3,010 matches
-
retipărita după ediția MDCCXLV, The Bobbs-Merril Company, Indianapolis, 1904. Shulamn, Robert, "Poe and the Powers of Mind", în ELH, vol. 37, nr. 2, The John Hopkins University Press, 1970. Simion, Eugen, "Proza lui Ion Barbu", Ion Barbu. Bibliotecă critică, ediție îngrijita, prefață, table cronologic și bibliografie de George Gibescu, Editura Eminescu, București, 1976. Thibaudet, Albert, Le bergsonisme, (I-II), Huitième (ed.), Editions de la Nouvelle Revue Française, Paris, 1924. Valéry, Paul, "Notes et Digressions", în Oeuvres, tome I, ediție stabilită și adnotata
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Avant-Propos", în Lucien Fabre, Connaissasnce de la Déese, Société Littéraire de France, Paris, 1920. Valéry, Paul, "Petite lettre sur leș mythes" (1929), în Variété, I, Editions Gallimard, Paris, 2009. Vulpescu, Romulus, "Notă asupra ediției", în Joc secund. Versuri (1930), ediție bibliofila îngrijita de Romulus Vulpescu, Editura Cartea Românească, București, 1986. Wordsworth, William, "Essay, Supplementary to the Preface", în Poetical Works, Thomas Hutchinson (ed.), introducere și note de Ernest De Selincourt, Oxford University Press, Oxford, England, 1996. Wordsworth, William, "Preface to the 1800
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu frazele consacrate cu prilejul plecării de pe aeroportul din București și de întâmpinare la întoarcere, pe drumul de la aeroport spre centrul orașului. Aceleași fotografii, în alb-negru, retușate, ale cuplului veșnic senin în maturitatea sa. Un cuplu salutând mulțimea. Elena, coafată îngrijit și cuminte, cu părul strâns, cu rochiile ei înflorate, strânse în talie, cu taioarele cu fuste plisate, cu fruntea liberă, cu puține riduri. Nicolae Ceaușescu, mic de statură, cu pieptul ușor bombat, cu brațele scurte atârnând și cu acel surâs
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la o puritate absolută, la o credință și o virtute nezdruncinate, ci poate fi interpretat mult mai terestru, referinduse la calități specifice unei epoci noi, aceea a Renașterii, care se făcea simțită, și anume: spirit de inițiativă, inteligență și educație îngrijită, emancipare și dorință de afirmare în societate. O donna angelicata nu este doar o aspirație la Boccaccio, ceva intangibil, legat de divin, ci are mult mai multă concretețe, este mai ancorată în realitățile vremii și de aceea mai credibilă uman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bine spus: „precum în nopțile senine steaua e podoaba bolții, iar primăvara floarea este a câmpiei înverzite, la fel și-o vorbă iscusită este podoabă a purtărilor alese, a poveștilor și a ceasurilor de petrecere.”163 Distincția personală și educația îngrijită se vădesc în felul ei de a vorbi. În universul Decameronului un personaj este stimat numai dacă are acest dar al povestirii. Afinitățile se dezvăluie prin mărtuirsiri, prieteniile se leagă prin înlănțuirea poveștilor. Pampinea își exprimă regretul că femeile nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plăcutul cu utilul, să ofere o dimensiune educativă, de aici probabil și preferința pentru stilul aforistic („belșugul aduce după sine sila”, „roadele oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
recunoaște aceste legi. De-a lungul discursului ei, conștient sau nu, ea subscrie la stereotipurile misogine pe care le citeză din abundență.333 Nevasta din Bath stăpânește procedeele de retorică, poate mai mult instinctiv, decât ca urmare a unei educații îngrijite, căci discursul ei o înfățișează neaoșă și spontană, știe să povestească, este locvace, îi place să fie ascultată și să convingă ori de câte ori îi este posibil. Deși vorbește împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de laudatio era frecvent în scrierile vremii și cu atât mai mult putea fi întâlnit în discursul unei monahii, este o dovadă în plus a dezvoltării cultului marial în epocă. Povestirea abundă în detalii biblice și liturgice, denotând o educație îngrijită a naratoarei, dar și sensibilitate: într-un oraș al cărui nume nu este precizat, din Asia Mică, iudeii plătesc un conațional să ucidă un băiat de șapte ani care a învățat să cânte un cântec în cinstea Fecioarei, Alma Redemptoris
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei afecțiuni căutate față de realitățile înconjurătoare. Un alt personaj chaucerian legat de sfera Bisericii este călugărul, „om plimbăreț”553, aluzie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oricărei dificultăți vine din nou să le înfățișeze într o lumină pozitivă. În descrierea eroinelor, după trăsăturile fizice, calitatea care este apreciată în mod deosebit este inteligența, mai ales atunci când are posibilitatea de a fi rafinată și de o educație îngrijită. Astfel se întâmplă și în nuvela a treia din ziua a treia a Decameronului, când protagonista este „o femeie de neam, frumoasă și bine crescută, pe care firea o înzestrase mai mult ca pe orișicare alta cu frumusețe sufletească și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
negru-al vieții o icoană de lumină”. Anul este scris cu creionul în manuscris, probabil de către Veronica Micle (Vezi „Dulcea mea doamnă / Eminul meu iubit”, Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Scriosori din arhiva familiei Graziela și Vasile Grigorcea, Ediție îngrijită, transcriere, note și prefață de Christina Zarifopol-Illias, Ed. Polirom, 200, p. 342; am întregit numai virgula, pe care o pune și primul editor și o păstrează, de asemenea, și ediția academică, vezi O.XVI, p.195). Eduard Gruber elimină cuvintele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
insomnie.”. Octav Minar încheie: „A fost înmormântată în ograda bisericii Sf. Ioan, cu toată pompa creștinească. Mormântul e uitat și nu poartă nicio inscripție. Maicele trec nepăsătoare, căci răposata ne lăsând nimic mănăstirei n-are dreptul la un mormânt mai îngrijit.” (p.97). înțelegem că, Văraticul fiind un fel de sat de vacanță, Veronica a chemat la ea acasă prietenii care se aflau acolo la odihnă. Apoi, că ea nu și-a lăsat casa mănăstirii, ci unei maici a mănăstirii. În
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai mult aruncat pe el - într-un halat lung de chembrică vineție vărgată, la fel cu ceilalți pensionari; iar pe cap, până peste urechi, o scufă de bucătar de restaurant mare. Mustața, ce i-o cunoscusem neagră, subțire, fină și îngrijită, se făcuse, nu știu cum, groasă și încovrigată. Absent cu desăvârșire de ceea ce-l înconjura, din când în când mișca ușor din buze și făcea câte un gest, subliniind un gând discret. Părea că urmează o discuție în dialog cu cineva, pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-n acel an / Holde mândre lui Traian, / Astfel să dea și la voi, / Ca s-avem parte și noi, / Să vă fie casa casă, / Să vă fie masa masă, / Tot cu mesele întinse / Și cu fețele aprinse, / Tot cu casele-ngrijite, / Cu buni oaspeți locuite, / Și la anul să trăiți, / Să vă găsim înfloriți, / Ca merii, ca perii, / În timpul primăverii / Și ca toamna cea bogată / Și de toate-ndestulată."165 Aceeași contopire ființială dintre om și cosmos o întâlnim și în ceremonialul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1988. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CODOBAN, Aurel, Sacru și ontofanie, Pentru o nouă filozofie a religiilor, Editura Polirom, Iași, 1998. COHEN, Jean, Le haut langage, Théorie de la poéticité, Châpitre IV, Néutralisation et
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
București, 1981. ONG, Walter I., Oralità e scriittura, Le tecnologie della parole, Il Mulino, 1986. POULET, Georges, Metamorfozele cercului, traducere de Irina Bădescu și Angela Martin, Studiu introductiv de Mircea Martin, Editura Univers, București, 1987. RALEAMihai, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972. RICOEUR, Paul, Metafora vie, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. ROUSSEAU, Jean-Jacques, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Générale Française, Paris, 1990. VLAD, Carmen, Sensul, dimensiunea esențială a textului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. WITTGENSTEIN, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991. WUNENBURGER, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Ediție îngrijită și postfață de Sorin Alexandrescu, Editura Polirom, Iași, 2004. II. DICȚIONARE CUZA, Vlad, Dicționar poliglot, Editura Grammar, București, 1994. CIORĂNESCU, Alexandru, Dicționarul etimologic al limbii române, Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Humanitas, București, 1991. WUNENBURGER, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Ediție îngrijită și postfață de Sorin Alexandrescu, Editura Polirom, Iași, 2004. II. DICȚIONARE CUZA, Vlad, Dicționar poliglot, Editura Grammar, București, 1994. CIORĂNESCU, Alexandru, Dicționarul etimologic al limbii române, Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002. CHEVALIER, Jean Chevalier/GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, vol. I, II, III, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1997. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Hyperion, Chișinău, 1992. * * *, Folclor stăneștian, În memoria lui Vasile Posteucă, Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. GHINOIU, Ion, Vârstele timpului, Editura Meridiane, București, 1988. GOROVEI, Artur, Literatura populară, II, Ediție îngrijită, introducere, note, comentarii, bibliografie și glosar de Iordan Datcu, București, Editura Minerva, 1995. GUÉNON, René, Simboluri ale științei sacre, traducere din franceză de Marcel Tolcea și Sorina Șerbănescu, Control științific al traducerii Anca Manolescu, București, Editura Humanitas, 1997. INFORMATOR, Țaran
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
București, Editura Humanitas, 1997. INFORMATOR, Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, Jud. Suceava, 2008, 70 de ani. INFORMATOR, Țaran Viorel, sat. Colacu, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava, 70 de ani. MARIAN, Simion Florea, Sărbătorile la români, I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Fundației culturale române, București, 1994. MARIAN, Simion Florea, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București. PAPAHAGI, Tache, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București. PAPAHAGI, Tache, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979. * * *, Sadova, "Satul cu oameni frumoși", Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București. PAPAHAGI, Tache, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979. * * *, Sadova, "Satul cu oameni frumoși", Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura " Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 1999. SBIERA, I. G., Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]