3,948 matches
-
-l scotea întotdeauna, ca un trosnet greu, iar în urma lui era un alt sunet, un trosnet ceva mai slab. L-am văzut cum căra niște saci pe umăr. În spatele lui era un băiat de culoare care ducea niște chestii mari, învelite în hârtie groasă. Tata le-a luat și băiatul s-a întors prin cenușă înapoi în oraș. — Mamă! Mi-am pus jos stiloul, pe caiet. A venit tata. A deschis ușa spre camera principală și am auzit cum se prăjeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Am privit în sus spre bec și am văzut pătrate albastre și roșii și negre în fața ochilor. Turtele îmi atârnau greu în stomac. Îmi doream să nu fi mâncat nimic. Sus, când am intrat eu în cameră, tanti Mae o învelea pe mama. O să se facă bine, David, mi-a zis tatnti Mae când m-a văzut în prag. M-am uitat la mama, care părea să doarmă. — Și cu tata ce-o să se întâmple, tanti Mae? Mă sprijineam de ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
toate năzuințele mele, de toate țelurile mele morale, valoroase? Cămin? N-am. Familie? Ioc! Lucruri pe care le puteam obține doar pocnind din degete... și-atunci, de ce să nu pocnesc, și să-mi văd de viața mea? Nu, în loc să-mi învelesc copiii seara, la culcare, și să mă culc lângă o soție fidelă (căreia și eu îi sunt fidel), în două seri diferite m-am vârât în pat - coinstantaneu, cum se zice prin bordeluri - cu o curvă italiancă bondoacă și plinuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
coada calului și de tătăneasă, pentru vindecarea ochiului. M-am documentat mai amănunțit și mi-am dat seama cât de delicate, complicate și perfecte sunt componentele ochiului și cum funcționează ele. Retina este o membrană de 4 mm grosime, ce învelește globul ocular, pe circa jumătate din suprafața lui, în partea opusă părții vizibile a ochiului. Asemănând globul ocular cu un ou, retina este al treilea înveliș, numărând de la exterior spre interior (de la coaja oului). Retina este partea de nerv a
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
o iarnă, am constatat că sufăr de hipotermie : deși mă îmbrăcam gros, când mergeam (umblam) pe afară , îmi scădea temperatura corpului, deveneam rece . Tot corpul mi se răcea și chiar simțeam un disconfort la inimă. Revenită acasă trebuia să mă învelesc cu plapuma și să mă încălzesc, aplicându-mi tratamentul Reiki, cu mâinile. Am căutat un tratament pentru hipotermie și am găsit. Mi-am amintit de un terapeut naturist (Brândușa), prezentat la TV, care apărea iarna în studioul de TV, îmbrăcat
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
apă). Fiica mea deja delira. Când cearceaful cu apă cu oțet s-a încălzit, l-am îndepărtat și am început să-i răcoresc corpul fiicei, cu un prosop udat în apă rece cu oțet. Când s-a mai liniștit, am învelit-o din nou cu alt cearșaf udat cu apă rece și oțet. De fiecare dată am utilizat alt cearșaf și alt prosop, curate (ne mai folosite). Pentru că pe cele utilizate se află substanțe toxice, extrase de pe corp, care se pot
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și alt prosop, curate (ne mai folosite). Pentru că pe cele utilizate se află substanțe toxice, extrase de pe corp, care se pot îndepărta numai prin spălare cu detergent și prin clătire cu apă curată. Peste cearceaful cu apă cu oțet, am învelit-o, pe fiica mea cu pătură și plapumă. A început să transpire. Am schimbat alte două cearceafuri, dar fără să le mai umezesc cu apă și oțet. Le puneam uscate și cearceafurile se umezeau cu transpirație. La prânz, fiica mea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
s-au atenuat. Iam îndepărtat compresa cu brânză de vaci, după ce s-a încălzit pe ambele părți. Brânza, din albă a devenit galbenă și se scopsese, se aglomerase în bulgărași tari. Am aruncat-o la gunoi. În continuare, l-am învelit pe prieten, în cearceafuri curate și uscate, deoarece prietenul transpira intens. Uda complet câte un cearșaf, pe care-l îndepărtam și puneam altul curat și uscat. Am folosit vreo 4 cearceafuri, după care prietenul s-a liniștit și a cerut
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
astea, și-ntr-adevăr, după ora zece jumate, se înstăpânea liniștea deplină; din bătaie, aluneca toată suflarea direct în somn; somnul spaimei și-al frigului. Madam Ortansa și Rafael se băgau și ei în cele două paturi din oficiu, îmbrăcați gros și înveliți cu câte două pături. Ieșeau aburi din respirații. Ninsese, dar încă nu se dăduse drumul la căldură, fiindcă mai era o săptămână până la întâi noiembrie. Atunci abia, madam Ortansa se foia și se răsucea sub pături preț de un sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o zi și o noapte, Mirelo, ba ți-e foame, ba ți-e sete, ba ți-e dor de codrul verde. Pică nemaipomenit cârnații după prăjitură, și din nou mergea repede, aproape alergând, cu franzela într-o mână și cârnații înveliți în hârtie în cealaltă, mușcând și mestecând îndelung, și din nou vroia să nu se mai termine; după ce termină de mâncat, se pomeni iarăși năpădită de îngrijorare. Păi, să scape, trebuie neapărat să scape, copilul... Până să ajungă la policlinică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mulțumesc pentru tot, sărbători fericite, te las cu Roberto, să ai parte de el și să-ți ajute Dumnezeu... Mulțumită Getei a cumpărat și brad. Mugurel a atârnat în el beteală și instalația cu beculețe și câteva bomboane de pom învelite în poleială colorată, legate cu ață. Se vedea dând ocol bradului cu Petrișor în brațe, rememorând o scenă de felul ăsta dintr-un film american pe care-l văzuse la televizorul ei alb-negru în ziua când îi dăduseră drumul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
în întreținere... — Am doi. O fi uitat doamna Timuc. Avocata trase chiștocul din țigaret și-l strivi în scrumieră. Se foi puțin, trăgându-și mâinile din mânecile hainei, care rămase întoarsă pe dos, cu căptușeala de satin la vedere și învelind fotoliul ca o husă. Se încălzise și avea de stat aici ceva mai mult decât crezuse. Trebuiau puse la punct niște amănunte. — N-am știut că ai doi copii. Celălalt unde e? Pot să-l văd? Nu mai conversa într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
alb, prins în gulerul cămășii cafenii, se ghicesc urmele unor degete. Câteva firmituri punctează reverele uniformei negre. Marius împinge în spatele Smarandei un scaun, apoi se așează și el. Ceremonios, maître depune pe scrobeala imaculată a fețelor de masă două meniuri învelite în piele închisă la culoare și lista de vinuri. Se hotărăsc pentru supă de legume cu crutoane, pui cu smântână și ciuperci, iar ca desert salată asortată de fructe. Ce vin doriți? Tămâioasă românească. O alegere perfectă. Prea bine, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
relaxată face loc foșnetului fin al unor rochii sau a câtorva râsete reținute, punctate de clinchetului cristalin al paharelor. Chelnerului revine împingând o măsuță cu rotile. Pune pe masă un coș de pâine cu chifle crocante, servește vinul și după ce învelește într-un șervet alb recipientul metalic pentru cuburile de gheață, dispare la fel de silențios precum venise. Recepționat din necunoscut, un semnal de alarmă țiuie enervant în urechea lui Marius. Instinctele aproape animalice dobândite pe front îl avertizează că este studiat discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cei doi ofițeri și continuă pe același ton preocupat: Singurul lucru pe care doresc să-l adaug este că acum aceste documente ajung numai în mâna generalului Boian, sau în lipsa acestuia, adjunctului său, maiorul Dima. Marius privește pachetul destul de gros, învelit în hârtie maro, marcat cu mențiunea roșie STRICT SECRET. Ce poate să conțină atât de important încât sunt necesare atâtea precauții, mult mai multe decât cele folosite în mod normal? Am înțeles, domnule colonel. Înainte ca ușa să se închidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din câteva scânduri, unde se află întinși cei trei. Cineva înlăturase de pe fețele morților negreala cheagurilor uscate de sânge, apoi le încrucișase pios mâinile pe piept, cea dreaptă peste cea stângă. Înainte să-i coboare în groapă, patru soldați îi învelesc cu foile de cort. Cerul picură domol fulgi albi, maculați. Pare că plânge cu lacrimile înghețate ale părerii de rău. Tunetul artileriei se sparge înfundat undeva departe, în timp ce mitralierele, fără să facă economie la muniție, trag fără încetare. Toți soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
răsăritul soarelui reușește să sape într-un crater un mormânt pentru Smaranda. Singurul loc unde lama lopeții lui de infanterie a putut să intre. Cu puțină zăpadă adunată în pumn spală cu grijă fața fetei apoi îi aranjează părul. O învelește cu grijă într-o foaie de cort și înainte să o coboare în groapă sărută buzele reci. Murmură rugăciunea pe care o spusese de atâtea ori în timpul anilor de război pentru mulți dintre camarazii săi. Niciodată nu se gândise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
întunecat în jurul celor două siluete care stau cu mâinile la ceafă în bătaia vântului. Căpitanul luminează cu lanterna chipul murdar de noroi al sergentului Lazăr. Locotenentul Rădulescu? Este acolo. Neamțul urmărește mâna care arată către un trup întins la pământ, învelit într-o foaie de cort. Revine cu privirea la cel din fața lui. Cum te numești? Sergent Cristian Lazăr. Și dumneata? Fascicolul de lumină se mută pe fața lui Novăceanu. Acesta clipește de câteva ori și începe să murmure încetișor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
alinta și le hrănea... Zozo vrea să o pupe pe Crăița de noapte bună, spuse ea serioasă întinzând uruslețul spre obrazul Crăiței. Apoi își pupă și ea sora și, după ce-l așeză cu grijă pe Zozo pe pernă și-l înveli, se întinse și ea în pat și începu să-i șoptească ceva lui Zozonel. Văzând că sora ei o privește îi explică: Zozo nu știe să spună singur rugăciunea, trebuie să îl ajut eu... și continuă să șoptească cu Zozonel
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
așeză pe canapea, departe de ea, sprijinindu-și ceafa de buretele tare. Privi toate obiectele care fuseseră îngrămădite aici, în mijlocul sufrageriei, unde pereții văruiți se uscaseră și răspândeau un aer răcoros.Un covor și o carpetă făcute sul, deasupra biroului învelit în plastic, te duceau cu gândul la niște viermi leneși, încremeniți în aburcarea unei dune albicioase. Canapeaua pe care ședeau nu era protejată cu nimic, fiindcă se hotărâseră s-o arunce. Era foarte veche și murdară. În schimb, televizorul funcționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de la baie și zice: - Eu am chemat poliția. Nu puteam să dorm. Și le-am zis că sunt droguri și au arestat pe câțiva. Ai văzut? PLATON Ne hotărâserăm să plecăm la mare. Mama făcea sandvișuri cu gem și le învelea în celofan, tata umfla și dezumfla salteaua, eu îmi aranjam tricourile și slipurile de baie. În casă, activitatea era în toi, toată lumea se agita în mod productiv încă de la ora șapte. Numai bunică-mea se învârtea de colo-colo, își frângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vibrantă. Probabil că-i era puțin frică. Ca să-i dau sentimentul siguranței, am luat un ton aproape vesel. Apoi, abuzând de toate împrejurările astea, i-am pus pardesiul pe umeri, fără s-o întreb. Ea m-a ajutat s-o învelesc bine. Degetele ei amestecate printr-ale mele - erau o senzație nouă - mai tulburătoare decât a mâinii ei pe buzele mele. Atingerile de acum, ale mâinilor noastre, repetate și neprevăzute, erau ca un joc, ca o făgăduință, ca un preludiu. Atingerea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
smulgă făgăduința de a face foc în sobă. Seara se îngrijește că are să-mi fie "urît" până acasă! Azi mi-a cusut un nasture de la pardesiu, care amenința să cadă. Pardesiul meu pe genunchii ei... Acasă mi-am făcut siesta învelit cu el pe piept și pe față... Adela are o rochie groasă de postav cenușiu, care-i strânge trupul, reliefîndu-i umerii largi și șoldurile fine. Frigul o face mai rumenă și mai fragedă. Ieri ne-am plimbat puțin, cu pelerine
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Discipolul meu T... nu mi-ar putea spune niciodată: "Iubitul meu prieten".) Îmi acordă femeia, prin acest cuvânt, dispensă de zece ani, ceilalți zece fiind apanajul însușirii mele de bărbat?... Era în odaia de primire. Strângea obiectele mărunte și le învelea în hârtie. Și-a retras mâna când am voit să i-o sărut: "E plină de praf". La protestările mele, a fugit în camera de-alături, am auzit-o spălîndu-se zgomotos și, întorcîndu-se în odaie: "Uite, dacă vrei numaidecât să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
rămasă în urma mamei încercînd și ea să-și facă un rost printre toți cei de față. de parcă ar fi știut de la început că vine un moment cînd mamele uită să mai fie mame și devin femei simple, în haine simple, învelite în somn îngrijit încît pare că nu le mai pasă de nimic. și de-aia o să-l învăț adobe pe preotul care-i unge fruntea cu mir, că mai există mame care încetează să mai fie mame. măcar două minute
Confluențe lirice () [Corola-publishinghouse/Imaginative/272_a_591]