12,690 matches
-
Ajuns pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie întregesc tabloul din ținutul moților”. (capitolul ”Țara moților - Ținutul înălțimilor ”) Apoi ajungem în ținutul cel mai nordic al Țării, în Maramureș, unde vedem alte splendori...De aici reporterul ne poartă în Moldova, descriindu-ne frumusețile și obiectivele industriale și turistice al Moldovei lui Ștefan cel Mare, ca să ajungă apoi în ținutul mirific, de basm
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Apoi ajungem în ținutul cel mai nordic al Țării, în Maramureș, unde vedem alte splendori...De aici reporterul ne poartă în Moldova, descriindu-ne frumusețile și obiectivele industriale și turistice al Moldovei lui Ștefan cel Mare, ca să ajungă apoi în ținutul mirific, de basm al deltei... Îl lăsăm pe cititor să se bucure de toate splendorile pe care ni le dăruiește în cartea sa dl Ion Nălbitorul, Prefața noastră dorindu-se a fi doar o fereastră către frumusețile cărții, destul de largă
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare, case cât de cât, iarmaroace, hanuri. Erau ca niște oaze vremelnice în veșnica pribegie a omului și a vitelor sale după pășune mai bună. Nu aceiași stare era în toate ținuturile din lume. În unele părți, cum ar teritoriile din Ardeal, sau unele locuri din preajma Iașului, sau ale Buzăului, sau ale Târgoviștei, au putut fi organizate așezăminte omenești bine clădite. Asemenea așezări apăruseră și în Maramureș, și, mai la Nord, în
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
de locuri mai bune de trăit. Mai veneau multe alte neamuri cu totul străine, undeva din niște locuri suprapopulate din stepele de deasupra Mării Negre, sau chiar a Mării Caucazului, care se revărsau către Apus. Primii veniseră slavii, care cutreieraseră toate ținuturile din Carpații Orientali și Podolici, și Tarta, și, tot așa mergând în sens invers decât aromânii, ocupau toate satele găsite în cale. Uneori localnicii se apărau cu succes. Atunci acele tabere trăiau ceva vremuri ca vecini. Chiar făceau schimburi de
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
ar dori să se boteze. Bineînțeles, fură de acord, de îndată. Atunci toți cei ai casei, inclusiv Haldita, primiră botezul lui Isus Hristos în apa unui râu din preajma satului. Astfel, în casa părinților Halditei, luă ființă prima biserică creștină din acel ținut. Se întâmplă și-o altă minune în casa părinților Halditei. Fratele ei mai mic, Bazuk, jucându-se prin pomi, căzu și-și frânse o mână. La vaietele sale, se adunară toți ai casei. Acest fapt ajunse și la urechile misionarilor
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
numită Jagodina, foarte vestită în istoria Serbiei. Era locul cel mai frumos de locuit pentru oameni care iubeau să cultive grâu, orz, secară, dar să și crească animale multe: vite, cai, oi, măgari, animale de curte. Localitate aflată într-un ținut de dealuri blajine, pline de păduri, de poieni și ape ce erau binecuvântări ale Cerului pentru locurile acestei țări. La marginea localității, nu departe de munții domoli de la Apus, se aflau mai multe gospodării, printre care una a săteanului Dragoslav
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
exerciții de luptă pe câmpiile de lângă Adrianopole. În ceata de la oastea otomană, în care era înrolat, nu era nici un ostaș sârb cu care să poată discuta ceva într-un grai cunoscut, erau doar tineri recrutați de prin cu totul alte ținuturi ale Imperiului Otoman, din Kurdistan, din Siria, din Armenia, sau Iran. La început nu le înțelegea limba, nu putea scoate un singur cuvânt cu cineva, ceea ce-i sporea și mai mult tristețea captivității în care căzuse. Cu timpul, se mai
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
captivității în care căzuse. Cu timpul, se mai obișnui, zilele începură să treacă mai ușor, deși îl apuca așa un dor cumplit, când își amintea de casa părintească, de pășunile satului, de apa Moravei, de eleșteiele pline de pește din ținutul natal. Deși era forțat de stăpânii otomani să se închine precum turcii, în inima lui el continua să se închine bunului Dumnezeu, Cel învățat de acasă, de la părinți și bunici, și se ruga într-una să-l ajute Cel de
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SUFLET SINGURATIC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului SUFLET SINGURATIC Undeva în depărtare, Este un suflet singuratic, Ce se plimbă-n lumea mare, Ca într-un ținut sălbatic. Doamne tu știi foarte bine, Ce am avut pentru ce a fost, Atunci de ce îi lași cu mine, Să se poarte așa prost? Zilele care le mai am, Le-aș dori puțin senine, Viața care o doream, Azi observ
SUFLET SINGURATIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380025_a_381354]
-
demonstrezi ceea ce spui, altfel ar însemna că umbli cu lucruri necurate în Palatul de Smarald, iar peștii nu tolerează vrăjitorii, răufăcătorii și mincinoșii. - Dacă voi demonstra, cer măritului rege al peștilor să-mi predea fata, pentru a fi judecată în Ținutul Racilor! Dacă vei demonstra că inelul ți-a fost furat de această domniță, așa va fi, acceptă mustăciosul stăpân al peștilor, nu voi accepta să intre în familia mea o hoață! Până atunci, însă, copila va rămâne în Palatul de
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
lăsat făcut bucăți pentru că nu însemna nimic pentru tine, pentru că era al Stelei. Am judecat pricina și te găsesc vinovat de toate acuzațiile aduse ție de stăpâna stelelor de mare. Vei fi exilat și nu vei mai putea pătrunde în Ținutul peștilor fără voia noastră, dar, înainte de asta, vei transforma la loc toate viețuitoarele care au căzut pradă magiei tale! Toți racii fură scoși din Palatul de smarald, sirenele recunoscură că, prizonierele racilor fiind, fuseseră obligate să depună mărturie falsă, iar
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
care ocupa, pe atunci, teritoriile țării noastre. Păcat că prin colonizare am devenit vajnicii romani de înaltă cultură. Este fericita istorie (învățată de școlari în tot mai puține ore) a poporului român. Malaezienii nu au avut o asemenea istorie iar ținuturile lor, în care și astăzi mai zboară vulturi, a devenit întruchiparea iadului Ortodox. Oare de ce? Cam pe vremea domnitorului Ștefan cel mare și sfânt, un mare șef cuțitar al insulei s-a însurat cu o fată deosebit de frumoasă. Era atât
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
undeva sub poala stejarilor, cineva parcă înjunghiase acolo pe un cer albastru închis un taure și împroșcase toată bolta cu sângele lui, îl aruncase peste tot orizontul și picura, se prelingea, parcă, undeva pe pământ, la marginea lui, în alte ținuturi îndepărtate, străine de noi și de fericirea noastră. , Încă îmi mai suna în cap acel verdict al lui Peter Bucsi: “Credința e-n noi, pui de călugăr...” Și încă mai trăiam clipele petrecute acasă cu umbra Iuliei Thot sub pleoape
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
unde viețuiseră oameni petrecuți demult, dar neuitați. -Toți au trăit în cuprinsul ăsta, unii trăgându-se dintr-un străvechi neam, stăpânind cândva sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturile găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
și cu toții te iubesc și ar fi gata să-și dea viața pentru tine și pentru Anemona. Tot ce trebuie este să îți folosești înțelepciunea și puterea să ieșim din impasul în care am intrat. Eu am să plec în ținutul mărilor și îți promit că voi da de flăcăul numit Arin. Ai încredere în mine și nu te lăsa pradă mâniei și deznădejdii! Anemona are nevoie de tine să fii puternic și invincibil! - Ai dreptate, bunul meu sfetnic! De îndată
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
vânt! Doar alb monolog Rostit incantatoriu, cu nesațiu m-a întors fulgerător din celestul spațiu prin porțile de diamant ce singure se deschideau și-n depărtare ca o nostalgie rămâneau castele albe, albi copaci pe care mugurii plesnind însuflețesc destăinuind ținutul de argint. Referință Bibliografică: Hiperboreea / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382056_a_383385]
-
SA NE AMINTIM DE EMINESCU Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
și livezi de măslin ori de rodii. Dacă urcai dinspre fluviu malurile înalte, arse de soare, rămâneai uimit la vederea canalelor nenumărate ale Nilului, prin care curgea apa, purtând nămolul roditor, ce dădeau viață unei vaste întinderi din Egipt, un ținut plin de ostroave domoale, de canale, de ogoare și heleșteie bogate în pește. Locul în care are loc povestirea noastră, era situat chiar pe un ostrov întins și înalt de lângă apele cele mari ale fluviului, înconjurat de malurile înalte. Sus
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
tăinuiește. E misterul comorii Nibelunge... Blestemul ei pe toți îi îngrozește Căci moartea cumplită prin el ajunge. Eroica epopee germană, Ce e scrisă de un poet anonim, Ne povestește de-a lui Siegfried dramă, Despre magica comoară și destin. În ținutul sinistru,din Nibelhein, Trăiau odată piticii nibelungi, Care erau răi,aveau suflet hain, Iar la a lor comoară nu poți s-ajungi Comoara tainică e blestemată. Destinul va-mplini ce e hotărât, Căci din munte când ea a fost luată
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
de viteaz,de neînfricat Că de Krimhilda,el e îndrăgostit Dar va sosi curând în al lor regat. Lui Gunter,Krimhilda,soră îi este Dar el e mereu trist și-ngândurat Că inima pe Brunhilda iubește Ce-i regină-n ținutul îndepărtat. Ca soț Brunhilda vrea să își aleagă Pe-acela ce-n luptă o va biruii, Dar regina,lui Gunter îi e dragă Și nu-i pasă dacă-n turnir va muri. Siegfried lui Gunter ajutor îi va da ca
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
imediat la viata lui, iar caietul se încheie în finalul cărții prin cuvintele: "Aici se încheie caietul fratelui Victor”. Ceea ce am remarcat eu este relatarea, imediat înainte de încheiere, unde se arată cum fratele Victor, după ce a făcut experiența călătoriei în ținuturile Transnistriei, propovăduind acolo și mai apoi fiind închis pentru vina de a fi refuzat să pună mâna pe armă împotriva fraților săi, după toate acestea se povestește întoarcerea lui la mănăstire și el spune: “Doream să mă întorc la mănăstire
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
MIHAITA Autor: Ilie Marinescu Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Povestea câmpului cu maci Nu știu, am citit undeva-n ziare, O poveste tristă, o iubire mare, Un El și o Ea, din două ținuturi, O copilărie plină de avânturi I-a trimis în lume rostul să-și găsească, El alese calea cea Dumnezeiască. Ea călugăria într-un schit de maici, Înălțat în roșul unui câmp de maci. Dintr-o întâmplare, într-o zi de
CRISTINA DELEANU & GEORGE MIHAITA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380361_a_381690]
-
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380594_a_381923]
-
CRISTINA DELEANU & GEORGE MIHAITA, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016. Povestea câmpului cu maci Nu știu, am citit undeva-n ziare, O poveste tristă, o iubire mare, Un El și o Ea, din două ținuturi, O copilărie plină de avânturi I-a trimis în lume rostul să-și găsească, El alese calea cea Dumnezeiască. Ea călugăria într-un schit de maici, Înălțat în roșul unui câmp de maci. Dintr-o întâmplare, într-o zi de
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]