12,626 matches
-
fi așteptat un ajutor nevăzut... Bănuiam unde îi era gândul și îi dădeam dreptate... Când abia am făcut ochi după masă, pașii bătrânului și bocănitul toiagului pe cărarea din fața chiliei m-au făcut să mă grăbesc a-i ieși în întâmpinare. --Să-ți fie de bine masa și somnul, fiule. --Mulțumesc, sfințite. --Să fie primit, dragule. Dacă ești gata, hai să plecăm spre poiană. Poftim și câteva nuci pentru frumoasele din vale... Mergeam încet, pentru a-i respecta pasul mărunt și lipsit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mi-am întors capul într-acolo, mi s-a oprit inima în loc. În picioare, cu privirea în pământ și mâinile împreunate în față ca ale unui copil prins în greșeală, ședea ea... Ca împins de un arc a sărit în întâmpinarea ei. M-am apropiat și... luându-i mâinile, le-am sărutat cu grijă să n-o sperii. Le-am lăsat apoi să cadă cuminți pe lângă trup. Cu încetineală de melc, am cuprins-o de mijloc și am apropiat-o de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia, ei datorându-i-se casele și beciul mănăstirii. În anul 1682 scaunul mitropolitan se va muta cu ajutorul doamnei Anastasia la Biserica Albă cu hramul Întâmpinarea Domnului. Mitropolia va ființa aici până în anul 1834. La 15 iunie 1695 doamna Anastasia „a ținut să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană și a înzestrat-o cu veșmintele și odoarele necesare”<footnote Ibidem, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
durerii, vița de vie, ciclul pătimirii: cina cea de taină, spălarea picioarelor apostolilor, rugăciunea de pe Muntele Măslinilor, trădarea lui Iuda, răstignirea, coborârea de pe cruce, punerea în mormânt; domnul slavei. Chipul lui Iisus îl găsim pe icoanele numite prăznicare: nașterea, botezul, întâmpinarea la templu, schimbarea la față, învierea lui Lazăr, intrarea în Ierusalim, răstignirea, învierea, încredințarea lui Toma, înălțarea, pogorârea Duhului Sfânt. În cele mai multe icoane îl vedem pe Iisus săvârșind multe minuni. Fondul auriu înseamnă atemporalitatea (de exemplu: nașterea, schimbarea la față
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Hristos în centru, deci, tot o scenă din Judecata de apoi. De o parte și de alta în jurul absidei sudice sunt scene mai mari cu momente din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Astfel, în partea dreaptă, după Apostolii la judecată urmează: Întâmpinarea Domnului, Nașterea lui Iisus Hristos (în colțul de sub pandantivul mare), cu toate elementele iconografice tradiționale și Ispitirea lui Iisus în pustiul Carantaniei, care ilustrează cele trei ispite. În partea stângă a scenei cu Apostolii la judecată sunt: Botezul Domnului, în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unor călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu Mitrofan, care învățase meșteșugul tipăririi din tinetețe, cu mare osteneală”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 544 footnote>. În tipografia de la Cetățuia s-a imprimat în anul 1682 lucrarea Patriarhului Nectarie: Întâmpinarea contra primatului papei, în care se combătea primatul papal susținut de învățătura de credință romano-catolică. În prefața cărții, Patriarhul Dosithei lauda vrednicia lui Gheorghe Duca, și-l compara cu Vasile Lupu, în ceea ce privește apărarea ortodoxiei, aprecia ,,că l-a întrecut chiar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
primea prin tipărirea cărților un prestigiu cultural și deschidea un orizont mai larg asupra curentelor literare ale epocii. Această tipografie împreună cu școlile grecești din Moldova și Țara Românească au fost factori de bază ai culturii grecești la noi. Coperta cărții Întâmpinarea contra primatului papei, tipărită la tipografia grecească de Cetățuia, Iași, 1682 A doua lucrare tipărită la Cetățuia, mult mai întinsă și tot de lămurire a credinței ortodoxe, de combatere a ereziilor, a fost lucrarea Sfântului Simeon, fost mitropolit de Tesalonic
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și ferecătură, postament suflat cu argint, cu motive zoomorfe și florale, aparține secolului al XIX lea. Atât fața cât și verso sunt identice, numai scenele sculptate sunt altele. La Sfintele Cruci se disting scene biblice: Buna Vestire, Nașterea, Botezul și Întâmpinarea Domnului, Schimbarea la Față, Coborârea la iad, Înălțarea, Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului. Altă Sfântă Cruce din lemn, din secolul al XIX-lea, este făcută după modelul ștefanian, cu două brațe orizontale. Pe față este sculptată Răstignirea, jos în medalioane sunt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de respect, ducând dreapta la inimă, și privește drept spre vodă, urmărindu-l până dispare din vederea noastră. Pe urmele lui vodă călăresc mai mulți lefegii frumos aliniați. „De unde o fi venind vodă?” - mă întreb, în timp ce fac același gest de întâmpinare ca și călugărul. Deși întrebarea mi-am pus-o doar în gând, bătrânul răspunde ca și cum ar fi auzit-o: Vodă vine din Copou, fiule. Are acolo un foișor. A stat câteva zile să se hodinească și să scape de griji
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fi scăpat de la pieire și una din condiții „c-au lăsat pe Iane Hadîmbul să ție casele cu pace”. Dacă așa s-a întâmplat, atunci e bine. O viață salvată este o faptă bună înaintea lui Dumnezeu. Dar hai în întâmpinarea lui Iane Hadâmbul, pentru că ne iese iar în cale. Asta se vede din rezumatul zapisului din 9 oactombrie 1678, în care găsim: „Cîrste, nepot de soră Măricuții Gheorghiese,...scrie c-au vîndut lui Iane Hadîmbul postelnic casele cu pivniță și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de tot felul, dar n-am intrat. Călugărul s-a făcut că nu vede nimic. Ochii lui cătau doar la crâșma de alături...Intrăm fără prea multă codeală...O încăpere afumată peste poate, duhnind a rachiu...Tejghetarul ne iese în întâmpinare și întreabă cu mare plecăciune: Care-i pofta sfinției tale, părinte? Ne-o pălit oleacă de sete și ne-am gândit la o ulcică cu mied. Facă-se voia sfinției tale. Îndată pe prichiciul ferestrei lângă care ne-am aciuat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am pășit în urma lui. După ce a închis-o, a luat-o la pas, în felul lui: cu mâinile la spate, ușor aplecat înainte, târșâindu-și ritmic papucii... A tăcut tot drumul. A aruncat doar câteva vorbe către veverițele ieșite în întâmpinarea noastră. Abia când am ajuns în chilie s-a întors către mine și, privindumă lung, a catadixit a vorbi: Îmi cer iertare, dragule, dar... Uite-te la mine. Om bătrân și fără minte. Nici n-a venit ceasul despărțirii și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
respect? Acum mă bucur că nu l-am sunat atunci. Întotdeauna e mai bine să nu te entuziasmezi prea tare. Desigur, o să dai și peste femei care sunt de părere că e corect să ieșim un pic și noi în întâmpinarea bărbaților. Că n-ar trebui să ne așteptăm să facă ei totul. Dar nu e amuzant că femeile bine intenționate care împart aceste sfaturi sunt de obicei singure? Nu vreau să par superficială, dar, dacă ești bolnav, te duci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de acum înainte nu o să mai las un bărbat să fie centrul vieții mele, ci o să-i las pe ei să mă facă centrul vieții lor. Nu o să-i mai sun, vizitez și nici măcar nu o să le mai ies în întâmpinare. Nu. De fapt, o să petrec timp prețios cu familia și prietenii, făcând lucruri distractive. Cum ar fi să nu irosesc timpul gândindu-mă la membrii sexului opus. O să mă implic și în vreun soi de grup caritabil, și așa o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
se aruncă la piept. El o ține în brațe și o liniștește. Printre lacrimi, se ivesc zorile, să-și etaleze extraodinarul. Secretara îmi zice că primarul Ke a venit cu două ore mai devreme ca să-mi aștepte sosirea. E o întâmpinare ceremonioasă. Menită a-mi arăta curtuoazia lui. Îi spun secretarei că îi sunt recunoscătoare primarului pentru ospitalitatea sa. Mașina silențioasă mă duce pe Șoseaua Hua-shan, la numărul 1245. Primarul Ke stă lângă mine și își notează fiecare cuvânt pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să-și ascundă starea proastă de sănătate față de ochiul publicului. În mâinile celui mai bun operator de imagine și ale celui mai bun editor de film, saliva lui Mao curge fără să se poată face nimic într-un documentar intitulat Întâmpinarea Imeldei Marcos. I s-au lasat pleoapele, bărbia îi atârnă, iar gura și maxilarul nu mai stau la locul lor. Optzeci și doi de ani. Soarele nu are cum să nu apună. Ceea ce mă nemulțumește este că el nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
l-ar recunoaște, totuși, dintr-o mie, nèrile lui, ca și cum și-ar fi dezvoltat papile speciale de identificare a acestuia, ar ști sè-l distingè fèrè ezitare, Am așteptat-o în curtea Muzeului, când am vèzut-o coborând i-am ieșit în întâmpinare, ne-am oprit apoi, deasupra scèrilor laterale, sub arcadele înalte, prost iluminate, de la intrarea în curtea interioarè, De ce ai venit, Matei? Ieri am decis, dar Matei oprind-o, Știu mi-ai spus sè nu mai vin! Te aștept de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
El, Creatorul, nu reușește întotdeauna. În timp, multe dintre vase își pierd total transparența. Și, la fel ca rebuturile sticlarilor, ajung la un nou ciclu de topire și prelucrare. ― La prego di scusarmi, serenissimo! Meșterul Matteo venea aproape alergând în întâmpinarea prințului. Poftiți, intrați aici, în birou, per favore. ― Aș prefera să rămânem aici, Matteo. De altfel, mă grăbesc să ajung la o întâlnire. Am trecut doar ca să comand două cupe aniversare. Eu și soția mea vom împlini, în curând, șaptesprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
patron, direcționate toate spre ușa de la intrare. Și, în acel moment de mare tensiune, când era așteptată doar replica dură a generalului, se petrecu o permutare miraculoasă de persoane. Croitorul se repezi spre general cu cele mai călduroase cuvinte de întâmpinare, însoțite de numeroase ploconeli, iar Iancu se pomeni tras în separeul ocupat de Dante Negro și ucenicul acestuia. Orice român pricepe italiana, dar, din fericire, Iancu o și vorbea destul de bine, așa că, mai curând decât ar fi sperat, constată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
așa își făcu apariția Toinette în atelierul pictorului. Pășea încrezătoare spre prima ei aventură extraconjugală. Nu se putea ca el, pictorul cu nume fermecător de romantic, să nu simtă imediat efluviile ei interioare, deosebit de arzătoare. Cu siguranță, va veni în întâmpinarea ei și va murmura exact șoaptele pe care ea le aștepta. Pagini întregi din opera vicontelui François-René de Chateaubriand, scriitor și amant visat, deopotrivă adorați cândva, în adolescență. Și mintea Toinettei nu înceta să le reconstituie... cu oarecare aproximație, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
însă, spunându-i toate acele lucruri, îl privise numai în ochi. Spera, desigur, la ajutorul lui. Toată lumea știa că prințul era unul dintre puținii prieteni intimi ai generalului. Kutuzov își făcu apariția. Punctual, elegant, volubil. Toate slugile se buluciră în întâmpinarea lui ca să-l salute cu temenele adânci. Prințul îl cunoștea mult prea bine ca să știe că Glavnoe Komandir nu era un om rău și nici insensibil la suferințele altora. Probabil că și uitase de acel incident de la reprezentația primadonei Nanone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
deodată în hohote de râs. ― Și? mai apucă pictorul să întrebe. De atâta râs se lungise pe toată masa. ― Da, păi, după ce și-a mai revenit, am întrebat-o de-a dreptul când vrea... s-o ajut. Și, văzând o întâmpinare atât de fermă din partea mea, fătuca mi-a mărturisit că ea aduce pâinile pentru casa armeanului în fiecare dimineață. Și că acolo, când tocmai ieșea de la brutăria hanului, l-a întâlnit pe Ivan. Și că de atunci el o tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
le-a descărcat descărcătorul care fusese Încărcător cinstit, mai ieri, le târâie pe scări, pe calidor, În casă. Mătușa Domnica tropotește pe lângă ea, În jurul ei, Înaintea ei, cu legătura cu demâncare Întoarsă, strânsă la piept. Moșul dă fugile lui de Întâmpinare, cu pălăria stăpânită pe creștet, când mama a și urcat balotul, valiza, apoi, după ce-i spune că asta-i treabă de bărbat, se ia după celălalt bărbat: tata. Tata, de-acum poate să-și dea În voie raitele; nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu drag le dăruim! ’n al patrălea: eu n-am avut sluji, slugă-am fost eu, la boer, păn’ m-a slobozit Marea Rivaliuțâie, martur mi-i tăt satu’ șî satili di’ primpregiur - asta mi-i crucea, iubiți tovarăș’!» Povestind Întâmpinarea (cu pâinea și cu sarea), mama Își pungește gura și bombăne ceva nedeslușit, oricum, nu ceva de bine. Tata Îi ia apărarea: - Ce să facă bietul om sub vremi? Și nici nu spunea minciuni: pe vremea rușilor fusese slugă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
faptul că Deborah era singura care nu pricepea gluma. —Vagamente, a răspuns Jade și i-a strâns mâna lui Paul. Deși, nu tu ai fost ăla care a făcut pipi în cutia cu cosmetice a păpușii mele Barbie? Zâmbetul de întâmpinare al lui Deborah s-a transformat într-o expresie nedumerită. Acesta este fratele meu Paul, i-a explicat Jade. Paul, ea e Deborah, o prietenă de-a lui James și a Juliei. —De fapt, a intervenit Julia veselă, Deborah e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]