4,649 matches
-
der Hoph. Bătrâna își ridică ochii uzi. Încercă să surîdă: ― Înțeleptul Ridje spune: Cînd sufletul tău e pustiu, întoarce spatele ogrăzii tale și pleacă în deșert. Acolo, răsuflarea ta nu va putea ofili obrazul florilor, cuvântul tău nu va putea întuneca fețele prietenilor, mângâierea ta nu va mai alunga surâsul pruncilor. Așteaptă ca luna cea mare să răsară de 99 de ori și inima ta îți va spune dacă ai voie să te întorci printre oameni..." Mă simt incapabilă, domnule maior
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-l opri cineva. Atunci se produse prima lovitură, care cutremură pur și simplu nava. Era mai violentă decît își putuse el închipui vreodată. Îl năuci îngrozitor o clipă și-l făcu să creadă că a suferit un șoc care-i întunecă rațiunea. Alergă în sus, tot mai sus, și deja în inimă i se strecurase teama de înfrîngere. Cea de a doua lovitură de o forță titanică îl făcu să se clatine pe picioare și, să cadă vreo cîteva trepte. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
NUMEROASELE TIPURI DE AERONAVE DE AGREMENT. URMĂREA DOUĂ SCOPURI: PRIMUL SĂ SCAPE, DACĂ PUTEA, SPRE O ASCUNZĂTOARE DE-A LUI, IAR DACĂ NU, SĂ FOLOSEASCĂ PROPULSIA SPECIALĂ A BĂRCII DE SALVARE PENTRU A-L AJUTA SĂ SE ÎNDEPĂRTEZE. O PATĂ ÎNTUNECATĂ DIN PARTEA SUPERIOARĂ A TELEECRANULUI RETROVIZOR ÎL SCOASE DIN DISPOZIȚIA LUI OPTIMISTĂ. PATA APĂRU DIN SENIN, DEVENI O NAVĂ VIZIBILĂ \ UN CRUCIȘĂTOR DE PROPORȚII URIAȘE \ CIRCA 600 DE METRI. ÎN ACEEAȘI CLIPĂ SE TREZI LA VIAȚĂ TELEECRANUL SĂU PENTRU APELURI GENERALE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
AIBĂ MULTĂ GRIJĂ, SĂ SE MAI CULCE, SĂ MĂNÎNCE ȘI TREPTAT, TREPTAT SĂ-ȘI REFACĂ FORȚELE. NU ERA DELOC UȘOR SĂ STEA ÎN PAT, DAR PÎNĂ LA URMĂ ADORMI. SE TREZI CU O MELANCOLIE CIUDATĂ ÎN SUFLET. POSOMOREALA I SE ÎNTUNECĂ ȘI MAI TARE PESTE CÎTEVA MINUTE CÎND SE UITĂ LA TELEECRANE. TOTUL PĂREA ÎNDEPĂRTAT, FOARTE, FOARTE ÎNDEPĂRTAT. PE ACEST FUNDAL AL IMENSITĂȚII, CÎT DE NEÎNSEMNATE ȘI MĂRUNTE PĂREAU PÎLPÎIRILE DE MOLII OARBE ALE OAMENILOR, ZBĂTÎNDU-SE SĂ AJUNGĂ LA LUMINA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mult mai puternice decît erau aici. Cel puțin de patru ori mai mult, deși aceasta părea să fie limita superioară. PE MĂSURĂ CE ZILELE SE SCURGEAU ÎNCET, ÎȘI REDUSE CALCULELE PÎNĂ LA O EXACTITATE PERFECTĂ. CU MULTĂ SATISFACȚIE, HEDROCK URMĂRI LUMINA VITEZOMETRULUI ÎNTUNECÎNDU-SE TOT MAI MULT PÎNĂ CÎND RAZA FORȚEI PÎLPÎI UȘOR ȘI SE OPRI. PE BORDUL CU INSTRUMENTE SE APRINSE INTERMITENT SEMNALUL: PORNEȘTE. NAVA STĂ. EVALUĂRILE SALE ERAU GREȘITE CU O ORĂ ȘI 19 MINUTE, CEEA CE REPREZENTA FOARTE PUȚIN, DATĂ FIIND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PÎLPÎI UȘOR ȘI SE OPRI. PE BORDUL CU INSTRUMENTE SE APRINSE INTERMITENT SEMNALUL: PORNEȘTE. NAVA STĂ. EVALUĂRILE SALE ERAU GREȘITE CU O ORĂ ȘI 19 MINUTE, CEEA CE REPREZENTA FOARTE PUȚIN, DATĂ FIIND DISTANȚA PE CARE O PARCURSESE. SATISFACȚIA I SE ÎNTUNECĂ ÎN OARECARE MĂSURĂ CÎND CERCETĂ CU ATENȚIE PLĂCILE TELEECRANULUI. ACORDĂ MAI BINE TELESCOPUL ȘI APARATELE AUTOMATE DE MĂSURĂ. SOARELE CEL MAI APROPIAT SE ARĂTA LA APROXIMATIV DOI ANI LUMINĂ SPRE STÎNGA LUI, IAR REGISTRUL PRISMATIC NU ARĂTA NICI O LEGĂTURĂ CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
În tot cursul nopții, marea se jelui pe plaja neînsuflețită, un fel de bocet etern al apei care întîlnește pămîntul. Iar dimineața, în timp ce se înălța din nou pentru a-și continua călătoria, planeta se desfășură îndărătul lui prin pustiul acela întunecat din jurul soarelui ei, încă o odraslă nelocuită a lumilor pe care le zămislise Natura în încercarea ei de a creea inteligență. Bineînțeles, știuse. Soarele acelei planete era mai galben decît va ajunge vreodată vechiul soare al pămîntului. Galben și straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ACEST NUME) CĂ-L VEI INVITA ÎNAPOI LA PALAT PESTE DOUĂ LUNI. ACEST TERMEN A TRECUT ȘI NU EȘTI ÎN STARE SĂ TE HOTĂRĂȘTI DACĂ SĂ TE ȚII SAU NU DE CUVÎNT. \ VREI SĂ SPUI CĂ DRAGOSTEA MEA A FOST ÎNTUNECATĂ DE ALTCEVA? NU, ZISE PRINȚUL ȘI APOI DOVEDI ȘI MAI MULTĂ RĂBDARE: PUR ȘI SIMPLU ȚI-AI DAT BRUSC SEAMA CĂ RECHEMAREA LUI AR FI UN ACT MULT MAI SEMNIFICATIV DECÎT ORICE ȚI-AI IMAGINAT CÎND AI FIXAT ACEST TERMEN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
VIAȚA OAMENILOR, MERGÎND PÎNĂ SPRE IMORTALITATEA PE CARE EL O OBȚINUSE ÎN MOD ÎNTÎMPLĂTOR. DAR AICI ÎNTÎLNISE FIINȚE CARE FĂRĂ DOAR ȘI POATE ERAU CAPABILE NU NUMAI SĂ REZOLVE ACEASTĂ PROBLEMĂ, CI ȘI SĂ ÎNVIE MORȚII. CIUDAT, DAR DESCOPERIREA ÎI ÎNTUNECĂ SPERANȚA CĂ VA IZBUTI SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ ÎN CIUDA HOTĂRÎRII LOR DE A-L UCIDE. TOT ÎNCERCASE SĂ INVENTEZE VREO METODĂ DE A-I ÎNFRÎNGE, BAZATĂ PE ABORDAREA LOR EXTREM DE LOGICĂ A PROBLEMEI EXISTENȚEI. DAR CU TOATE CĂ ACEASTA PĂRUSE SINGURA IEȘIRE POSIBILĂ, DEVENISE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Cum avea să... continue această investigație sensorială? Și de ce doreau să-l ucidă?" NU AVUSESE DE GÎND SĂ PUNĂ ACEASTĂ ÎNTREBARE DIRECT CELOR CE-L ȚINEAU CAPTIV, DAR, LUCRU SURPRINZĂTOR, PRIMI IMEDIAT RĂSPUNSUL. PARCĂ PLUTEA CĂTRE EL DIN CERUL ACELA ÎNTUNECAT FĂRĂ NORI, UN RĂSPUNS PRECIS ȘI \ FERIT DE ORICE PATIMĂ: \ NU SÎNTEM CEEA CE PĂREM A FI (SUNĂ GÎNDUL PĂIANJENILOR). NEAMUL NOSTRU NU ESTE, AȘA CUM AI SUGERAT, UNA DINTRE REUȘITELE NATURII. PE ACEASTĂ NAVĂ SE AFLĂ DE FAPT RĂMĂȘIȚELE POPORULUI NOSTRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cam dezlînat: De acum înainte voi fi o mamă de familie care intenționează să cîștige nu numai respectul, ci și afecțiunea copilului ei. O Împărăteasă Isher nu are altă cale de ales. Dar nu vreau să te forțez. I se întunecară ochii și apoi spuse cu un oftat greu: Va trebui să mă mai gîndesc. Dacă nu te superi, poți să mă lași singură acum? Îi întinse mîna. Cînd i-o sărută, Hedrock o simți cam fără vlagă. Se duse încruntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și negatistul întrebă repede: ― Dar soția ta? Hedrock tăcu minute îndelungate, apoi reluă, vorbind rar: ― În trecut, împărătesele Isher erau întotdeauna mîndre de legătura lor cu bărbatul nemuritor. De dragul copiilor mă suportau. Mai mult n-aș putea să spun. Se întunecă și mai tare la față: Uneori mi s-a părut că ar fi bine să mă însor mai des. S-ar putea ― eventual ― ca rădăcina nemuritoare să se repete în felul acesta. Așa am ajuns doar la a treisprezecea căsătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
se odihnea ca pe fundul unui acvariu miniatural. Nu există plăcere mai mare, reflecta adeseori Haddock atunci când rangul de aristocrat îi oferea privilegiul meditației, decât această tihnă care se întinde luni și ani de-a rândul, fără ca nici un nor să întunece cerul de la Moulinsart. Din când în când, vizitând camerele din castel, Haddock resimțea, ca o umbră depărtată a unei muzici stingându-se încet, nostalgia aventurilor pe care le trăise. Propria sa imagine i se înfățișa în nuanțe sepia, ca fragmentul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
exista la ei o nemăsură pe care doar cel care scrisese Un anotimp în infern ar fi putut-o înțelege. Toată viața sa, Corto trăise în marginea acestui flux magnetic al aventurii și misterului, iar judecata sa nu fusese niciodată întunecată de orbirea puritană a creștinilor din Salem. Simțindu-se mai apropiat de cei ce păcătuiesc, Corto își închipuia că poartă, la rândul său, o literă stacojie - litera stacojie a exilatului căruia îi este imposibil să respire, până la capăt, aerul calm
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unio = unire/unitate și înseamnă: legământ, comuniune. Isus Cristos îmi dăruiește comuniunea cu el. Vine personal în întâmpinarea noastră - mai mult decât un bun prieten. Isus este aici. Îl văd, mă vede, vrea să realizeze ceva în mine. Ceea ce este întunecat, vrea să-l facă luminos. Ceea ce este slăbiciune, vrea să o facă putere. Ceea ce este tristețe, vrea s-o facă bucurie. Mă încred în tăcere - de exemplu, așa cum mă așez la soare pentru a mă lăsa pur și simplu luminat
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Dumnezeu este acolo unde este propria inimă. Pentru că Dumnezeu depășește tot ceea ce noi oamenii putem gândi despre el; pentru că el locuiește într-o lumină de nepătruns și nici un om nu l-a văzut (1Tim 6,16); pentru că inimile noastre sunt întunecate de puterea păcatului, de aceea noi oamenii suntem permanent în pericolul de a ne îndepărta de Dumnezeu. Totodată, pentru că locul lui Dumnezeu din inima oamenilor nu poate rămâne niciodată gol, în locul lui Dumnezeu se pune ceva creat, un alt dumnezeu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
marea semăna cu toate mările. Nici singurătatea de pe țărm nu era foarte deosebită de cea întîlnită pe alte țărmuri pustii. Vântul sufla la fel, soarele răsărea din valuri, iar ploile (din fericire ploua rar) erau, ca pretutindeni la mare, plicticoase; întunecau orizontul și nu mai vedeai nimic dincolo de spuma albă a valurilor. Dar cum te apropiai de zona stâncilor de marmură, totul se schimba. Am avut un adevărat șoc când am dat cu ochii de ele. Stâncile erau veritabile dune de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
e înlăuntru. Nu e grozav? ― Ba da, e grozav, zise încîntat directorul și căută pe batista lui un alt pătrat în care să mă mute, drept recompensă. A chemat gardianul și i-a spus ceva la ureche. Acesta s-a întunecat la față, dar n-a zis nimic. Mi-a făcut semn să-l urmez. Afară, în coridor, mi-a poruncit să-l aștept până ce își găsește fetița și când s-a întors, împreună cu ea, am pornit toți trei: eu în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se oprea, în uliță, să-și facă nevoile pe trunchiul gutuiului de la poartă și râdeam amândoi. Prin bluza ușoară de in, desfăcută la piept, se zărea cicatricea oribilă făcută cu fierul roșu. Dar nu-i mai pomeneam de ea. Se întuneca la față chiar și când îmi surprindea privirea și atunci părea îmbătrînită; avea obrajii ușor căzuți și îi apărea o cută adâncă pe frunte; doar părul roșu, viu, arzând ca o flacără în lumină, rămânea ca înainte. În asemenea situații
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de aceea mă uitam mereu cu nerăbdare la cer și când, în sfârșit, soarele a coborât undeva dincolo de bălării, m-am întors la azil, am mai stat o vreme în camera mea, întins în pat, și după ce fereastra s-a întunecat am ieșit pe coridor, îndreptîndu-mă spre locul păzit de Francisc. A doua noapte în sala cu oglinzi a fost încă și mai feerică. Trecuse primul șoc. acum mă stăpânea numai emoția că din moment în moment putea să apară Bătrânul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
unei mlaștini pline de nuferi galbeni m-am văzut pe mine, mai tânăr, ridicând pușca. 32 Probabil, oricât m-aș strădui n-aș putea să redau ce s-a întîmplat atunci. Totul îmi e atât de clar încît limpezimea se întunecă și bâjbâi prin ea ca un bezmetic, lovindu-mă de ziduri, de mine însumi și nu mai știu încotro să mă îndrept și ce să cred. A fost un accident? Ceas rău? Sinucidere? Vendetă? Oboseală de a mai trăi? Revoltă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cărui trunchi era înlănțuit de crengile unui smochin. Frunzele late și fructele smochinului se amestecau cu frunzele salcâmului și mă miram cum reușiseră să crească astfel. Apoi, deasupra țărmului s-au strâns nenumărați pescăruși care au acoperit cerul. S-a întunecat, iar în timpul cât a stăruit întunericul nu știu ce am făcut. Când lumina s-a revărsat din nou, am înțeles că se petrecuse ceva. M-am uitat în jur. Pescărușii erau, toți, culcați pe nisip, printre scaieți și pe stânci. Dormeau sau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dus în bălării, manechinul dispăruse. Privind, culcat în iarbă, luminișul gol, inundat de soare, cred că am adormit cu gândul la visele mele de mărire spulberate, fiindcă am avut un vis în care lucrurile se petreceau pe dos. Oglinzile se întunecaseră, ca de aburul unei respirații otrăvite. Murise Bătrânul. L-am chemat imediat pe Francisc să-i dau dispozițiile necesare: să stea de pază la morgă, ca să nu intre nimeni acolo ― ce să vadă? o umbră? ― apoi să sigileze sicriul și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
prin care pescărușii zburau liniștiți, fără să le pese de focul ce mistuia azilul. Un geam s-a spart, pocnind probabil din pricina căldurii. Apoi fumul s-a îngroșat și aproape nu mă mai puteam orienta. Mergând la întîmplare pe coridoarele întunecate de fum, m-am pomenit din nou în pragul sălii cu oglinzi. M-am hotărât să intru și să-l scot totuși pe Bătrânul. "Hai, ieși afară! am strigat. Ieși!". Dar nu-mi răspundea decât un câine care urla undeva
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îndreptat spre Piața Armelor. Cottard tăcea mereu. Străzile începeau să se umple de lume. Înserarea fugară a orașului nostru lăsa loc nopții și primele stele apăreau pe un orizont încă limpede. Câteva secunde mai târziu, lămpile de deasupra străzilor au întunecat tot cerul aprinzându-se, și zgomotul conversațiilor părea să crească. \ Iertați-mă, spuse Grand, la colțul Pieței Armelor. Dar trebuie să iau tramvaiul. Timpul meu seara e sfânt. Cum se spune la noi: Nu lăsa niciodată treaba de azi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]