13,635 matches
-
în folosință fiecăruia dintre ei un pogon de pământ. Într-o măsură mult mai mare erau legați de agricultură lucrătorii de la exploatările de țiței, care, în majoritate covârșitoare, erau țărani clăcași sau liberi. Cât privește lucrătorii salariați din atelierele meșteșugărești, îndeosebi cei din atelierele orășenești de cooperație capitalistă simplă, este neîndoielnic că majoritatea lor era ruptă total de agricultură. Deși orașele și târgurile aveau moșii și izlazuri (în proprietate sau în folosință), de ele dispuneau orășenii „gospodari”. În Bacău, de pildă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era pentru ei o îndeletnicire principală sau complementară. Exceptând zalhanalele, unde este foarte probabil să se fi folosit parțial și munca clăcașilor, îndeosebi atunci când proprietarul întreprinderii era și proprietarul sau arendașul moșiei, în industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră relațiile de producție capitaliste. Despărțirea totală a lucrătorilor de mijloacele de producție, un proces anevoios și îndelungat, se înfăptuia în măsura în care progresa industria de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 12 ore (fabrica lui M. Kogălniceanu) sau de 14 ore (fabrica lui Asachi), sau chiar de la răsăritul la asfințitul soarelui (saline). Beneficiile proprietarilor de întreprinderi sporeau într-o măsură și mai mare prin angajarea la lucru cu „bucata” și îndeosebi prin folosirea copiilor și a femeilor. Am văzut că la fabrica lui Foulcquier, aproape jumătate din numărul lucrătorilor erau femei, iar la fabrica lui Kogălniceanu 1/3 femei și copii. Ei erau utilizați aproape în toate fazele procesului de producție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se impun. Abolirea monopolului otoman asupra comerțului exterior (1829), anularea unor taxe și practici feudale interne, instituirea prin Regulamentul Organic a unui regim de ordine relativă în administrație și finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a producției de mărfuri după 1829 și adâncirea diviziunii sociale a muncii au avut o puternică înrâurire favorabilă asupra dezvoltării orașelor. Acestea continuă să-și schimbe înfățișarea într-un ritm mai accelerat decât în epoca preregulamentară, populația lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că obiectele de care „au trebuință le cumpără de prin târguri”. Miile de documente din Arhivele Statului Iași referitoare la acte de proprietate dovedesc că în principalele centre urbane ale Moldovei și, în special, la Iași, bunurile imobiliare, inclusiv și îndeosebi parcelele de teren din moșiile orașelor și „dughenile” erau angrenate la mijlocul veacului trecut într-o mare măsură în circulația mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sudiți (a căror clasificare nu apare în statisticile moldovenești), credem că raportul nu s-ar modifica sensibil în favoarea cooperației capitaliste simple. Predominarea în orașe și târguri în domeniul producției industriale a micii producții, slaba dezvoltare a cooperației capitaliste simple și îndeosebi a manufacturilor, precum și faza de început în care se afla industria mecanică explică caracterul meșteșugăresc-negustoresc și într-o măsură rural al orașului moldovenesc. Ruptura totală a orașului de sat nu se produsese, căci numai industria mecanizată „...a desăvârșit victoria orașului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
specific. Aceasta explică și numeroasele cazuri de părăsire a orașelor, instabilitatea celor care, ajunși în orașe, n-au găsit libertatea pe care o căutau. Rolul hotărâtor însă în fixarea specificului social-economic al orașului moldovenesc l-au avut meșteșugarii și negustorii, îndeosebi meșteșugarii. Aceștia din urmă aveau o însemnătate covârșitoare în viața economică și socială a orașului nu numai prin numărul lor, ci și îndeosebi prin locul pe care îl ocupau în producția orășenească. Datorită lor orașul, spre deosebire de târg, era înainte de toate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căutau. Rolul hotărâtor însă în fixarea specificului social-economic al orașului moldovenesc l-au avut meșteșugarii și negustorii, îndeosebi meșteșugarii. Aceștia din urmă aveau o însemnătate covârșitoare în viața economică și socială a orașului nu numai prin numărul lor, ci și îndeosebi prin locul pe care îl ocupau în producția orășenească. Datorită lor orașul, spre deosebire de târg, era înainte de toate un centru al producției meșteșugărești. În primele cinci orașe ale Moldovei, ca însemnătate economică, familiile meșteșugarilor alcătuiau peste 30% din totalul familiilor (vezi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la 1.018 în 1859-1860, în Botoșani - de la 866 în 1.845 la 1.390 în 1859-1860. Acest proces de creștere are loc pe cale naturală (fiul moștenește de regulă meseria tatălui), pe calea imigrării, după cum am văzut mai sus, și îndeosebi pe calea dobândirii de patente de meșteri sau certificate de calfe de către oameni reprezentând categorii sociale orășenești care năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moldovenesc era mica producție ni se pare de netăgăduit. Raportul n-ar suferi modificări sensibile nici dacă am avea posibilitatea să includem în calculele noastre date privind clasificarea meșteșugarilor de rit mozaic și sudiți, căci majoritatea covârșitoare a celor dintâi îndeosebi o forma sărăcimea boccegiilor, a coropcarilor și a precupeților. Așadar, în Moldova, ca și în Rusia din perioada de sfârșit a secolului XVIII-lea și începutul celui următor, micul producător a continuat să rămână la jumătatea secolului al XIX-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doua) pot și trebuie să fie încadrați în clasa burgheză, aflată în proces de formare și dezvoltare, în schimb patentarii de treapta a treia și, mai ales, calfele alcătuiesc o categorie socială distinctă, formată din mici meșteșugari „dughengii” și calfele, îndeosebi lucrători salariați din care s-a recrutat o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii proletariatului. Numărul lor, cum e și firesc, depășește pe cel al meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei (vezi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a doua pare un fenomen excepțional, de vreme ce transformările social-economice prin care treceau orașele în acea epocă aveau ca urmare nu numai ruinarea unora, ci și înavuțirea altora. Este adevărat că meșteșugarii și negustorii înstăriți treceau fie în rândul boierilor, fie, îndeosebi, în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ruperea de agricultură a negustorilor a atins în acea vreme același grad ca și al meșteșugarilor. Ea a avut loc într-o mai mare măsură în Iași, Galați și într-o mai mică măsură în celelalte orașe din zona agricolă. Îndeosebi negustorii care nu-și aveau prăvăliile în centrul orașelor cultivau, în cea mai mare parte a lor, un lot de pământ din moșia orașului și aveau și vite. În moșia orașului Bârlad, de pildă, se afla în 1856 o „hliză
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați - peste 14%, în Roman - peste 17%, în Bacău - peste 15%, și procentajul în favoarea lor sporește în raport invers proporțional cu gradul de dezvoltare a fiecărui târg sau oraș în parte. Creșterea numărului de birnici în orașe s-a făcut îndeosebi pe calea imigrării țăranilor. În orașul Iași, în 1838 existau 1.750 de birnici creștini. Între 1832 și 1838, în rândul lor au intrat 353 birnici, provenind din sate și 35 din alte târguri. Până la 1845, numărul lor a scăzut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că, în acea epocă, avea loc o sporire absolută a populației birnice, în condițiile când imigrarea țăranilor în orașe apare ca un fenomen social real și confirmat. Situația materială precară a birnicilor rezultă din îndeletnicirile lor. O parte dintre ei, îndeosebi cei statorniciți de mai multă vreme în orașe sau originari acolo, practicau agricultura și creșterea vitelor pe moșiile orașelor. Mulți însă se ocupau cu cărăușia, harabagilâcul, erau argați, zilieri ș.a.m.d. Am văzut mai sus cum toți cei 61
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
structural o situație care a sfârșit cum se știe. Nu am avut instituții de cercetare specializate în domeniul istoriei relațiilor internaționale (Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale funcționa cu alte rosturi). Suplineau, în parte, acest gol institutele de istorie, îndeosebi cel de studii sud-est europene. De-abia în 1967 se înființează un colectiv minuscul de istoria relațiilor internaționale pe lângă Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași. Semnificativ este că Bibliografia istorică a României (șapte volume pentru perioada 1944-1989
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care face obiectul considerațiilor noastre coincide și cu transformarea Moldovei și Munteniei în principalul teatru de confruntări militare între Imperiile Țarist, Habsburgic și Otoman, cu întreg cortegiul de implicații și consecințe pe plan economic, social, politic și diplomatic. Zguduitoare sunt, îndeosebi, devastările la care au fost supuse populația și teritoriul românesc, de unde bejenirile și secătuirea economică cu efecte având o durată istorică. Statutul domniei era precar. Instabilitatea cronică. Între 1685 și 1707 în Moldova au avut loc opt schimbări de domnie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orientală, care îngloba zonele germanice de dincolo de Rin; lupta lui Carol cel Mare și a succesorilor săi împotriva avarilor, în secolul al IX-lea, este un episod al chestiunii orientale; în secolele XII-XIV, chestiunea orientală este reînviată de rasa slavă, îndeosebi de cea cehă și, apoi, de turci și tătari, urmați de ruși; toată istoria poporului rus după fondarea Moscovei (secolul al XIII-lea) este cea a expansiunii, care a pregătit o nouă fază a chestiunii orientale; momentul 1683 nu este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
religie, constituie esența chestiunii orientale plasează începuturile ei în Evul Mediu timpuriu, în epoca despărțirii bisericii de Apus de cea de Răsărit, conferind astfel implantării otomanilor în Europa un rol secundar, atașat acestei “schisme”. Teoria a fost îmbrățișată și dezvoltată îndeosebi de slavofili. Unul din istoricii cei mai reprezentativi ai acestui curent a fost N. Danielevski, care subsuma problemei orientale lupta lumii germano-romanice cu lumea greco-slavă sau pravoslavonică, prima fiind moștenitoarea civilizației romane, cealaltă a celei grecești. Cu alte cuvinte, susținea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele s-au purtat până la anul amintit mai sus, numai pe teritoriul Principatelor Române, care fac parte din sud-estul european, nu însă și din regiunea geografică a Peninsulei Balcanice. 4. Controversele în legătură cu stabilirea cronologică a începuturilor chestiunii orientale trebuie căutate, îndeosebi, în lipsa unei acceptări indubitabile a definiției chestiunii orientale, a ignorării uneia sau alteia din cele două aspecte fundamentale la care ne-am referit în paginile precedente. Așa se explică foarte variatele opinii istoriografice: de la cea mai largă accepțiune a formulei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în limitele concret posibile, ideile cărturarului cu practica politică, după cum o probează relațiile sale din 1703, la Constantinopol, cu Toma Cantacuzino (inorogul, adică cel dintâi, și șoimul, cel de al doilea, „se îmbrățișau și se sărutau frățește”) și P. A. Tolstoi îndeosebi, propria sa mărturisire din septembrie 1721 către Petru I: „am venit în serviciul Maiestății Voastre cu inima deschisă și de bună voie, chemat fiind de manifestele Maiestății Voastre pentru folosul general al creștinismului [...]. Fiind la Constantinopol, n-am călcat făgăduințele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
panta retrocedării Principatelor către Poartă. La 8 februarie 1771, von Solms scria din capitala Rusiei lui Friedrich al II-lea că rușii socoteau că „sechestrarea” Moldovei, posesiunea Cabardiei și a unei insule în arhipelag nu justificau continuarea războiului. Interesantă este, îndeosebi, nota lui Panin pe marginea instrucțiunilor pentru Alexei Orlov, trimis în misiune la Viena: retrocedarea Principatelor către Turcia nu va fi făcută pur și simplu, ci sub condiția recunoașterii drepturilor și obiceiurilor cu care ele s-au supus Porții. După cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pasivitatea Austriei într-un moment politico-militar mobil, dinamic. El se destăinuia lui Friedrich al II-lea, la Neustadt: dacă în războiul ruso-turc succesele ar fi rând pe rând de o parte și cealaltă, aceasta ar fi în avantajul Europei și, îndeosebi, al vecinilor, deoarece beligeranții s-ar epuiza reciproc; lucrurile nu se petreceau însă în acest fel, ci evoluau în favoarea Rusiei, ceea ce impunea o serioasă atenție, de vreme ce o mărire chiar puțin considerabilă a forței rusești va face cu timpul precară securitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economică și politică a Principatelor. Doi dintre ei, Pierre Nagny și De la Roche, se ofereau în mai și, respectiv, iulie 1774, pentru postul de consul la Iași, motivând însemnătatea înființării consulatului francez. Presiunea cea mai puternică o exercitau, desigur, mediatorii, îndeosebi Austria. Saint-Priest pretindea să știe, în ianuarie 1774, că prințul Kaunitz negocia la Petersburg, unde i s-ar fi promis o parte din Moldova „convenabilă noilor achiziții în Polonia”, ceea ce pare verosimil dacă avem în vedere că rușii nu s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ulterioară a societății românești. Vom sublinia doar că, prin ele, întărirea autonomiei și ruperea graduală de Poarta Otomană sunt dobândiri virtuale, care au accelerat definirea căilor menite să ducă la împlinirea țelurilor supreme naționale române. Răspândirea ideilor revoluției franceze și, îndeosebi, dezvoltarea mișcării de emancipare a popoarelor făceau caduce proiectele de anexiuni teritoriale. Planurile sau sugestiile lui Pastel, în 1821, Dibici, în 1827, Jeltuhin și Polignac, în 1829, de anexare totală sau parțială a Principatelor Române au rămas fără ecou, în vreme ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]