3,072 matches
-
această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de stejar, arbore
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
prin sudul orașului trece șoseaua județeană DN2B, care se ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre est la Galați și la Brăila. Din acest drum, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud la Țintești și Smeeni, unde se termină în DN2C, cele două drumuri asigurând împreună legătura rutieră a orașului cu Slobozia. În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dâmbu, Liliești, Schela, Tufeni și Țintea. Orașul Băicoi este situat în centrul județului Prahova. Înălțimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul orașului Dealul Țintea. Orașul se întinde pe o lungime de 17 km. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dâmbu, Liliești, Schela, Tufeni și Țintea. Orașul Băicoi este situat în centrul județului Prahova. Înălțimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul orașului Dealul Țintea. Orașul se întinde pe o lungime de 17 km. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, care depășesc foarte rar lungimea de 2-3 km. Orașul este străbătut, prin zona sa de
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
și turcă înseamnă sat). Toponimul "Băicoi" poate avea deci semnificația „satul lui Baiu”. Baiu (ulterior Baicu) a fost familia care a stăpânit cea mai mare parte a vetrei satului. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orașului s-au găsit la Țintea și datează din aproximativ 341 î.Hr. Este vorba de monede dacice și un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit și urme de așezări dacice din perioada marelui stat dac al lui Burebista (82-44 î.Hr.), precum și urme ale culturii Dridu (secolele
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
o comună rurală, formată din satele Băicoi, Cotoiu, Tufeni și Găgeni, totalizând 3257 locuitori. În comună se aflau 2 biserici (una zidită de localnici, alta de principesa Trubetzkoi), și o școală datând de la 1856. Restul localităților orașului actual alcătuiau comuna Țintea, ambele comune făcând parte din plasa Filipești a județului Prahova. Tot atunci, comuna Țintea avea în componență satele Țintea, Dâmbu și Liliești, totalizând 1240 de locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de viță americană
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
În comună se aflau 2 biserici (una zidită de localnici, alta de principesa Trubetzkoi), și o școală datând de la 1856. Restul localităților orașului actual alcătuiau comuna Țintea, ambele comune făcând parte din plasa Filipești a județului Prahova. Tot atunci, comuna Țintea avea în componență satele Țintea, Dâmbu și Liliești, totalizând 1240 de locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de viță americană deținută de statul român. În 1925, comuna Băicoi avea 5946 de locuitori, în satele
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
biserici (una zidită de localnici, alta de principesa Trubetzkoi), și o școală datând de la 1856. Restul localităților orașului actual alcătuiau comuna Țintea, ambele comune făcând parte din plasa Filipești a județului Prahova. Tot atunci, comuna Țintea avea în componență satele Țintea, Dâmbu și Liliești, totalizând 1240 de locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de viță americană deținută de statul român. În 1925, comuna Băicoi avea 5946 de locuitori, în satele Băicoi, Cotoiu și Tufeni (satul
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de viță americană deținută de statul român. În 1925, comuna Băicoi avea 5946 de locuitori, în satele Băicoi, Cotoiu și Tufeni (satul Găgeni fiind arondat comunei Păulești). Comuna Țintea, în aceeași compoziție, avea 2639 de locuitori. Comuna Băicoi a fost declarată oraș în 1948, imediat după al Doilea Război Mondial. După reorganizarea administrativă din 1950, orașul a făcut parte din raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
declarată oraș în 1948, imediat după al Doilea Război Mondial. După reorganizarea administrativă din 1950, orașul a făcut parte din raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. Regiunile au fost desființate în 1968, atunci orașul înglobând comuna Țintea cu toate satele ei și fiind arondat județului Prahova. În orașul Băicoi există lăcașe de cult ortodox. Bisericile ortodoxe locale sunt construcții în general vechi, biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena din Băicoi” fiind chiar monument istoric. Aceste lăcașe sunt
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
Țintești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Maxenu, Odaia Banului, Pogonele și Țintești (reședința). Comuna se află la sud de orașul Buzău, în câmpia Buzăului și a Călmățuiului. Prin satul Maxenu, comuna este străbătută de șoseaua
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Țintești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Maxenu, Odaia Banului, Pogonele și Țintești (reședința). Comuna se află la sud de orașul Buzău, în câmpia Buzăului și a Călmățuiului. Prin satul Maxenu, comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203D care, împreună cu DN2C, leagă Buzăul de Slobozia. Lângă Maxenu, din acest drum județeană se ramifică
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
sud de orașul Buzău, în câmpia Buzăului și a Călmățuiului. Prin satul Maxenu, comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203D care, împreună cu DN2C, leagă Buzăul de Slobozia. Lângă Maxenu, din acest drum județeană se ramifică DJ204D, care trece prin satul Țintești și face legătura cu DN2B și comuna Gălbinași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țintești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,66%), cu o
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
de șoseaua județeană DJ203D care, împreună cu DN2C, leagă Buzăul de Slobozia. Lângă Maxenu, din acest drum județeană se ramifică DJ204D, care trece prin satul Țintești și face legătura cu DN2B și comuna Gălbinași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țintești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,66%), cu o minoritate de romi (4,69%). Pentru 3,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
o minoritate de romi (4,69%). Pentru 3,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,55%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna Țintești făcea parte din plasa Câmpului din județul Buzău și era formată din cătunele Țintești și Pogoanele Mici, cu o populație de 870 de locuitori; în comună funcționau o școală și o biserică. Satul Pogoanele Mici (astăzi, Pogonele) a fost înființat
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,55%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna Țintești făcea parte din plasa Câmpului din județul Buzău și era formată din cătunele Țintești și Pogoanele Mici, cu o populație de 870 de locuitori; în comună funcționau o școală și o biserică. Satul Pogoanele Mici (astăzi, Pogonele) a fost înființat în 1863, când foștii clăcași au cumpărat pământ pe moșia lui Grigore Hrisoscoleu. Pe
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
biserică zidită în 1817 de Episcopia Buzăului, proprietara moșiei Maxenu-Vârtoapele, pe care s-a format satul. Cătunul Odaia Banului, cu 220 de locuitori și 44 de case, făcea parte atunci din comuna Simileasca. În 1925, cele două comune, Maxenu și Țintești, făceau parte din plasa Glodeanurile a aceluiași județ. Satul Odaia Banului fusese și el transferat la comuna Maxenu, care avea în total 1806 locuitori. Comuna Țintești avea în componență satele Țintești și Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
case, făcea parte atunci din comuna Simileasca. În 1925, cele două comune, Maxenu și Țintești, făceau parte din plasa Glodeanurile a aceluiași județ. Satul Odaia Banului fusese și el transferat la comuna Maxenu, care avea în total 1806 locuitori. Comuna Țintești avea în componență satele Țintești și Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
comuna Simileasca. În 1925, cele două comune, Maxenu și Țintești, făceau parte din plasa Glodeanurile a aceluiași județ. Satul Odaia Banului fusese și el transferat la comuna Maxenu, care avea în total 1806 locuitori. Comuna Țintești avea în componență satele Țintești și Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Țintești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: o așezare din secolul al III-lea e.n. aparținând
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Țintești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: o așezare din secolul al III-lea e.n. aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona „Derii de
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând din mileniul al IV-lea î.e.n. (aparținând culturii Gumelnița din eneolitic). Conacul Garoflid datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din satul Țintești, este al treilea monument istoric, fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
dat numele satului. Legenda spune ca în drumul sau spre Hârlău, Ștefan întâlnea mereu la hotar mereu același paznic, pe care îl întreba: "tot tu ești?"; paznicul răspundea: "tot eu sunt, Măria-Ta!" De aici și denumirea Totoești. Pe dealul Țintea au fost descoperite vase de ceramica și unelte datând de la mijlocul mileniului al II-lea î.Hr. Privind structura etnica, 100% sunt români, de confesiune creștin-ortodoxă Populația activă lucrează în agricultură, în mica industrie privată, în sectoare bugetare. Satul Totoești se
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
este nici fondator, nici comandant, ci planificator. Acesta a avut idei referitoare la locul de dislocare a echipamentului și informației inamicului, care ar fi fost de folos Forțelor Aliate. Astfel, unitatea era formată din echipe de comandanți antrenați pentru a ținti sediile centrale ale inamicului, să secretizeze informația și unitățile de echipament cu o astfel de inteligență, cu care un simplu soldat ar fi capabil să o avarieze, sau chiar să o distrugă. Unitatea nu a lucrat de una singură, ci
Ian Fleming () [Corola-website/Science/300077_a_301406]
-
arhitectură: (1900), astăzi sediu de fundație culturală, aflată în parcul Constantin Stere de lângă Bucov. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare, o cruce de pomenire (de drum) datând din 1709, aflată pe valea Orlei în satul Chițorani, în fața casei Grațiela Țintea; și o cruce de mormânt din 1843 aflată în curtea vechiului cimitir al bisericii „Sfântul Stelian” din același sat. Stema comunei Bucov, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1695/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]