3,113 matches
-
au exprimat regretul că fosta capitală a Moldovei nu are un râu mai mare. În povestirea ""Iașii și locuitorii lui în 1840"", Alecu Russo descrie astfel așezarea orașului Iași pe valea râului Bahlui: ""Iașii se întind domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de o ață de
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane. Văile care coboară către nord (Transilvania), urmează în marea lor majoritate o direcție aproape perpendiculară față de linia crestei, iar apele lor sunt silite - din cauza pantei foarte înclinate - să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul. Rezervațiile naturale din masivul
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori mălai ruptă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția teritorială a solurilor au avut-o apa freatică, roca mamă, vegetația și relieful. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în procesul de eroziune. Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particulele fine sunt antrenate de ape, transportate și depuse la partea inferioară a versantului, dând naștere la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită impermeabilității orizontului
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
zone oscilează între 0 și 10 m / Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI STRUCTURA VEGETAȚIEI
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
satul: APĂ NEAGRĂ- CERNU. Satul face parte integrantă a comunei Poduri, fiind situat pe partea dreaptă a Tazlăului Sărat, cuprinzând și zona geografică din versantul estic al culmei Berzunți. Că unitate de relief este cotata că zona deluroasa, cu panțe înclinate, ce au altitudine între 350 m - 550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
la curgerile foarte fluide. La solicitările mecanice produse de o creștere a vitezei curentului sau de accelerarea curgerii la o ruptură de pantă, crusta superficială este fragmentată în blocuri ce se îngrămădesc în spatele unui obstacol sau pe pantele mai puțin înclinate. O altă particularitate este dată de prezența coloanelor bazaltice (coloanele de bazalt de la Detunata). Când răcirea lavei este lentă apar coloane perpendiculare pe suprafața de răcire. La răcire rapidă se formează o structură lamelară paralelă cu suprafața. Se caracterizează prin
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
abundență, încât frânează acțiunea valurilor, diminuând eroziunea. Faleza reprezintă un abrupt, cu o pantă cuprinsă între 30ș și 90ș, cu înălțimi variabile, ce se desfășoară la contactul dintre uscat și mare. Baza ei se continuă submarin, printr-o suprafață puțin înclinată, numită platformă de abraziune. Faleza și suprafețele de abraziune sunt rezultatul acțiunii mecanice a mării, mai ales prin bombardarea la bază a abrupturilor cu galeți (pietrișuri rotunjite). Aici apar firide (scobituri), care duc la prăbușirea stratelor de deasupra. Materialele prăbușite
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
perioadelor cu climat mai umed. În alte cazuri ele reprezintă nisipuri marine, depuse în timpul unor vechi transgresiuni, remaniate și transportate la mari distanțe de către apele curgătoare. O trăsătură caracteristică a peisajului regiunilor aride și semiaride este existența unor suprafețe slab înclinate (în general sub 5ș) presărate cu aluviuni, care fac trecerea între reliefurile montane înalte și depresiunile endoreice. Acestea au fost numite pedimente, glacis de eroziune sau glacis de denudație. Glacisurile ar fi dezvoltate în roci moi, situate la baza reliefurilor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
moi, situate la baza reliefurilor structurale sau petrografice, pe când pedimentele ar fi modelate într-o rocă granulară, dură și omogenă, iar abrupturile care le delimitează către amonte nu sunt de origine structurală ci de eroziune. În partea superioară aceste câmpii înclinate sunt dominate de versanți puternic înclinați. Racordarea cu partea abruptă se poate face fie printr-o scurtă secțiune concavă - taluz de grohotiș, fie printr-o ruptură netă de pantă numită "knik". La ieșirea uedurilor din regiunile înalte, glacisul pătrunde în interiorul
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
sau petrografice, pe când pedimentele ar fi modelate într-o rocă granulară, dură și omogenă, iar abrupturile care le delimitează către amonte nu sunt de origine structurală ci de eroziune. În partea superioară aceste câmpii înclinate sunt dominate de versanți puternic înclinați. Racordarea cu partea abruptă se poate face fie printr-o scurtă secțiune concavă - taluz de grohotiș, fie printr-o ruptură netă de pantă numită "knik". La ieșirea uedurilor din regiunile înalte, glacisul pătrunde în interiorul acestora sub forma unor golfuri conice
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
firișoare de apă, care neajungând să se concentreze pe un canal colector, curg pe suprafața glacisului, formând un păienjeniș de șănțulețe. Datorită încărcăturii cu materiale și a pendulării pe suprafața glacisului, exercită mai mult o eroziune laterală. Pe pantele puțin înclinate, prin unirea mai multor șănțulețe scurgerea ia un aspect pelicular. Eroziunea chimică (dizolvarea) este luată în considerare ca proces principal de formare a pedimentelor pe granite. Eroziunea laterală. Uedurile la ieșirea din regiunile de munte abandonează materialele grosiere formând conuri
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
versanți puternic înclinați la marginea reliefurilor mai înalte. Intensitatea acestor procese permite o evoluție activă a acestora, prin retragerea lor spre amonte, paralelă cu ei înșiși. Din această retragere a versanților rămâne la baza lor o pantă de eroziune ușor înclinată, pe care pot fi împrăștiate aluviunile fine sau grosiere, aduse de marile viituri. Acestea sunt glacisurile. Cele mai frecvente și extinse suprafețe de glacisuri sunt întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale (mai ales cele mediteraneene). Lungile perioade secetoase, ce alternează
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de teren, cu scopul prevenirii, încetinirii sau opririi declanșării acestora. În acest sens se pot delimita două categorii de măsuri: preventive și curative sau de ameliorare. Măsurile preventive urmăresc preîntâmpinarea producerii alunecărilor. Dintre acestea cităm: menținerea învelișului vegetal pe versanții înclinați; raționalizarea pășunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică alunecări în pregătire; practicarea arăturilor în sensul curbelor de nivel; uscarea argilei prin drenări de suprafață și subterane, prin intermediul cărora apa să fie evacuată în afara regiunii cu potențial de alunecare; modificarea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
datorează acumulării calciului și aragonitului. Formele de tavan. La baza rupturilor fine apar țevișoare albe, ce gravitează pe tavan, denumite stilotite („macaroane” sau „stalactite pai”); evoluția lor duce la apariția unor forme conice, cu sifon denumite stalactite. Stalactitele cu desfășurare înclinată, datorită curenților de aer care au influențat direcția precipitării se numesc anemolite. Tot pe tavan mai pot apărea depuneri de calcit sub forma unor mici creste, denumite filonete din calcit- sunt de culoare albă și apar ca niște vinișoare pe
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
veronese), violet etc. Un "laviu" este o zonă în care culoarea diluată este aplicată uniform, într-o manieră în care nu se disting tușele individuale de pensulă. Exemplul tipic este pictarea cerului. Tehnica obișnuită este de a ține planșeta puțin înclinată și a aplica culoarea pe ud cu o mișcare largă și șerpuită, începând cu partea de sus. Mișcarea apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi: exploatarea nisipului
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată de stratele acvifere freatice și de bună calitate, intercalate. Întreaga regiune este bine aprovizionată cu apă. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
al interacțiunii alcătuirii petrografice cu condițiile climatice, hidrologice precum și intervențiilor antropice (Grigore Posea, Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca Călmățuiului și valea Găuriciului (Brânceanca), monotonia fiind întreruptă de numeroasele măguri și crovuri de tip găvan. Relieful prezintă următoarele caracteristici morfometrice și morfografice: Din analiza hărții hipsometrice s-a stabilit că teritoriul comunei Viișoara se desfășoară la
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
micro-terase se deschid parcă în evantai pe direcție NE-N-NV începând de la valea Cazanului, cu o ușoară înclinare spre vest, sud-vest. Micro-terasa I-a are altitudini cuprinse între 25-50 m, cu o dezvoltare spre NV ca un câmp aproape neted ușor înclinat, străjuind valea Călmățuiului și valea Marcului. În partea de vest se găsește măgura Drăgăicii, 53 m, numele provenind de la planta cu același nume care creștea în zonă. Micro-terasa a II-a se găsește la altitudini de 50-80 m cu o
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Ștefan Stamate a ridicat Biserica de lemn din Bănești cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Bănești încă nu este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor că Biserica
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
și Dumitru Terzea. Temelia este din piatră, iar pereții sunt din lemn de brad. Sfanțul locaș este zidit în formă de cruce cu două abside, cu un turn nu prea înalt, acoperit cu tablă, la fel cu acoperișul, nu prea înclinat. Absidele sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m, cu o lungime totală de 24 de m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
și aceștia în noua vatra a satului sau au plecat spre sud, în vatra actuala a satului Soporu de Câmpie. În felul acesta românii au reorganizat satul cât și suprafețele de teren aferente . De altfel modul de terasare a tarlalelor înclinate, așa cum este cazul la "Razoare " este specific românilor și urmăreau atât delimitarea proprietăților cât și protejarea terenului de eroziune. Țăranii colectiviștii, din neștiința, au încercat să distrugă aceste tipuri de terase însă nu au reușit decît parțial, acestea păstrându-se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]