10,749 matches
-
idee c-o s-o doară. Carțile-s un prieten de nădejde, Care nu te trădează niciodată, În paginile vechi și prăfuite, E viața de iluzii dezbrăcată. Nu mi-am făcut prieteni niciodată, Sub măști sunt uneori doar fete hâde, Nu te admira cel care te laudă, Si nu e fericit cel care râde!! Referință Bibliografica: SINGUR / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1902, Anul VI, 16 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate Drepturile Rezervate
SINGUR de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363577_a_364906]
-
bat peste lacuri, Scuturându-le iriși târzii. Himera a viselor mele, Sirenă cu trup sidefiu, Zâmbesc în somn marinării. Cand în adâncuri te știu. Frumusetea-ți nepămantescă; Și cântecul mângâietor; Atrage din veac muritorii, Si suflete candide mor. Te-aș admira, minunato, Ți-aș ridică piedestal, Și-am străbate oceane, Plutind pe creste de val. M-ai ascunde surorilor tale, Păstrandu-mă doar pentru tine. Împreună am coborî în adâncuri Și ai rămâne cu mine! Te-am visat o viață întreagă, Sirenă
FATA DIN VIS de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363578_a_364907]
-
arată; / Cerul este mai vioi, / Aducând speranțe noi.” Într-adevăr copilăria parcă nicăieri nu este mai frumoasă ca la țară! Cei care trăiesc în mediul rural au acest avantaj să stea vara până noaptea târziu pe prispa casei și să admire cerul înstelat sau să „zboare” cu săniuțele pe derdeluș iarna. Poate de aceea copiii de la oraș doresc atât de mult ca în vacanță să meargă la țară, la bunici, unde se simt în libertate deplină în mijlocul naturii. Parcă fără de veste
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
a deschis lerui-ler cireși în floare ninge Doamne și mă doare Lerui-ler dar în genunchi strâng ninsorile mănunchi lerui-ler fetele mele dau în lume vai cu stele Lerui-ler flăcăii mei dau în lume doar cu ei lumea tace și-i admiră tac și eu însă la liră Tac și scriu lerui-ler când de of și când de cer Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Colind abreviat / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi
COLIND ABREVIAT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362322_a_363651]
-
de-mplinirea din jur, melodii ce aveau frumusețe și sens. Lerui ler, viața mea, lerui ler ce minunea-a făcut să renunți să-ți târăști trista lume prin ger ca să urci pe ai dragostei munți? Stau pe piscul înalt și admir al splendorii fantastic contur și cu patimă-n mine respir aer pur izvorând din azur. Speranța Speranța născută din grea suferință transformă durerea în zâmbet frumos, în orice destin devenind biruință din care-al tău trup iese mai viguros. Să
SUFLETE, TRESALTÃ! LERUI LER SPERANŢA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362332_a_363661]
-
Hasim nu stătu pe gânduri, bătu din palme și unul din cei doi însoțitori îi aduse micul cufăr pe care el îl deschise scoțând la lumină bijuterii arabe din aur, decorate cu pietre prețioase ori diamante din India. După ce le admirară amândoi, timp în care Hasim le lăudă strălucirile, fariseul alese câteva dintre ele cărora negustorul le stabili un preț mic. -Modest ca și tatăl tău, spuse Hasim! Mai cumpără! îl îndemnă el. E un preț foarte bun pentru toate piesele
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
bulgarilor stabiliți de multă vreme prin acele locuri, bulgari care joia umpleau piața cu munți de legume proaspete. În centrul orașului era atelierul ceasornicarului Leibovici, unde copil fiind, mă fascina zgomotul specific, ticăitul zecilor de ceasuri ce își făceau rodajul. Admiram chiar, nu știu din ce motiv, și felul cum îi tremurau mâinile meșterului... în una ținea mecanismul fin al ceasului, iar în cealaltă o pensetă cu piesa mică reparată pe care reușea să o așeze întotdeauna la locul ei. Toate
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
dialectul bihorean folosit de autorul pamfletului pentru a sublinia mai bine ilaritatea textului conceput pe înțelesul oamenilor din acea zonă! Ziua de joi era zi de târg la Binș, zi în care săteni din satele apropiate umpleau orașul. Era de admirat frumusețea portului național. Fetele mai faine, înainte de a intra în oraș, își schimbau opincile cu „țipèlè” (pantofi) domnești. Cred că de aici vine și zicala „Ți-ai lăsat opincile la barieră!” La bariera orașului, desigur! Mama mergea și dânsa săptămânal
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
uimitor de frumoase în asemănarea lor cu tot felul de vietăți, fie ele chiar și crocodili. Este bucuria lui, dar ea capătă amploare nebănuită și o veți descoperi în ochii fericiți ai copiilor și nu numai. Rămăsesem de unul singur, admirând grădina și întrebându-mă cum a reușit să realizeze domnul Ioan Grămadă toate aceste minunății pe care le-am văzut. Încercam chiar o părere de rău că nu-mi permite timpul să rămân pentru a le examina în amănunt, pentru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
într-un târziu, când ea a adormit. Cred că am dormit și eu vreo două ore, dar după ce am ieșit din Bucovina. Țineam morțiș să mai văd pe fereastră, când se luminează, ceva din teritoriul ei. Am avut bucuria să admir, împreună cu Dan, răsăritul soarelui. A fost un tablou măreț, cum mai rar se poate vedea. Curând s-a trezit Silvia. Am mâncat câte ceva, fără poftă. Conștienți că organismul are nevoie de hrană și nu ține seamă de melancolia ori de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
oboseală. Cred că am adormit mai repede decât mă așteptam. Treceam cu ochii minții prin locurile vizitate. Mă oprisem pe undeva, pe la Mănăstirea Putna. Revedeam mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Mai apoi am ieșit în curtea mănăstirii și admiram florile, spațiile verzi și împrejurimile, atât cât se vedeau de acolo. Îmi era dor de acele locuri și am adormit simțind fiorul veșniciei, numit Bucovina... - SFÂRȘIT - POSTFAȚĂ O carte de călătorie, așa cum este această „Dor de Bucovina” scrisă de Marian
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Și iată că într-o zi „văratică” de Răpciune am plecat să-mi aflu pașii copilăriei și tinereții mele ... Am petrecut câteva zile, într-un hotel nou cu vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
plecat să-mi aflu pașii copilăriei și tinereții mele ... Am petrecut câteva zile, într-un hotel nou cu vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
anii scurși. O aude pe prietena lui cum le povestește celor de lângă ea realizările lui și își dă seama că fata e foarte îndrăgostită. Face un tur al sălii să se asigure că părinții ei sunt în regulă și să admire ornamentele strălucitoare, cocoțate în cele mai ciudate locuri prin sala de conferințe. - Distrează-te, îi șoptește tata, plasând o sărutare pe tâmpla ei. Sus, la etaj, într-o sală mai mică, pe jumătate cufundată în întuneric, dansează câteva perechi. Cineva
REVELION de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362406_a_363735]
-
de armonie... XXI. MI-AI DĂRUIT O FLOARE..., de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015. Mi-ai dăruit o floare... Sfios, ținând în mână un gingaș trandafir Te-ai așezat aproape, șoptindu-mi: „Te-admir!” Un mac de foc - copila și tu - tot un copil, Prin pânzele iubirii te-ai strecurat tiptil. Cu chip de Făt-Frumos ai coborât alene Citeam în ochii-ți calzi dorința printre gene Învăluită-n taină, pătrunsă de-un fior, Și
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
zâmbind pe strai de floare Focuri aprinse, tainic, de mângâieri divine Sunt clipele rebele... Ne vom iubi și mâine! Citește mai mult Mi-ai dăruit o floare...Sfios, ținând în mână un gingaș trandafirTe-ai așezat aproape, șoptindu-mi: „Te-admir!” Un mac de foc - copila și tu - tot un copil,Prin pânzele iubirii te-ai strecurat tiptil.Cu chip de Făt-Frumos ai coborât aleneCiteam în ochii-ți calzi dorința printre geneînvăluită-n taină, pătrunsă de-un fior,Și-n suflet ca
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Și iată că într-o zi „văratică” de Răpciune am plecat să-mi aflu pașii copilăriei și tinereții mele ... Am petrecut câteva zile, într-un hotel nou cu vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]
-
plecat să-mi aflu pașii copilăriei și tinereții mele ... Am petrecut câteva zile, într-un hotel nou cu vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]
-
gri era mai curajos, venea ... Citește mai mult Și iată că într-o zi „văratică” de Răpciune am plecat să-mi aflu pașii copilăriei și tinereții mele ... Am petrecut câteva zile, într-un hotel nou cu vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]
-
plecat să-mi aflu pașii copilăriei și tinereții mele ... Am petrecut câteva zile, într-un hotel nou cu vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]
-
vreți de la mine ? De ce să pășesc dacă eu vreau să doar stau Să vă privesc cum vă chinuiți Cum vă agitați și transpirați Ce vreți de la mine ? Să calc în gol și să cad, asta vreți în loc să stau? Să vă admir chinul de a mă chinui Și tremurul vocii de sus Fă un pas, mi s-a ordonat Și ma uitam în gol Haide, cu curaj ... fă un pas, uite așa Și mă agățam de gol Uite, fă așa, mi s-
PRIMUL PAS de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362461_a_363790]
-
că nu am ratat ocazia să îmi îmbogățesc colecția de magneți de pe frigider cu încă vreo 2 - 3 piese). Parcurgem prima porțiune a drumului regal făcând slalom de pe o parte pe alta a străzii printre mulțimea de turiști pentru a admira pe rând fiecare clădire cu sculpturile și formele ei dintre cele mai atrăgătoare. După ce veti fi parcurs scurtă stradă Celetna, ajungeți în Piață Orașului Vechi (Staromestske Nămești), inima Pragăi. Supraaglomerata (de fapt, supraaglomerat este întreg orașul în timpul verii), ocupată de
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
am ajuns și pe Podul Carol, cel mai vechi pod din Praga, construit din ordinul aceluiași Carol al IV-lea. Abia când m-am confruntat personal cu mulțimea de turiști aflați la acea oră pe pod (pe care eu îl admirăm cu 1 ochi, în timp ce cu celălalt ochi trebuia sa imi tin sub supraveghere grupul de copii), am înțeles de ce toate ghidurile te sfătuiesc să mergi pe pod dimineața devreme sau seara târziu, chiar noaptea, pentru a avea podul numai pentru
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
ce mă înconjoară. Mi-a plăcut să scriu și să citesc de mică. Eram prezentă la toate serbările pe care le organiza învățătoarea mea pe care am iubit-o și am prețuit-o până s-a stins din viață. Am admirat-o ca om și ca educator fiindcă a fost persoana care iubea copiii și se dăruia meseriei. La serbările pe care le organiza la sfârșitul fiecărui trimestru eram distribuită în toate rolurile posibile: piese de teatru, dansuri populare, cântam solo
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
prieteniile care s-au închegat ulterior, s-a făcut atât pe internet - site-uri literare - cât și în real, prin lansările de carte și vernisaje de expoziții de pictură la care am participat. Am întâlnit autori consacrați pe care îi admir nu numai prin creațiile dar și pentru noblețea sufletului. Sunt persoana care apreciază omul de calitate și nu găștile și mi-aș dori ca acele criterii de evaluare ale autorilor să fie făcute la adevărata lor valoare. Am să închei
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]