură - cu durata studiilor de trei ani. Academia de agricultură din Cluj și-a desfășurat activitatea sub aceasta formă până la izbucnirea primului război mondial. Unirea Transilvaniei cu Regatul României în 1918, a deschis o nouă etapă în evoluția școlii agronomice clujene. Din anul 1921, învțățmântul superior agronomic din
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
studii teoretice, iar al patrulea ca stagiu de practică în ferme de stat sau particulare. Din anul 1922, absolvenții au primit diploma de "inginer agronom". În 1929, prin reorganizarea și modernizarea învățământului agronomic superior, agronomia clujeană a luat denumirea de "Academia de Înalte Studii Agronomice Cluj". Durata studiilor s-a instituit de la acea dată la cinci ani, împărțiți în două cicluri: "învățământ general" (cursul general), cu o durata de trei ani și jumătate și "învățământul de specializare" cu o durată de
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
s-a instituit de la acea dată la cinci ani, împărțiți în două cicluri: "învățământ general" (cursul general), cu o durata de trei ani și jumătate și "învățământul de specializare" cu o durată de un an și jumătate. Prin aceste studii Academia forma atât ingineri agronomi, cât și cercetatori în diferite ramuri ale științelor agricole. Între anii 1940-1945, ca urmare a Dictatului de la Viena, Academia agricolă clujeană (cadrele didactice, studenții și o parte din inventarul său) s-a refugiat la Timișoara, unde
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
și jumătate și "învățământul de specializare" cu o durată de un an și jumătate. Prin aceste studii Academia forma atât ingineri agronomi, cât și cercetatori în diferite ramuri ale științelor agricole. Între anii 1940-1945, ca urmare a Dictatului de la Viena, Academia agricolă clujeană (cadrele didactice, studenții și o parte din inventarul său) s-a refugiat la Timișoara, unde și-a desfățurat activitatea sub denumirea de ""Facultatea de Agronomie Cluj - Timișoara"". În anul 1945, Facultatea de Agronomie revine la Cluj. Începând cu
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
senator de drept deținută în perioada postbelică, în baza înaltei sale poziții din armată, precum și de participant/membru al Consiliilor de Coroană. A primit numeroase distincții și medalii, fiind ales membru de onoare al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe din România, începând cu 21 decembrie 1935. Mareșalul Constantin Prezan s-a stins din viață la 27 august 1943, fiind înmormântat cu funeralii naționale, în curtea reședinței sale de la Schinetea. Istoricul Nicolae Iorga l-a caracterizat astfel: Constantin
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
vieții, este fotografia. Este fascinat de expoziția universală din 1900, pe care o fotografiază din orice unghi și creează un impresionant reportaj fotografic. Émile Zola a luptat o singură dată pentru onoruri, și anume, s-a ambiționat să intre în Academia Franceză. Când era tânăr, în 1868, o numise în mod ironic „seră pentru mediocritățile care se tem de îngheț”. Douăzeci de ani mai târziu însă, își depune prima candidatură. După respingerea ei în 1890, scriitorul afirmă că „rămâne candidat și
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
29 martie 2012.). La data de 28 mai 1896, obține recordul de voturi, șaisprezece, în condițiile în care majoritatea este fixată la șaptesprezece voturi. Înțelegând că implicarea sa în Afacerea Dreyfus îi spulberă definitiv șansele de a fi primit în Academia Franceză, renunță la candidatură începând cu 1898. La 29 septembrie 1902, după ce se întoarce din Médan unde și-a petrecut vara, Émile Zola se asfixiază în timpul nopții împreună cu soția sa Alexandrine, din cauza combustiei lente a unui foc acoperit din șemineul
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
optimistă, prin "Doctorul Pascal" în 1893. Spre finalul seriei "Les Rougon-Macquart", Émile Zola se află într-o situație paradoxală, între recunoașterea internațională inegalabilă și ostilitatea generală din Franța, exprimată prin atacuri continue și refuzul obstinat de a-l admite în Academia Franceză. Începe să filozofeze asupra activității sale literare: « Viitorul aparține celui sau celor care vor reuși să capteze sufletul societății moderne, care, eliberându-se de teoriile foarte riguroase, vor accepta o interpretare mai logică , mai sensibilă a vieții. Cred într-
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
lut). În anul următor, dă la iveală biografiile părinților ei, intitulate respectiv "Fighting Angel" (tradusă în romnă de Mircea Eliade în 1939) și "The Exile". Doi ani mai târziu aceste scrieri biografice împreună cu romanele ei despre satul chinezesc cuceresc sufragiile Academiei Suedeze, care-i acordă Premiul Nobel pentru literatură pe anul 1938. În vremea războiului, Pearl Buck scrie numeroase articole și broșuri antifasciste și sprijină sau inițiază acțiuni în favoarea înfăptuirii egalității pentru toate rasele și întemeiază o fundație pentru creșterea copiilor
Pearl S. Buck () [Corola-website/Science/299866_a_301195]
-
din culegerea de versuri "Le Parnasse contemporain" publicată de editură Lemerre în 1875, poeziile lui Verlaine, Mallarmé, Charles Cros. Devine bibliotecar la Senat (1876). Apare primul său roman "Le Crime de Sylvestre Bonnard" (Crimă lui Sylvestre Bonnard) (1881), premiat de Academia franceză. Începe să frecventeze saloanele doamnelor de Loynes și Arman de Caillavet (1883). În același an are loc întâlnirea sa cu Renan. Este reprezentată piesă "Noces corinthiennes" (Nuntă din Corint) în anul 1884. Devine director al revistei "Leș Lettres et
Anatole France () [Corola-website/Science/299900_a_301229]
-
Charles Maurras și când publică românul "Thaïs". Călătorește , împreună cu doamna de Caillavet, în Italia (1893), divorțând de Marie-Valérie Guérin de Sauville, cu care se căsătorise în 1877. Apare "Le Lys rouge" (Crinul roșu, 1894). Anatole France este ales membru al Academiei franceze. Este o perioadă în care scriitorul călătorește mult în Italia, Belgia, Olanda, Germania, Grecia (1895, 1896, 1898).
Anatole France () [Corola-website/Science/299900_a_301229]
-
oferit scenei spaniole câte două sau trei piese, multe dintre ele scrise la cererea expresă - și în conformitate cu necesitățile - celor mai faimoase trupe teatrale din vremea aceea, lucru care îi aduce în scurt timp celebritatea. În 1912, este ales membru al Academiei Spaniole. În 1922, prolificul dramaturg - devenit între timp idolul publicului madrilen - întrepinde un triumfal turneu în ambele Americi, în cursul căruia i se decernează Premiul Nobel, la întoarcere fiind aclamat (și proclamat) ca "principele geniilor spaniole moderne". Dramaturgul a murit
Jacinto Benavente () [Corola-website/Science/299916_a_301245]
-
care a fost citată în peste trei mii de articole. Munca sa curentă de cercetare include teoria complexității (în special modelarea bazată pe agent) și securitatea internațională. Printre onorurile și premiile obținute se numără și calitatea sa de membru al "Academiei Naționale de Științe", deținător al unei burse MacArthur pe o perioadă de cinci ani, "Premiul Newcomb Cleveland" al "Asociației Americane pentru Progres Științific" datorită contribuției sale la majore la dezvoltarea științei și "Premiul Academiei Naționale de Științe" pentru cercetarea relevantă
Robert Axelrod () [Corola-website/Science/299925_a_301254]
-
și calitatea sa de membru al "Academiei Naționale de Științe", deținător al unei burse MacArthur pe o perioadă de cinci ani, "Premiul Newcomb Cleveland" al "Asociației Americane pentru Progres Științific" datorită contribuției sale la majore la dezvoltarea științei și "Premiul Academiei Naționale de Științe" pentru cercetarea relevantă a comportamentului în scopul prevenirii războiului nuclear. Recent, Axelrod a ținut consultații și cursuri despre promovarea cooperării pentru Națiunile Unite, Banca Mondială, "Departamentul American de Apărare", și diferite organizații din domeniile sănătății, comerțului și
Robert Axelrod () [Corola-website/Science/299925_a_301254]
-
nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa. Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
a lucrat până la pensionarea sa în iunie 1990. Cu toată prigoana împotriva lui, Lucian Mureșan a sfidat intimidarea și amenințarea și, dorind să devină preot, a continuat studiile teologice și și-a susținut examenele în clandestinitate cu profesori de la fostele academii teologice desființate, care mai erau în libertate. În clandestinitate și-a susținut examenul de licență, după care a lucrat în continuare ca funcționar, așteptându-și hirotonirea. În 1964, după eliberarea din închisoare a episcopilor greco-catolici care au supraviețuit, a fost
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
(n. 21 martie 1928, Galați) este un muzician, pianist și compozitor român. a început să cânte la pian la vârsta de 5 ani. Studiază la Academia de Muzică din București, având ca profesori pe Mihail Jora (teorie-solfegiu, armonie, contrapunct, compoziție), Constantă Erbiceanu (pian), Mihail Andricu (muzică de cameră). George Enescu, într-o scrisoare adresată Ministrului Culturii din acea vreme, îl recomandă drept un "talent rar ce
Valentin Gheorghiu () [Corola-website/Science/299966_a_301295]
-
3 miliarde dolari până la sfârșitul anului 2006. 130.000 de studenți sunt înscriși anual în cincisprezece instituții de învățământ superior din Cracovia. Universitatea Jagiellonă, cea mai mare universitate din municipiu (cu 44.200 studenți), a fost fondată în 1364 ca Academia din Cracovia. Nicolaus Copernic și Karol Wojtyla (Papa Ioan Paul al II-lea), au absolvit această universitate. Universitatea AGH de Știință și Tehnologie (29.800 studenți), este considerat a fi cea mai bună universitate tehnică din Polonia. Academia de Studii
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
1364 ca Academia din Cracovia. Nicolaus Copernic și Karol Wojtyla (Papa Ioan Paul al II-lea), au absolvit această universitate. Universitatea AGH de Știință și Tehnologie (29.800 studenți), este considerat a fi cea mai bună universitate tehnică din Polonia. Academia de Studii Economice, Universitatea Pedagogică, Universitatea de Tehnologie din Cracovia și a Academia Agricolă sunt, de asemenea instituții de învățământ superior foarte apreciate. Există, de asemenea Academia de Arte Frumoase, Universitatea de Teatru și Academia de Muzică. Nowy Sącz a
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
al II-lea), au absolvit această universitate. Universitatea AGH de Știință și Tehnologie (29.800 studenți), este considerat a fi cea mai bună universitate tehnică din Polonia. Academia de Studii Economice, Universitatea Pedagogică, Universitatea de Tehnologie din Cracovia și a Academia Agricolă sunt, de asemenea instituții de învățământ superior foarte apreciate. Există, de asemenea Academia de Arte Frumoase, Universitatea de Teatru și Academia de Muzică. Nowy Sącz a devenit centru educațional major în regiune datorită Școalii Superioare de Administrație și Afaceri
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
800 studenți), este considerat a fi cea mai bună universitate tehnică din Polonia. Academia de Studii Economice, Universitatea Pedagogică, Universitatea de Tehnologie din Cracovia și a Academia Agricolă sunt, de asemenea instituții de învățământ superior foarte apreciate. Există, de asemenea Academia de Arte Frumoase, Universitatea de Teatru și Academia de Muzică. Nowy Sącz a devenit centru educațional major în regiune datorită Școalii Superioare de Administrație și Afaceri, cu un curriculum american, înființată în anul 1992. Școala are 4.500 de elevi
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
bună universitate tehnică din Polonia. Academia de Studii Economice, Universitatea Pedagogică, Universitatea de Tehnologie din Cracovia și a Academia Agricolă sunt, de asemenea instituții de învățământ superior foarte apreciate. Există, de asemenea Academia de Arte Frumoase, Universitatea de Teatru și Academia de Muzică. Nowy Sącz a devenit centru educațional major în regiune datorită Școalii Superioare de Administrație și Afaceri, cu un curriculum american, înființată în anul 1992. Școala are 4.500 de elevi. Există, de asemenea, două școli private mai mari
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
muzica. Joseph Ingres, dorind să-și încurajeze fiul să persevereze în ambele sfere ale artei, se mută împreună cu el la Sidney, lăsând restul familiei la Montauban. În 1791, la vârsta de 11 ani, Ingres începe să studieze artele plastice la Academia din Toulouse. În august 1797 pleacă la Paris. În capitală, se numără printre cei 60 de studenți care asistă la cursurile de pictură și sculptură ale lui David. Talentul lui Ingres este remarcat de David care îl pregătește pentru concursul
Jean Auguste Dominique Ingres () [Corola-website/Science/299285_a_300614]
-
îl pregătește pentru concursul Prix de Rome. Ingres se înscrie la examen în anul 1800, obținând premiul al doilea. În 1801 iese câștigător și câștigă o bursă de patru ani la Roma, fiind în același timp acceptat ca student la Academia Franceză. Din păcate, finanțele imperiului francez fuseseră epuizate în războaiele napoleoniene. Drept urmare, tânărul pictor va trebui să aștepte 5 ani înainte de a pleca în Italia. În acest răstimp lucrează mult, iar în 1806 pleacă în Italia, lăsând la Paris o
Jean Auguste Dominique Ingres () [Corola-website/Science/299285_a_300614]