5,710 matches
-
atât fizic, cât și sentimental. Mă gândeam, în acele momente, cât sunt de fericit cu Genny, simțeam că mi-am găsit sufletul-pereche, iar ochii ei îmi trimiteau lumina în inimă... Cuvintele nu se mai rosteau, ele se cântau și se împleteau cu fiecare fior... Eram cei mai fericiți tineri de pe pământ, capabili să facem față oricărei situații neplăcute. Pentru a doua zi, ne-am propus să mergem în oraș, să-l cunoaștem și să vedem dacă se organizau excursii. După micul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
mai ales prin sunetele scoase cu o veche trompetă de pionier în neuitatele dimineți de duminică petrecute în tribuna dinspre Domnească a stadionului Portul Roșu. Era sărbătoare veșnică în Galați, galeria cânta mai frumos ca la operă, iar vedetele dragi împleteau pe gazon arabescuri uimitoare. La un moment dat nu ne mai interesa scorul, ci spectacolul, care era din belșug. Vasile venise de la Tecuci, era baiatul unui om al stadionului de acolo, nea Mitică, care oferea mereu spectatorilor gogoși calde. Era
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
nu am să o termin decât în câteva zile. Aș vrea ca zorii să dureze mai mult. Nu am somn și nici vise complete parcă aș aduna culori pe un șevalet ce urmează a picta femei din Tahiti. Toate zâmbind împletind din flori coronițe. Încă nu s-a declanșat mirosul hamsiilor prăjiți și a cafelei. Eu cafengiu nu vreau cafea în clipa când Luna își retrage trena din mare. Aș privi-o cu nesaț printre gene leneșe dornice de mai multă
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
final al confesiunii adoslescentei basarabence Alexandrina Vlas pe care vreau să o știu surioara de limbă și de spirit a Anei Maria Gîbu. Cred în amândouă, le citesc, le recomand... Îndemn Spre lună pe schele Urcă în noapte Speranțele himere Împletindu-se în stele Visul mă cere Mă strigă-n tăcere Sub umbra de vrere Sortindu-mi durere Vin către tine Izgonită din mine Lovită de fiare Izbită-n căutare Printre stânci solitare Las lacrimi ușoare Simt cum mă doare Să
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
de iubire și portal de patimi. Pân' la cer se-nalță, în veșnicii... semeață. Când timpul aripi prinde, că-i lege-n Univers, In fortăreața noastră, dup‘al ei portal Ne cresc liane-n inimi și-n suflet gențiane Ce împletesc speranța cu dragostea... în vers. Grădini de curcubeie, în el, am semănat, Petale parfumate și muguri de fiori. Cărări ce duc la lună, pe bolta luminată, Ni se deschid, de-odată, spre cerul înstelat. O sfântă fortăreață dintr-un vis
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
răzvrătesc pentru că din mine a ieșit un bob de mazăre s-a așezat sub pernele pământului. i-au deranjat somnul a strigat s-a zbătut n-am știut n-am știut să le scot la timp apoi pleoapele s-au împletit au acoperit irișii tatălui erau albaștri strălucitori s-au opacizat și rostirea îi era grea foarte grea apoi nu a mai respirat cântecul inimii s-a oprit în brațele surorii eu eram pentru o clipă rătăcită. mi s-a spus
ACUM NU. ACUM DA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379662_a_380991]
-
poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Acasa > Versuri > Iubire > NU-MI ATINGE SUFLETUL Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-mi atinge sufletul - acel pulover împletit din agrișe -, ia-mi doar trupul tăvălește-l fără nicio grije îndoaie-i colțurile șifonează-i oasele creponează-i formele rimează-i nodurile Nu-mi atinge sufletul - acel ghem înăsprit de vreme -, ia-mi doar gândul scorojind zâmbetul ce geme răscolind
NU-MI ATINGE SUFLETUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379682_a_381011]
-
poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
răsplata se află în jurul nostru, în fiecare zi, fie ea în doze mici sau mari, fie ea ascunsă sau văzută. Trebuie să credem că ea domnește în jurul nostru și că ea, cu siguranță, își va arăta chipul și se va împleti cu a noastră speranță. Timișoara, 03.05.2015 Claudia Vaszko Colegiul Național „C.D.Loga”, Timișoara (clasa a IX-a) Referință Bibliografică: Alergăm / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor
ALERGĂM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379729_a_381058]
-
să cumpere. Fă treabă bună dacă vrei să fiu înțelegător! Iuliana nu a răspuns și privirea ei nu s-a ridicat mai mult de nivelul genunchilor bărbatului care-i vorbea. Când a auzit zgomotul cheilor la intrare, plină de nerăbdare împletită cu teamă și speranță, a mers la fereastră să se asigure că el pleacă cu adevărat. Mare i-a fost surpriza să-l vadă cu o prelată mare târând-o către mașină. Nu se aștepta să plece pe jos. A
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > BEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 375 BEȚIE Nu-mi căuta nicicum beția sufletească, Nici marile sau micile mele supărări, Ca viața și iubirea să se împletească, Ale vieții noastre comune cărări. Sunt beat de fericire oricând, Și vreau să-mi păstrez beția, Să nu am supărări în gând, În realitate mă prinde bucuria! 1965 Referință Bibliografică: BEȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712
BEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374648_a_375977]
-
considerat totdeauna român. Acum, la 80 de ani, știu că România este țara sufletului meu. Să ne ajute și binecuvinteze Dumnezeu pe fiecare dintre noi și neamul nostru românesc.” Mariana Popa, poetă, „într-o biografie romanțată țesută din fapte reale” împletește dragostea față de locurile natale, față de natură, părinți, bunici, cu cea față de Dumnezeu și față de patrie, cu plăcerea de a călători și de a comunica gânduri, sentimente și impresii în limbaj poetic. În perioada 2005-2014 a publicat opt volume de poezii
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
Secțiunea Poezie, STARPRESS, 2012, Mențiune Specială la Concursul Internațional STARPRESS, 2014. Andrada-Victoria Diaconescu este medic cu preocupări în domeniul cultural și scriitoricesc. Impresionează, în primul rând, prin sufletul nobil, pur, generos, simplu și delicat, în care iubirea față de Dumnezeu se împletește cu cea față de semeni în slujba cărora își pune toată priceperea și dăruirea de medic reumatolog-balneo-fizio-kineto-terapeut la Complexul Balnear „Olănești” din stațiunea cu același nume. Deși este foarte tânără, are o bogată activitate și în domeniul cultural, fiind redactor la
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
mirați sau să lărgească orizonturile cunoașterii, să rememoreze sau să devină motiv de sărbătoare: 8 Martie, 15 septembrie, Moș Nicolae, Ajunul... și multe, multe altele. Poveștile din partea a II-a continuă unitatea cărții, fiecare dintre acestea fiind povestioare cu morală, împletind sinergic energiile visului la limita ficțiunii cu realul. Plăcute la ”atingere”, filele cărții se doresc a fi un mesaj venit dinspre vârsta maturității, către lumea copilăriei, a inocenței și visului curat. Cu certitudine, ca să redevii copil, trebuie să nu fi
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374697_a_376026]
-
mele...Acesta a fost obiceiul GOVIEI. În ziua de Sfântul Gheorghe, dis-de-dimineață, flăcăi satului plecau la pădure cu un car tras de patru boi. Tăiau crengi de salcie înflorită și le prindeau cu funiile la loitre. Crengile, frumos arcuite și împletite la vârfuri formau pe car un coviltir mare . Pe la loitre, spițele roților și jugul boilor, flăcăii agățau crenguțe de liliac înflorit. Acest car cu coviltir de salcie înflorită și împodobit cu flori de liliac era „GOVIA” flăcăilor, cu care veneau
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate sau împletite, cu fire de zâmbete, din gheme de vise sau înnodate
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
țeluri Care-n flori de rouă plâng. A rămas doar ceasul serii Ce măsoară așteptări, Iar la porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii- Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ALEAN Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe un drum țesut de stele Ieri un vis se legăna Și din dorurile mele Încă-o haină-și împletea. Iar pe țărmul amintirii Valurile unui vis Sapă-n bolta nemuririi Al durerilor abis. Lângă stânca unei temeri Doar un vis mă aștepta Și purta pe ai săi umeri Cerul care lăcrima. Am sorbit apoi din lacrimi Chiar privirile adânci
ALEAN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374725_a_376054]
-
pe care le-am urmat și, în mod conștient sau nu, textele mele par scrise cu scopul de a fi spuse, recitate sau/și jucate în fața unui public dornic de a împărtăși. - Cred eu. - Cu mine, crâmpeie de viața reală, împletite cu „jonglerii" poetice, născute din impactul asupra mea al unor teme, cuvinte, fraze sau sunete. Pe scurt, jucând pe scena un rol, devii un altul, trăiești mai multe vieți, te simți sufletește mai bogat și. - Moralmente, dacă nu și fizic
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
în drept, cu o bogată activitate știintifică, cu un seviciu onorabil, căsătorită cu un creator de frumos, Nicolae Dabija, scriitor, istoric literar, om politic și tribun al Basarabiei, cu doi copii minunați, dacă nu setea de lumină izvorâtă din artă împletită cu dorința de a-și căuta un loc de taină, așa cum poate oferi numai poezia, loc în care să-și poată regăsi sinele? Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
poezia, loc în care să-și poată regăsi sinele? Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească prinosul de har, sensibilitate și putere de creație celor care rezonează la asemenea daruri. Recunoscându-i-se aceste daruri, a fost răsplătită cu mai multe premii și diplome și face parte din
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
genere), dar nu poți să îi treci cu vederea un lucru, anume darul vădit al persuasiunii cu dublu tăiș scrijelite parcă în gena lui specifică, un loc geometric cu contururi imprecise, în care doza de responsabilitate și viceversa ei se împletesc destul de dizarmonic și de periculos. Legătura dintre cele trei câmpuri atacate anterior în mod distinct și cu sumaritate e simplu de intuit. Căci nu seamănă cumva, ne întrebăm, actualele impozite iraționale pe sărăcie (sărăcie doar a vieții materiale, nu și
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
tandrețe, dorințe, fericire, cu totul altceva decât imprecațiile din unele poezii: „De admirat trăirea în iubire / Prin sufletele care-o definesc / Odă de slavă întru fericire / Chemării din destinul omenesc // Dorințele se mistuie-mpreună / Eșarfele de raze de pe plai / Vor împleti trăirilor cunună / Să preamărească pământescul rai // Sublima dăruire cu tandrețe / Reverberează-n clipocit de râu / Luceferii dau stelelor binețe / Când sunt culese spicele de grâu // De amirat iubirea fără stavili / Pe un pământ pierdut în infinit / De admirat gândirea fără
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > A VENIT TOAMNA... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mândră, colo sus la vie, Se arată toamna bună, Împletindu-și cu mândrie, Spicul de grâu în cunună. Vântul fuge pe cărare Din drum să sufle frunzele, Căci făcut-au zarvă mare Și s-au certat cu gâzele. Privesc triste, ofilite De prin grădini și florile, Că de soare-s
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]