93,058 matches
-
fericit că mîrîi aceia care făceau dragoste în cimitir/ pe iarbă verde ca să umilească moartea./ Voi vă uitați în biografia mea controversată/ prin o mie de ferestre/ ne suspectam unul altuia spaimă frînghia din jurul/ gîtului oxigenul/ plecăm din noi ne întoarcem în noi/ zilnic aduc dovezi despre inima mea/ transformată-ntr-o carte? (Alt poem care și-ar fi dorit un final optimist). "Zidurile livrești" nu reprezintă un dar, ci o formă a damnării, finalul melancolic al unui ciclu vital al
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Nils: Arne, păcat că n-ai terminat facultatea. Aveai stofă, pe cuvânt... Arne: Vax! Cui i-ar folosi un filosof în plus? Nimănui... Nils: Mie mi-ar plăcea să mă gândesc la lucrurile astea... Arne: Cui nu-i place? Paul: (Întorcându-se) Mie. Mie nu-mi place. La ce bun să te gândești la tot felul de prostii? Ce rost are? (Melodia se termină.) Nils: Cum, adică, ce rost? De ce trebuie numaidecât să aibă rost? Cele mai frumoase lucruri din lume
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
De ce nu-tentorci acasă? Paul: Pentru mine nu mai există acasă. Vreau să spun că nu mai există un loc pe pământul ăsta pe care să-l pot numi acasă. Nils: Exagerezi. Știi bine că, dacă vrei cu adevărat, te poți întoarce oricând. Paul: Păi asta e... Cum să fac să vreau cu adevărat? Arne: Iartă-mă, Paul, dar de fapt ce cauți tu aici? Paul: Aici, adică în barul tău? Arne: Nu. Aici, în nord. Tu pari, mai degrabă, o ființă
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
plin voluptatea de a rămâne un anonim, un exilat intern, care lucid, sceptic, ordonat, aparat de un sănătos echilibru moral și sufletesc, de bun-simț trăiește cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru, cumpătat, orgolios, refuză orice formă de carierism, si se complace în postura de hedonist spiritual. Un secol de bărbărie, marcat de numeroase catastrofe sociale și morale fac din el un justițiar, care
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
aștepte: suntem în curs de a elabora o serioasă erată, sau adăugire - cât un volum, în care se va vedea cum sentimentul colectiv al unui mister împărtășit, care face să funcționeze orice angrenaj social într-o strictă realitate poate fi întors pe dos, ca o formulă copiată începând cu sfârșitul. Populație & societate este titlul unei publicații despre care până mai ieri nici nu am știut că există. Ea are 8 pagini și este "periodic al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
țării familia domnitoare utilă și potrivită. Nu a iertat niciodată românilor că nu au acceptat cu ochi închiși planul ei. A suferit mult timp din această cauză. A părăsit România timp de mai mulți ani și nu s-a mai întors decît atunci cînd a acceptat să-și reia viața la Curte fără a înlătura din anturajul său persoanele care consideră ea că o trădaseră prin opunerea lor dorințelor ei". Bolnavă închipuita, primea, acum, întinsă în șezlong, în rochii și voaluri
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
deloc singulare, potrivit cărora Antonescu și-a asumat o misiune care l-a depășit mereu. A îngrămădit, în 1943-1944, forțe militare române în inima Rusiei sovietice și se încăpățina să rămînă alături de Hitler pînă la capăt, refuzînd să încheie ostilitățile, întorcînd armele, vorbind mereu de onoarea să de militar. Acum era vorba de destinul țării și nu de moralitatea sa militară, la 23 august 1944. Nici macar calitatea lui Antonescu de criminal de război (pe care am întîlnit-o în cărțile dlor Florin
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
astfel impresia că acest uz negativ (pe care DLRM 1958, de altfel, nici nu-l înregistra) ar fi ulterior primului sens - cel normal, pozitiv -, că ar fi derivat din acela. De fapt, lucrurile stau chiar invers. E suficient să ne întoarcem la vechiul Dicționar al Academiei ( DA), unde definiția corespunde originii cuvintelor și sensului lor în franceză, limba din care au fost preluate. Aici condescendent e cel "care se coboară (cu bunăvoință) spre altul inferior lui că rang, ca situație socială
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
tensiuni dramatice. Evocarea epocii anterioare căderii lui Ceaușescu ne retrimite în atmosferă vechilor române ale lui Augustin Buzura, acum el spunând însă râului pe nume fără nici o precauție, desigur, nealuziv, ca altădată, ci direct, expunându-l în toată goliciunea și întorcându-l pe toate fețele. O face chiar cu prea mare directitate, câteodată, aducând în pagini tonalități de discurs. Același lucru se întâmplă și când este vorba în român despre râul prezent, în depozițiile diferitelor personaje, mai ales feminine, care mai
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
a lumii politice și din cea a presei atacă tot ce are legătură cu fostul suveran al României pare, la prima vedere, exagerată. Monarhiștii autohtoni sînt puțini, chiar tot mai puțini, iar regele Mihai e deja o persoană care se întoarce în România ori de cîte ori dorește, fără ca aparițiile sale să pună în primejdie echilibrul politic autohton. Și totuși acest subiect continuă să rămînă sensibil, ori de cîte ori regele iese din tipicul vizitelor nevinovate sau cînd în familia regală
Voturile si cititorii unei psihoze by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17597_a_18922]
-
revista "Lire" scrie cu umor: Niciodată în istoria literaturii franceze nu s-a publicat atît de mult și nu s-a citit atît de puțin. Trăim într-o țară unde sînt de acum mai mulți autori decît cititori". * Să ne întoarcem acasă. Mai bine că n-avem la rentrée a e, după cum se vede, o prostie. E adevărat și că numărul romanelor românești apărute în cursul unui an nu e prea mare (în schimb, volumele de poezie sînt cu siguranță mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
unde tot eu, cel de demult/ încercăm lumea cu-o creangă de salcie,/ lăsându-mi acum din linii verzi-albe/ ochiu-n cantar,/ iar arcul ce-nchide perdeaua cu nimb/ despre cum nu m-aș despărți/ de mine cel amintit/ când mă-ntorc aievea prin calmul văii,/ tânăr,/ la povară ce ma strigă din mâine". Poemele depun mărturie despre condiția de naufragiat ireversibil a omului prins între propriile soluții de izolare și stihiile morții omnipotente. Poetul este un crepuscular ce adastă între lumină
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
au publicat revista "Discobolul". Astfel încît calificativele "ședința mediocra", "început tardiv și penibil", "ședința penibilă" alternau cu cele "ședința miezoasa", "ședința laborioasa". Însemnările acestui al treilea volum al ediției încep cu notația de la 31 ianuarie 1930: "Oră 6,50 dimineață. Întors de la Paris după o ședere de două luni și o săptămînă. Mă întorc cu patru caiete de memorii antume scrise în mare febră și activitate, dar asupra realizării cîtorva am mare îndoieli, caietul I a trebuit refăcut în întregime". Se
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
ședința penibilă" alternau cu cele "ședința miezoasa", "ședința laborioasa". Însemnările acestui al treilea volum al ediției încep cu notația de la 31 ianuarie 1930: "Oră 6,50 dimineață. Întors de la Paris după o ședere de două luni și o săptămînă. Mă întorc cu patru caiete de memorii antume scrise în mare febră și activitate, dar asupra realizării cîtorva am mare îndoieli, caietul I a trebuit refăcut în întregime". Se adaugă că materia știuta a vol. I din Memorii a fost scrisă (sau
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
rechinii care, în virtutea unor garanții simbolice, obțineau sume la care muritorul de rand nu putea nici măcar să viseze. Ei dețineau și informația și capacitatea să investească aceste sume în afacecri rentabile (de pildă, exportul de grâu subvenționat!), care li se întorceau, în timp record, însutit! În fine, sus de tot, marii șacali: elită infracțională care nici nu se ostenea să mai prezinte garanții pentru milioanele de dolari pe care, serviabile, băncile se înghesuiau să le depună, radios, în conturi! Concluzia: prinde
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
fără scrupule a încurajat jecmănirea nemiloasa a țării, a mințit cu nerușinare și a cultivat complicități criminale. El și ai lui ne-au adus la sapă de lemn, iar acum, profitând de prostia noastră incurabilă, s-au hotărât să se întoarcă să ne ia și primitivul instrument agricol! Nefiind un superman, individul cu studii la Moscova n-a acționat singur. A profitat din plin de naivitatea unei populații îndobitocite, de ticăloșia directorașilor de întreprinderi, de cupiditatea liderilor sindicali, de obtuzitatea părinților
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
pe o fereastră deschisă, începe să valseze uitînd sacaua de la spate, pielea jupuita de ham, încheieturile anchilozate de reumatism și destinul la care se resemnase". Urmează implorarea celui ce se căiește de erorile trecutului, nevoind cu nici un chip a se întoarce în "abisurile" tenebroase în care l-ar fi proiectat refuzul ființei iubite: "Dar ce mă fac eu în singurătatea mea fără nădejde? Vezi? Am lăsat capul pe braț, fruntea grea, am închis ochii să se facă din nou întuneric. Așa cum
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
un pas mai departe în viața de mîine și de poimîine, fără această lumină? Mă înconjoară numai bezne și numai abisuri. Știam din ce lume m-am deșteptat. Dar cît de înfricoșător și de atroce mi-ar fi să mă întorc mîine!". În cele din urmă apare argumentul forțe al "ocrotirii" mutuale împotriva "lumii rele": Ne-a apropiat pe unul de altul nu numai o dorință, ci ceva mai bun și mai rar. O blîndețe, o înduioșare reciprocă, un simțămînt de
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
poeta șunt pe coordonatele absolutului. De cele mai multe ori tensiunea este între Dumnezeu și Diavol, cu majusculele de rigoare: "Dumnezeu dictează și eu scriu, iar diavolul mă urmărește peste umăr și face corecturi. / Libertatea e insuportabila. Mă transform în / sclav, scriind? Întorc capul de la lucrul meu / și văd doi ochi - în aer bulbucați, străini de / lume: divini / demonici." Este foarte familiară această prezenta a diavolului, si in acelasi timp foarte variată. Un poem întreg e alcătuit din zeci de nume ale acestuia
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
prea favorabilă a unui colaborator al nostru, Emil Mladin, la o carte a lui Gabriel Plesea, Aruncă pâinea ta pe ape. Asemenea celor care au produs un accident de mașină catastrofal și care, în nopți chinuitoare, visează la nesfârșit să întoarcă timpul înapoi și să evite accidentul, si noi am vrea să ne aflăm din nou în clipa dinaintea publicării recenziei, pentru a împiedica lezarea orgoliului compatriotului nostru din New York. Din nefericire, însă, cum zice Vaclav Havel, sau cine mai zice
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
broscuțe, somnoroase / stau sub mese. Nu-i destul că / trec metrouri, intră-n case / printre rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
îl aștepta în troica." (p. 313); Dacă frumusețea duhovniceasca o putem explica ca fiind expresia și rodul dragostei (...)" (p.325); "ridică cortina, ca cititorii, să vadă un cer nou fără demoni (...)" (p. 288) și în ale pleonasmelor: "Aliosa se va întoarce înapoi, în mînăstire" (p. 198); Asta era una din cele mai principale idei de ale lui..." (p. 301) etc. Trec peste nefirească ortografiere a numelui romancierului, în răspăr cu uzanțele ("Dostoevschi"), precum și pește aceea a unora dintre personajele sale ("Caramazov
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
cînd, precum mortarul, frazele autorului se strecoară printre extinsele excerpte, cititorul avizat sesizează adeseori un amatorism naiv gen: "Așadar, crizele sale de epilepsie șunt la originea epilepsiei prințului Mâschin (sic!), eroul principal (sic!) din Idiotul" (p.21) ori: "Dumnezeu a întors, spre bine, pînă și epilepsia lui Dostoevschi" (p. 191)! În loc de exegeza, Paulin Lecca grupează, la un moment dat, citatele "pe puncte" (în cap. Combaterea hulitorului), nu altfel decît ar fi făcut-o oricare licean, în vederea unei discuții libere la ora
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
ăștia. M-am enervat și i-am dat înapoi toate acțiunile, și de la Realitatea și de la gunoaie. Ce nebun, o să zici...Am trecut pe lângă niște milioane, dar nu-mi pare rău, mă simt sănătos și în viață. Sper să mă întorc încă de săptămâna asta la treabă!”.
Dinescu a vrut să-i dea bani pentru gunoi lui Prigoană şi s-a ales cu acţiuni Rosal. Câte emisiuni va avea la Realitatea, în noul sezon () [Corola-journal/Journalistic/24718_a_26043]
-
de respirat. Apologetica este intrinsecă politicii în general, exprimă partizanatul excesiv, avocatura electorală. În focul luptei, ea se desprinde atât de mult de realitate, se malformează atât de hidos, încât se metamorfozează în opusul ei, ducând la autodescalificare. Auditoriul îi întoarce spatele, sau o tolerează doar dacă e recompensat. În politologia modernă practica poartă numele de manipulare și e în plină perfecționare pretutindeni, „progresul“ constând în rafinarea mijloacelor, ascunderea țelurilor sub masca firescului informațional, a subtilității pretinsei comunicări dezinteresate. Hipertrofiile devin
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]