2,929 matches
-
în aparență, întrucât cei dintâi ne vorbesc despre locurile unde a ajuns Evanghelia, fără a specifica in lato sau in parvo modo, iar alexandrinul despre necesitatea cuceririi întregii lumi la Evanghelie, pentru ca mai apoi să poată veni sfârșitul lumii. Origene înșiră toate popoarele care, în marea lor totalitate, nu au cunoscut credința în Isus Cristos până în secolul III. Tertulian, Hipolit și Iustin s-au oprit asupra răspândirii extensive a creștinismului, iar Origene asupra celei intensive. Din analiza fragmentelor citate putem constata
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
critice (a se citi „să muște“) o carte cu asemenea temă, fiindcă doar pentru atâta și tot le-ar fi necesare unele dotări care nu cresc pe toate drumurile. Cartea ta are merite pe care nu-mi propun să le înșir, dar observ cu plăcere că, deși se adresează cu precădere graficienilor, comentariile aparțin totodată unui pictor, grafician, creator de desen animat, scenograf, regizor de film și turist prin secole lungi de cultură. Nu-i puțin lucru. Aduci omagii Orizontalei, Crucii
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
estet era de a-i păcăli pe oameni născocind o poveste oarecare. Fără să dea impresia că Îi pasă cât negru sub unghie de efectul produs În sufletul stăpânului meu de povestea cu Andrea del Satro, continuă mândru: - Astfel, când Înșir bazaconii, oamenii le iau câteodată În serios și asta intensifică la culme sensul frumuseții comicului. Pasionant! Altădată, i-am zis unui student că Nicholas Nickleby l-a sfătuit pe Gibbon să renunțe să-și mai scrie În franceză marea operă
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
aparține unui gen pe care l-am putea numi roman bizantin. Începe În anul 956 după Hristos și se desfășoară până În 969, povestind contraatacul victorios dus Împotriva Islamului de către Împăratul Constantinopolului, Nichifor Focas. Ceea ce trebuie să deslușim este dacă estetul Înșiră sau nu povești atunci când comentează finalul dramatic al eroinei, ceea ce este, de altfel, un alt mod de a ne Întreba dacă Sôseki vorbește sau nu despre o carte pe care nu a citit-o. Putem să zicem că eroina moare
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și printr-o investire cu sensuri noi, reconstruite. Dihotomia trup suflet reprezintă, de fapt, dihotomia exterior interior, care, prin iubire se anulează, într-o sacră contopire a carnalului cu spiritualul, a contingentului cu transcendentul. De fapt, "poemele acestui volum se înșiră lent, spunându-ne povestea unei călătorii. Este călătoria unui om prin viață, dar nu a unui om obișnuit, ci a unii om, ce caută și descoperă, rând pe rând, sensul și nonsensul universului"94. Călătoria nu este altceva, decât aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mergem... măcar cineva din partea familiei... Val: Bună idee. Chiar mă gîndeam să merg să văd ce mai fac napii ăia. Mihai: (obsedat de delegat) De unde-l știu eu pe ăsta, d-le? Rîsul ăla... și felul de a vorbi... parcă înșiră cuvintele pe ață... Alex: Ce-s ăia napi? (provoacă la toți surprindere) Ei, ce vă uitați așa la mine? Maria: Cum adică, nu știi ce-s napii?! Alex: (oarecum vinovat) Ei uite că nu știu ce-s napii. Ce-s, floare, copac
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
teroarea fascismului"9. Este epoca în care el persifla malițios arta, prietenia, adolescența, romantismul, eroismul: Mai sus, mai sus, vom trece de Dumnezeu/ pământul este o virgulă, cercul un ban -/ de sete, de veacuri, suntem beți,/ pentru disprețul tuturor crucilor înșirate,/ pentru chibriturile cu creier, de jos,/ pentru prea frumos gând răsărit peste noapte,/ să nu mai scriem băieți" ("Odă", 1940). Poemele sunt discursive, ironice, antisentimentale, într-un limbaj cotidian, dur; imaginea, deși există, ea trebuie să "răcnească". Polemica este "sarcastică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nemuritoare într-un sonet, precum Shakespeare pe iubita lui: "doar nu sunt Shakespeare/ să-ți promit, cum știi,/ O certă nemurire, ființă dragă". De fapt se îndoiește de valoarea artei lui: "Frumoase versuri/ dac-aș ști sa fac/ Le-aș înșira pe un fir ca pe mărgele". Deși se vrea un trubadur modern, simte o înviorare când strânge la piept un clasic: "Gelos/ topit,/ de versurile sale". Tudor George este foarte preocupat de arta lui, de aceea și-o tot definește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lovise în geam și geamul răsunase ușor, iar mie mi s-a părut că aud aiurirea unui freamăt de aripi întinse - și o clipă a tremurat parcă pe podele, umbra unui corb... Și iarăși într-o clipă mi s-a înșirat în minte tot sfîrșitul trist al acelei iubiri din cartea lui Poe. - Se vorbea parcă de dragostea mea acolo și-n deșert căutam să alung nebunele gînduri”3). La Bacovia, numele lui Poe mai apare o dată în poezia „Finis”, asociat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o suflet ideal,/ Iubirea”) îi sînt anulate din cînd în cînd de imagini obsedante, precum cea din finalul poemului „în parc” („Acum, cad foi de sînge-n parcul gol;/ Pe albe statui feminine;/ Pe alb model de forme fine,/ Acum, se-nșiră scene de viol...”) 10) ori cea din ultimele versuri ale poemului „în altar” („Ei vor o noapte de orgie/ Pe canapeaua din altar”)11). Ca să pun punct acestui aspect, voi spune: la Bacovia iubirea e frumoasă doar ca nostalgie, ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în cupeuri de cristal” („Amurg”), „în oglinda larg-ovală încadrată în argint” („Poemă în oglindă”), „Și pe masa părăsită - albă marmoră sculptată...” (Idem). Lista cuvintelor ce sugerează luxul în opera lui Bacovia e mult mai lungă decît cea pe care am înșirat-o pînă aci. Ea ar trebui să includă și pe „batistă” (presupunînd că aceasta era din mătase sau cu mătase), „carte” („Despre iubire, cîteodată, poate într-o carte voi găsi” - „Vae soli” - o carte rară, legată în pînză sau în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frumos cu patru boi”, în Romanțe, Ed.Muzicală, 1984, p. 79). 7. G. Topîrceanu, „Noapte de iarnă”, în Balade vesele și triste și alte poezii, ediție citată, 1966, p. 66. Mai aproape de denumirea lor științifică e versul „Ca piramide, se înșiră plopii” dintr-o traducere a Demonului lui Lermontov, făcută de Ioan R. Rădulescu. (Viața Romînească, 2, vol. 5, 1907, p. 14) 8. G.Coșbuc, „Cîntecul fusului”, în Versuri,ediția cit., p. 16; M. Eminescu, „Și dacă...”, în Poezii, ediția cit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de unii dintre contemporani, cît și de unii din cei ce i-au urmat, fiindcă nu ținea seama nici de temperamente, nici de climate. Și evident, nici de faptul că poezia se poate naște și din oboseală. N-am să înșir exemple (în Franța, cum a arătat Albert Thibaudet, aproape întreaga generație a celor de după 1870). La noi, foarte obosiți sînt Eminescu și Bacovia. Autorul „Scrisorilor” (căruia la nici treizeci de ani i se pare că a trăit optzeci și că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Curioasă și originală este această "contribuție documentară"! În volumul al II-lea, intitulat Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, găsim un capitol special, Neamul Iurașcu 28. Folosind tabla de materii de la diferite colecții de documente moldovenești, autorul a înșirat 12 Iurie și 264 de Iurașcu, așa cum i-a găsit prin toată Moldova: tați, veri, surori, frați și cumnați, chiar și fără a fi rude; printre acestea și 14 toponimice de la Iurie, Iurașco, ori Onciu Iurașcovici și două spițe genealogice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este pentru Iurie din Macoviceni 28, înainte de 1550 și te întrebi ce legătură are acesta cu Iurașcu pîrcălab de Hotin? În a doua spiță genealogică de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului, înșirate pe șase generații, în lungul a două sute de ani, pînă pe la 1850. Și aici este curios faptul că din această spiță genealogică lipsește tocmai stolnicul Vasile Iurașcu, dar patru dintre copiii acestuia, printre care și mama lui Eminescu, sunt dați
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a devenit căminar și comis, tot de la Mihail Sturza (pag. 39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își dădeau întîlnire, seara, sub lumină de lună. De exemplu, lîngă un măr: Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept Visînd de deștept." (Cînd...) 44 Sau sub un salcîm înalt, de lîngî cimitir, unde stăteau toată noaptea, îmbrățișați și amețiți de acel "farmec sfînt" al beției erotice. Atît de cunoscutul pastel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
auzite în permanență. Fiecare dintre cele cinci cicluri ale cărții (și în special Male dicat, Texte poetice și Relatări) conține asemenea pendulări între decorul mai "larg" al străzii provinciale și cel mai strâmt al camerei sărace, între o exterioritate mizerabilă, înșirată în "cârduri de oameni străini", consumați la rându-le de mizeria proprie, și răul interior. Un fel de întâmplări în (i)realitatea noastră zilnică, de nimicuri ridicate la rang de catastrofă ce validează vidul ontologic. Cercul se închide de fiecare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în privința formulei de adoptat. În prima parte a cărții, Michael Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea de tihnă și mișcare" (nor de nor se-nșiră). Acest gen de descripții, în general succinte și nu întotdeauna convingătoare, se va mai regăsi în paginile cărții, alături de mici elegii, melancolii ușoare sau mai grave, stampe "din țara landurilor", elegii amnășane unele "în dialectul săsesc din Amnaș/Sibiu" sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este preferată potențialitatea actului, iluzia epifaniei erotice: "dormi/ goală ca o fericire despletită/ înăuntrul meu/ tulburând primul țipăt al pământului/ mi l-a dăruit Dumnezeu/ când am fost năzuit/ din fărdedurerea întunericului dinainte//... mă mor/ lungit/ între visele cu tine/ înșirate în toate cele șapte zile/ în palma vecinic pogorâtă a astei clipe/ rugându-mă/ ca răsuflarea ta/ să-mi spulbere iar carnea de pe suflet/ vegheat de tatăl meu noaptea/ mama mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de aceste scene expozitive pentru a studia în liniște râurile ce se vor desface apoi în numeroase ramificații. Moromeții are trei părți și toate încep cu o prezentare de ansamblu: aici masa, în partea a doua prispa pe care sunt înșirați la adăpost de ploaie toți membrii familiei, în ultima secerișul, precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări, în orice caz, a plecării la câmp. Indivizii se diferențiază prin mici detalii de comportament. Nilă are o frunte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Flammarion, Paris, 2002, pp. 74 și 79-80 (ed. I germană, 1984). Munca de creație își operează mutația și depășirea transferându-se în cea de interpretare și invers. Ea se desfășoară de-a lungul unei traiectorii care, ca verigile unui lanț, înșiră etapele ei de la schița operei până la finalizarea și livrarea acesteia, pentru a o supune unor noi recreări. Spre deosebire de o marfă care poate fi schimbată și consumată, distructibilă și fungibilă, bunul cultural poate oricând să renască din propria-i cenușă; se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama în versuri Vlaicu Vodă de Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și teoreticienii ultimelor două veacuri, prozodia (gr. prosodía - intonare, accentuare) vizează ansamblul de procedee și tehnici formale pe baza cărora este creat discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
au învățat să citim, să scriem, să facem adunări și scăderi. Deoarece ei ne corectau atunci când greșeam, am ajuns să stăpânim aceste deprinderi. Alta este situația în cazul deprinderii conversației. Am fost învățați cum să pronunțăm cuvintele și cum să înșirăm aceste cuvinte în propoziții, dar nimeni, niciodată, nu ne-a învățat cum sa comunicăm eficient cu ceilalți. Atunci când făceam greșeli, nu ni s-a arătat cum sa le îndreptăm, nici măcar nu ni s-a spus ca ar trebui sa corectam
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]