47,999 matches
-
5 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 10 iunie 2022, paragraful 67, următoarele: ca regulă, intervalele de timp stabilite prin Regulament, sub forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție), iar ori de câte ori se dorește comprimarea acestor termene, trebuie să se apeleze la procedura de urgență de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 233. Având în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție), iar ori de câte ori se dorește comprimarea acestor termene, trebuie să se apeleze la procedura de urgență de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 233. Având în vedere critica autorilor sesizării, se constată că ceea ce se invocă în susținerea obiecției de neconstituționalitate reprezintă o chestiune care ține de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 233. Având în vedere critica autorilor sesizării, se constată că ceea ce se invocă în susținerea obiecției de neconstituționalitate reprezintă o chestiune care ține de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei legi aflate în procedura de urgență. ... 234. Analizând o critică similară, potrivit căreia raportul Comisiei speciale comune, elaborat în cadrul procedurii din fața Camerei Deputaților, a fost difuzat deputaților în chiar ziua votului, așadar cu nerespectarea termenului prevăzut de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
raportului constituie o problemă de aplicare a regulamentelor celor două Camere. Cu alte cuvinte, obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prin Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, precitată, nu are relevanță în prezenta cauză. Astfel, așa cum a precizat Curtea la paragraful 70 al deciziei menționate, cu toate că procedura de urgență nu a fost cerută/aprobată, totuși procedura de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și adoptarea legii au avut loc în aceeași ședință a plenului Camerei parlamentare), ceea ce a condus la nerespectarea dispozițiilor art. 76 alin. (3) din Constituție. ... 237. Or, spre deosebire de această situație, în cauza de față, din analiza parcursului legislativ al
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din analiza parcursului legislativ al legii criticate, rezultă că procedura de urgență a fost solicitată de către inițiator și aprobată de către Parlament, în conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (3) din Constituție, astfel că susținerea privind încălcarea procedurii de adoptare a legii criticate, prin raportare la dispozițiile constituționale, este neîntemeiată. ... 238. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea mandatului reprezentativ, se constată că art. 69 alin. (2) din Constituție garantează parlamentarului independența față de corpul electoral și de structurile
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și singular un indicator de constituționalitate a procedurii parlamentare înseși. Este de dorit ca toate termenele stabilite pe cale regulamentară, fără relevanță constituțională, să fie respectate, însă încălcarea uneia dintre ele nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea procedurii de adoptare a legii. Este nevoie de o analiză în ansamblu a întregii proceduri parlamentare pentru a se demonstra dacă prin încălcarea unui termen a fost sau nu afectată o dispoziție constituțională ce este indisolubil legată de statul de drept și de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
1 alin. (3) și (5) din Constituție 343. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că dispozițiile art. 289 alin. (2) din legea contestată reglementează aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la magistrații-asistenți ai ÎCCJ și în privința magistraților-asistenți ai Curții Constituționale până la adoptarea unei legi speciale, dar nu mai mult de 90 de zile. Se arată că această dispoziție este neclară și neacoperitoare pentru situația în care, până la expirarea termenului de 90 de zile, nu se adoptă legea specială. Neconstituționalitatea derivă tocmai
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
să își încalce neutralitatea inerentă funcției sale de judecător/procuror, să promoveze soluții legislative modificatoare ale unor legi în vigoare, pe care teoretic trebuie să le aplice și să lucreze în interiorul unei puteri a statului - spre exemplu, dacă se dorește adoptarea unei hotărâri/ordonanțe/ordonanțe de urgență a Guvernului, proiectul acesteia se elaborează în cadrul puterii executive, în cadrul Guvernului, astfel că - având în vedere poziția lor constituțională - judecătorul sau procurorul nu poate face parte dintr-o astfel de comisie integrată puterii executive
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
legea de aprobare - Legea nr. 155/2018, neconstituționalitatea legii decurgând din faptul că a aprobat o ordonanță de urgență emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție. Astfel, se consideră că nu a existat o situație extraordinară care să justifice adoptarea ordonanței de urgență; nu a existat și nu a fost justificată imposibilitatea reglementării ulterioare, prin lege adoptată în Parlament, a măsurilor ce fac obiectul reglementării; în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 nu există o motivare pertinentă a
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 76 alin. (1) privind adoptarea legilor și a hotărârilor, ale art. 77 referitor la promulgarea legii, ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă și ale art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană, cu referire la Directiva 2013/55/CE a Parlamentului European și
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
privire la critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018, precitată, paragraful 54, respingând criticile formulate, Curtea a reținut că urgența adoptării acestui act normativ a fost motivată potrivit preambulului său și notei de fundamentare. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, Guvernul și-a justificat intervenția legislativă, arătând că scopul reglementării îl constituie „evitarea riscului iminent al declanșării
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
terorismului cuprinde cel puțin următoarele componente: a) identificarea și evaluarea globală a tuturor factorilor de risc: identificarea riscului asociat clienților, tipuri de servicii oferite, tipuri de relații de afaceri și tranzacții ocazionale, precum și a conexiunilor cu zonele geografice; ... b) adoptarea unei metodologii de evaluare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, realizată în baza factorilor/indicatorilor de risc specifici și a controalelor interne aplicabile pentru gestionarea riscurilor; ... c) implementarea unei proceduri de identificare și gestionare a riscurilor
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
acest sens. (4) Activitatea de supraveghere efectuată de către CECCAR constă cel puțin în: a) identificarea entităților raportoare care intră sub incidența art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 și pe care le reprezintă și coordonează; ... b) adoptarea de către CECCAR, în calitate de organism de autoreglementare, în conformitate cu art. 31 alin. (3) din Legea nr. 129/2019, a măsurilor necesare pentru a împiedica persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
din prezentul articol, aceasta informează cu promptitudine autoritățile competente ale celeilalte părți în legătură cu măsurile adoptate, motivându-și deciziile. (12) În cazul în care măsurile adoptate în aplicarea alineatului (10) din prezentul articol nu sunt întrerupte, deși motivul pentru adoptarea lor nu mai există, oricare dintre părți poate aduce problema în atenția comitetului mixt. (13) Orice modificare a dreptului intern cu privire la statutul autorităților competente din Ucraina sau al oricărei autorități competente din statele membre ale UE trebuie notificată
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
a asigura condiții de concurență echitabile, convergența în domeniul reglementării și reducerea la minimum a sarcinii de reglementare a operatorilor comerciali; ... c) încurajarea schimburilor la nivel de experți cu privire la noile inițiative și evoluții legislative și normative, precum și adoptarea unor noi instrumente legislative de drept internațional public și privat în domeniul aviației, în special în materie de securitate, de siguranță, de protecție a mediului, de infrastructură aviatică (inclusiv sloturile), de aeroporturi, de cooperare industrială, de management al traficului aerian
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
operațiunilor de zbor, al navigabilității inițiale și al menținerii navigabilității [Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 965/2012, (UE) nr. 748/2012 și (CE) nr. 2042/2003]; ... 5. Comisia Europeană se bucură, în Ucraina, de competențele care îi sunt conferite în vederea adoptării de decizii în temeiul articolul 11 alineatul (2), al articolului 14 alineatele (5) și (7), al articolului 24 alineatul (5) și al articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 în domeniile în care articolul 11 alineatul (1) este
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
legilor este obligatorie. “ ; ... – art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, potrivit căruia „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă“. ... Rațiunea adoptării Legii nr. 249/2003 [prin care a fost introdus art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001] a fost aceea a atribuirii terenurilor în raport cu necesitatea de exploatare a acestora și caracteristicile activelor achiziționate de investitori. Voința legiuitorului a fost
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
fi cumpărat acțiuni sau active, acestea să implice necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă, astfel cum este definit la art. 2 alin. (2), iar terenul respectiv să nu facă parte din capitalul social al societății comerciale supuse privatizării. La adoptarea acestei legi au fost avute în vedere acele situații în care exploatarea activelor nu se poate realiza independent de terenurile aferente, precum și necesitatea acordării unor noi facilități sectorului zootehnic la concesionarea terenului cu destinație agricolă, în vederea asigurării unei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
constituționale referitoare la delegarea legislativă, respectiv reglementarea posibilității Guvernului României de a adopta ordonanțe de urgențe, „cu atât mai mult cu cât domeniul de reglementare se referă la drepturile cetățenilor“. Invocându-se jurisprudența Curții Constituționale în materie, vizând condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, se susține că acestea nu sunt întrunite în cauză. Astfel, citându-se din nota de fundamentare a actului criticat, se solicită să se observe faptul că acolo se menționează decizii ale Curții Constituționale care
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
ar fi putut adopta o lege de modificare a codurilor în procedură de urgență“. Mai mult, niciuna dintre deciziile de neconstituționalitate pronunțate de Curtea Constituțională de la momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală și până la adoptarea actului criticat nu a vizat dispozițiile art. 172 alin. (12) din noul Cod de procedură penală și, de asemenea, nicio directivă nu s-a referit la acest aspect, astfel încât „apare total nejustificată modificarea operată asupra acestui articol prin ordonanță
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016, se apreciază că este neîntemeiată, invocându-se în acest sens aspectele reținute în nota de fundamentare, precum și în preambulul actului normativ criticat, de natură să justifice adoptarea acestuia. ... 16. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 17
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
continuare, că nu poate reține critica potrivit căreia modificarea dispozițiilor art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 ar aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Astfel, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016 și notei de fundamentare a acestui act normativ, Guvernul a emis ordonanța de urgență criticată, având în vedere existența la momentul de timp respectiv
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
actelor de identitate electronice sau pentru identificarea celor mai adecvate soluții necesare derulării activității de cercetare și testare a noilor versiuni de acte de identitate electronice ori pentru derularea în concret a acestora, în scopul asigurării suportului necesar validării și adoptării deciziilor privind punerea în circulație și personalizare a unor noi versiuni ale cărții electronice de identitate, ale cărții de identitate provizorii sau ale dovezii de reședință, în condițiile furnizării unor servicii de calitate, fiabilitate și flexibilitate pentru cetățean. ... 15. Articolul
ORDONANȚA nr. 12 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264503]