3,455 matches
-
negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, Piața Unirii nr. 10. De la 1 ianuarie 1922 își schimbă titlul în Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. * Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. Apare la Cernăuți începând cu 1 ianuarie 1922. Nimeni nui poate contesta însemnătatea, mai ales acum când problema reformei agrare a fost realizată și proprietarii pământurilor au atâta nevoie de îndrumări favorabile atât cu privire la selecționarea instrumentelor agricole cât și cu privire la alegerea plantelor și creșterea vitelor. Totodată această revistă se va ocupa și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gust artistic, revista Căminul nostru aduce un aport real femeii române din Bucovina. E o revistă utilă care-și înțelege rolul în aceste vremuri de tulburare a neamurilor și pășește pe drumul practic al vieții, fapt ce are o mare însemnătate pentru zilele de astăzi. Nu se poticnește în visări romantice, ci intră de-a dreptul în realitatea cotidiană. Și aceasta ne trebuie acum. (G.D. Cărți și reviste din „Revista Bucovinei” nr.2/1943) * Candela, Jurnalŭ bisericescŭ-literariŭ apare o dată pe lună
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cultive interesul pentru literatura națională, pentru limba vie și frumoasă a poporului, să promoveze talentele, să practice o critică nepărtinitoare. În primele numere s-au publicat „Protocolul Adunării Generale a Soțietății”... ținute la Cernăuți în 11/23 ianuarie 1865, „Despre însemnătatea refrenului de „o lero Doamne” din colindele române”... de Ion a lui G. Sbiera, „Trei umbre” de A. Hurmuzachi, „Bucovina”, poezie de Vasile Alecsandri, „Am spus florilor” și „Invocare” versuri de Demetriu Petrino, „Scurtă privire asupra gramaticii de A. Pumnul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în care se mai publicau și redacționale, informații, decese, poșta redacției etc. Dimitrie Sidoriuc, redactor responsabil la Glasul Bucovinei, semna și el în Lumina ceva despre „Primejdia sectarismului” Lumina era comparată cu apariția unui luceafăr și mai existau și titlurile: „Însemnătatea cântărilor bisericești bizantine”, „Unde ne sunt «lucrătorii viei»”?, „Pensionarea cantorilor bisericești”, „Cântărețul bisericesc în viața culturală a satului.” Doar două numere ale noii ediții din Lumina de la Cernăuți au ajuns și s-au păstrat în fondul arhivistic a Bibliotecii Centrale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici; Boalele de ochi, orbirile la copii, cauzele lor, profilaxia și combaterea lor, de dr. Alfred Dechner; Din trecutul educației anormalilor mintali, de Ioan Guga; Însemnătatea educației anormalilor morali, de Ioan Guga; Problema educabilității anormalilor, de D. Scorpan. În chiar primul număr al revistei se înfățișa rostul revistei: „Dorim ca în această revistă să se reoglindească întreaga operă de învățământ ce se face în favoarea copilului cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un institutor moldovean, Grigorie C. Buțureanu, într-un efort marginal de a amesteca antropologia cu lingvistica comparată și arheologia istorică, amestec pe care Max Müller îl taxase deja ca aberație 3, pentru a arăta că „cestiunea arilor are o mare însemnătate, pentru că dacă neamul Proto-Arilor se întindea până la Marea Neagră de sigur că atingea și țerile unde trăesc astdi Românii”, face uz de această titulatură: „Învețatul Popp a dedus că și poporele au trebuit să mergă tot pe același drum, adecă de la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
franceze fondate la 1822 -, i se potrivește într-un fel și lui Eliade: poziția lui nu corespunde nici admirației fanatice, întârziat romantică, a Orientului, nici ironiei față de civilizația Europei, nici superiorității cu care orientalistul specialist este „întotdeauna dispus să exagereze însemnătatea studiilor sale, arătând față de celelalte ramuri ale activității omenești un desăvârșit și batjocoritor dispreț”3. El antrena atunci în proiectul unei instituții - „Asociația Universitară română pentru studiul religiilor”, care ar fi urmat să publice o revistă de istorie și psihologie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ne-au oferit semnificația simbolică, originală și extrem de plină de consecințe, a treptelor și scării. Dar istoria religiilor (religionshistoria) poate, printr-o anevoioasă lucrare de reconstrucție, să ajungă la o cultură religioasă de ansamblu, în care această simbolistică are o însemnătate pregnantă, bogată și plină de semnificație. Categoriile profane ale gândirii și fanteziei pot fi explicate ca forme secularizate ale acestei imagini religioase a lumii. Privind însă din perspectiva categoriilor profane, această imagine religioasă a lumii nu poate fi înțeleasă. În
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărîre tendințele de liberalism față de naționalism, față de recidivele de decadentism și apolitism. Este necesară o mai intensă muncă de însușire și aprofundare de către scriitori și critici a învățăturii marxist-leniniste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
eliberare, cu claritate, problema combaterii antirealismului în artă de pe poziția realismului și i-a îndemnat chiar de la început să stăruie în însușirea realismului socialist, îndeosebi prin studierea literaturii sovietice și prin tot mai temeinica cunoaștere a ideologiei marxist-leniniste". De mare însemnătate îi pare raportorului articolul lui Sorin Toma, publicat în 1948 de "Scînteia", în care este atacat Tudor Arghezi pentru cultivarea în opera sa a formalismului și decadentismului, articolul deschizînd astfel focul împotriva principalelor primejdii din afară pentru poezia noastră. Articolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Iar În tot acest răstimp, s-au lăfăit pe primele pagini și, in extenso, În interiorul revistei, În ample sinteze și colocvii pe cele mai interesante teme, autori care, nu-i așa, chiar dacă nu semnaseră opuri de o cât de mică Însemnătate În ochii criticii și ai publicului, răspundeau Însă, se pare, noilor exigențe ale noii dogme „estetice” care stipula că, În afara și chiar Înaintea așa-zisei valori literare, trebuia să fi dovedit ca om și ca autor, sub dictatură, o atitudine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
teritoriul său actual este sugerat prin referirea la spațiul carpato-danubian, sau, mai recent, carpato danubiano-pontic, pentru a include și Dobrogea, cu litoralul Mării Negre. Românii nu prea au privit Însă spre mare; aceasta n-a avut nici pe departe pentru ei Însemnătatea munților și a Dunării. Ei nu sunt un popor „maritim“. Marea a intrat cu adevărat În istoria lor odată cu alipirea gurilor Dunării și a Dobrogei la 1878. Indiferent a cui o fi fost „vina“, cert este că spațiul „carpato-danubiano-pontic“ nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai centrală: 60 de kilometri până la Dunăre, cam o sută de kilometri până la lanțul Carpaților. Primele reședințe ale domnilor țării Românești s-au aflat În apropierea munților: Câmpulung și Curtea de Argeș, astăzi mici orașe pitorești, cu monumente istorice amintind vechea lor Însemnătate (afectate, din păcate, Câmpulungul Îndeosebi, de stupida politică de industrializare a comunismului, care a construit fabrici acolo unde ar fi trebuit să Încurajeze turismul). Apoi, Capitala a coborât de la munte la deal, instalându-se la Târgoviște. Și, În sfârșit, Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
4. Mircea Eliade, The Romanians. A Concise History, București, 1992, p. 13. 5. Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. I, Iași, 1888, p. 307. 6. Ioan Bogdan, Istoriografia română și problemele ei actuale, București, 1905, p. 21; Însemnătatea studiilor slave pentru români, București, 1894, pp. 17-19 și 25; Românii și bulgarii, București, 1895. 7. Marc Bloch, Apologie pour l’histoire ou Métier d’historien, Paris, 1964, p. 15. 8. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, capitolul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
exemplu! - și sufăr tăcut și intens de faptul că azi generațiile mai tinere se închină așa-zisului pragmatism american, priorității „obiectului” în vechea relație „subiect-obiect” și, în această prioritate, încă o dată, cum au făcut-o excesiv materialiștii marxiști, acordând o însemnătate covârșitoare mediului și capacității acestuia de a forma (și de a distruge!Ă. Totul, de aproape un secol, se explică prin ambient, prin „influența mediului”, știrbind enorm rolul și statura individului, uitat și aproape ridiculizat pare rolul acestuia, al individului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
înfățișarea mai puțin inteligentă: e înamorat. Ea pare mai radioasă. E înamorată. Deci iată doi oameni meniți să devie dușmani în viitor. Nu mă mai iubești căci începi să te gândești la viitor. Restituite "Minervei": Spitalul amorului O femeie fără însemnătate Oscar Wilde Broșu și Malcoci. Urgie Filosofia lui Conta O. Minar Zâna, de Hans de Kahlenberg, trad. Dr. O. Pollinger Horla de Maupassant trad. de A.D. Rădulescu Descartes Studiu asupra metodei Maeterlinck Pelleas și Melisanda Spinoza Horla trad. de C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar „accentuează trăsăturile monstruoase ale animalului”, în timp ce în textele aflate aici în discuție, doar atemporalitatea îi sugerează însemnătatea mitică. Vânătoarea și pescuitul „Pețitul eroic”, după sintagma lui A. Fochi, se materializează cel mai adesea într-o confruntare cu forțele primordiale, ca dublă întemeiere: a familiei pe care și-o va putea face voinicul după victoria repurtată și a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a momentului în care puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dispoziția neofitului arsenalul de obiecte năzdrăvane și propriile puteri, dar nu se implică la nivel educativ, nu se apropie afectiv și nu influențează dezvoltarea feciorului cu indicații precise. Adjuvanții vin în calea eroului și este datoria acestuia să le recunoască însemnătatea, să se folosească de puterile lor. Cunoașterea nu este indusă, ci este apriorică întâlnirii, istețimea fiind adeseori o cerință necesară pentru dobândirea ajutorului magic. Calul tatălui este primul ajutor solicitat de neofit înaintea drumului mitic. Scos din planul sacru și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rotație a pământului luminează tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o relație sintactică de incidență ce vorbește despre același discernământ naratorial cu rol de ghidare a ascultătorului: „Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
avut un băiat și o copilă. Băiatul era în clasa a III-a la Seminarul din Galați și din pricina unei observații aspre a tatălui său s-a spânzurat. Iar Anișoara, fata, a învățat la Universitate și are o funcție de mare însemnătate la București. Și băiatul Crișan a crescut la bunica sa Ilinca lui Grifore Grecu, o femee foarte necăjită. Foarte mult a ajutat-o Nică V.Dediu un crâșmar, cu un suflet de înger, că atunci când Ilinca Grecu, bunica lui Crișan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de prietenie al U.R.S.S. față de poporul romîn. Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a hotărît să transfere guvernului R.P.R. un bogat tezaur istoric și artistic Moscova 11 (Agerpres) — TASS transmite: „Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., acordînd o deosebită însemnătate politică întăririi continue a prieteniei și colaborării între popoarele romîn și sovietic, a hotărît să transfere guvernului Republicii Populare Romîne valori istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești. Aceste opere au fost predate de guvernul Romîniei spre păstrare în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rare ale cusăturii românești din secolele XVI-XVII. Printre valori se află aproximativ 50 de obiecte laice și bisericești (cădelnițe de aur și de argint, mitre, candele, cruci, pocale și altele), creații ale maiștrilor populari romîni din secolele XVI-XVII. O mare însemnătate istorică și artistică o reprezintă vasta colecție de monede și medalii alcătuită din 35.533 de piese, printre care se relevă monedele din secolul al VI-lea înaintea erei noastre din insula Lesbos, monede de aur ale regelui Macedoniei, Alexandru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
2000. Spre ce se îndreaptă poezia română de azi? Puteți creiona câteva direcții, câteva modalități lirice? Va mai conta cititorul în ecuația poet-text poetic? Dați-mi voie să răspund triadei dvs. interogative în sens invers. Cum să nu mai aibă însemnătate, o însemnătate capitală, cititorul, acel "semen", "frate" al poetului, alter ego al său până-n pânzele albe? Ne-am putea imagina un spectacol fără niciun spectator? Un concert ce nu se adresează niciunui ascultător? "Creându-se pe sine", într-o accepție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]