7,836 matches
-
de crize sau conflicte, adică s-ar realiza printr-o tranziție conflictuală. Finalizarea crizelor sau conflictelor, pentru accelerarea construcției societății moderne, ar fi realizabilă în forme variate în concepția diverșilor autori: prin revoluție (Marx), prin consens moral corporatist (Durkheim), prin afirmarea autonomiei persoanei, a democrației și a libertăților individuale (Weber, Pareto, Tocqueville). Conceptul de societate pe care l-au propus iluminiștii și urmașii lor a fost: a) bazat pe o analogie organică, adică societatea ar fi similară cu un „organism” ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar spune G.H. Mead. Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul” iluminist sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a releva repoziționarea constructivă a actorilor sociali și afirmarea lor ca generatori sau constructori ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimburi reciproce; e) recombinarea timpului și a spațiului social pe axa global-regional-local; f) detașarea instituțiilor sociale de contextele localizate, pentru a se cupla cu sisteme extinse și generalizate de tip expert la care fiecare individualitate este așteptată să participe; g) afirmarea individualității, dincolo de constrângeri structurale sau culturale, prin construcția de identități și stiluri de viață bazate pe alegeri și decizii libere și asociate cu multiple incertitudini. Noua știință socială se confruntă astfel cu o nouă agendă ce corespunde modernității reflexive. Este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noastre postcomuniste, atribut relevat prin dizolvarea ordinii sociale comuniste și distanțarea capitalistă față de ea, adopt pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociali este unul dintre cele mai reprezentative procese ale modernității, cu rădăcini în îndepărtata Renaștere sau în epoca de geneză a capitalismului și mai ales în întreaga perioadă de tranziție de la societatea tradițională la cea industrială. Disoluția societății industriale și afirmarea celei postindustriale coincid cu forme noi de individualizare și cu o schimbare de proporții: individualizarea este atât de accentuată, încât toate cele care se întâmplă în societate sunt dependente de ea. Individul devine instanța fundamentală a producției și reproducției sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
specifică modernității. În modernitate, societalizarea și individualizarea, respectiv integrarea (geneza societății) și separarea individualităților (autonomizarea) au apărut ca procese contradictorii. Primul proces, cel al societalizării, consta în construcția unei unități a societății ca întreg, pe când al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
liberale se identificau cu clasele proprietarilor, partidele socialiste cu muncitorii, tot așa cum existau partide țărănești, ale pensionarilor etc. O astfel de construcție era specifică nu numai pentru actorii sociali individuali, ci se aplica și în cazul actorilor naționali. Construcția și afirmarea identității corporatiste colective a statelor naționale, respectiv individualizarea statelor naționale au deținut o poziție prioritară de-a lungul întregii modernități. Legitimarea identității naționale s-a bazat pe criterii naturale (rasă sau etnie), pe criterii spirituale (religii naționale), lingvistice, teritoriale sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
afirmau caracterul sau specificul național al acestuia. Statul național promova politici de dezvoltare națională și dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și asigura coerența și stabilitatea relațiilor din interior. Forma extremă de afirmare a individualizării unui stat național a fost concretizată istoric prin regimuri totalitare de tipul fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri a fost redusă la minimum: singura identitate personală era
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de agențiile supranaționale. În sfârșit, al treilea program este ceva mai vag, dar într-o mult mai mare măsură relevant pentru viața cotidiană a oamenilor: promovarea unei culturi și a unor relații mai umane asociate cu drepturile omului și cu afirmarea libertății personale. Instanța ce promovează aceste programe, bazate pe abordări și construcții instituționale de amploare, este statul. Dacă privim mai atent la conținutul programelor, nu putem să nu remarcăm că agenda politicilor publice promovate de guvern a fost și este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ceea ce avem. O astfel de răsturnare ține însă de o patologie socială care, mai devreme sau mai târziu, solicită corecții. Dezintegrarea comunităților tradiționale și înlocuirea lor de către statele naționale în perioada primei modernități și a modernității organizate au coincis cu afirmarea rolului statului în raționalizarea și organizarea națiunii și cu consacrarea unei identități corporatiste colective proprii, care s-a repercutat asupra tuturor cetățenilor săi. Cetățenia a fost o formă primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să devină tot mai integrate și să legitimeze mai ales individualitățile și nu neapărat identitățile etnice. Naționalismele actuale sunt mai puțin centrate pe simboluri ireductibile ale statelor naționale (limbă, teritoriu, religie, comuniune culturală etc.) și mai mult pe construirea și afirmarea identităților personale, respectiv a opțiunilor și nevoilor de afirmare ale individualităților ce aparțin organizațiilor și asociațiilor statului național. Organizațiile și mai ales firmele economice puternice sunt sau aspiră să devină interși multinaționale, oricum cosmopolite, trans-locale. Chiar dacă aparțin unui stat național
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales individualitățile și nu neapărat identitățile etnice. Naționalismele actuale sunt mai puțin centrate pe simboluri ireductibile ale statelor naționale (limbă, teritoriu, religie, comuniune culturală etc.) și mai mult pe construirea și afirmarea identităților personale, respectiv a opțiunilor și nevoilor de afirmare ale individualităților ce aparțin organizațiilor și asociațiilor statului național. Organizațiile și mai ales firmele economice puternice sunt sau aspiră să devină interși multinaționale, oricum cosmopolite, trans-locale. Chiar dacă aparțin unui stat național, aria constitutivă și piața la care participă trec cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale ce corespund acestora, individualizarea persoanelor devine tot mai puternică. Ea se concretizează prin afirmarea puternică a drepturilor umane individuale și prin diferențierea individualităților, odată cu slăbirea coordonatelor economice și culturale clasice care clasificau pozițiile individuale în structura socială. În timp ce mai înainte pozițiile individuale în spațiul social erau în mare parte atribuite, biografiile personale erau predefinite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespunde unei societăți, deschise dacă avem în vedere trei variabile de referință ale individualizării: a) construcția personală s-ar referi la setul de roluri și la identitatea asumată de o persoană, variind dinspre construcția identitară spre rolurile funcționale practicate; b) afirmarea sau realizarea sinelui se referă la orientarea opțiunilor spre o integrare cât mai accentuată în grup sau spre separare și construcție a distincției personale; c) sensul vieții se referă la permanentizarea unei căutări reflexive a oportunităților de viață sau a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
educație, experiențe, cunoștințe etc. Egalii sunt însă competitori individualizați, tot așa cum câștigătorii competiției sunt performerii individualizării. Fiecare prezintă CV-ul prin unicitatea sa diferită, prin realizări cât mai reale și uneori doar sperate. Spiritul comunității profesionale este dizolvat de spiritul afirmării unicității competitive a insului, chiar dacă unicitatea ar duce la separare în izolare. Clasa socială, școlaritatea, mobilitatea și competiția generează, împreună și separat, noi configurații ale pieței muncii, dar mai ales accentuează individualizarea și căutarea/afirmarea individuală. Piața în general și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
profesionale este dizolvat de spiritul afirmării unicității competitive a insului, chiar dacă unicitatea ar duce la separare în izolare. Clasa socială, școlaritatea, mobilitatea și competiția generează, împreună și separat, noi configurații ale pieței muncii, dar mai ales accentuează individualizarea și căutarea/afirmarea individuală. Piața în general și piața muncii în special oferă oportunități individualităților și, prin acestea, cresc presiunile pentru individualizare. Ele sunt însă numai o parte a instanțelor ce individualizează. Altele nu mai puțin importante generează și ele forme noi de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oferă oportunități individualităților și, prin acestea, cresc presiunile pentru individualizare. Ele sunt însă numai o parte a instanțelor ce individualizează. Altele nu mai puțin importante generează și ele forme noi de individualizare și probleme pe măsură. Individualizarea și dependența instituțională Afirmarea individualității și proeminența strategiilor individuale de viață depind astfel în mod fundamental de piața muncii. Totuși, piața muncii generează nu doar individualizare, ci și o dependență tot mai accentuată a individului de instituțiile pieței, respectiv de politicile sociale ale bunăstării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noi: a) trecerea de la angajarea totală a forței de muncă disponibile la un sistem bazat pe angajare diferențiată, angajare parțială și șomaj, pe migrare externă a forței de muncă și pe autoangajare; b) ștergerea granițelor dintre muncă și non-muncă și afirmarea acelui continuum între aceste două extreme care face dificilă delimitarea lor tranșantă; c) înlocuirea ocupației de-o viață cu multiple ocupații relativ asemănătoare sau chiar deosebite de-a lungul vieții, inclusiv după pensionare și în diferite locuri de muncă; d
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
part-time. Dintr-o astfel de combinație, rezultă roluri ocupaționale multiple care uneori sunt compatibile și adesea conflictuale la nivel personal. Mai mult, apar surse de conflict între persoane și angajatori (sau organizații) atunci când primele multiplică rolurile ocupaționale, iar ceilalți solicită afirmarea loialității. Din aceste conflicte, rezultă mobilitatea tot mai crescută a persoanelor, mobilitate care nu-i doar ocupațională, ci și cu referire la locurile de muncă, pentru a deveni concomitent ocupațională și geografică și pentru a genera o mare fluctuație a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradiționale consacrate a identităților pentru a-i forța convertirea la individualizare, fie ca rezultat al expansiunii unor analize sau dezvoltări ce zguduie credințele sau stereotipiile consacrate (de exemplu, în lumea religiei, a tradițiilor etnice, a practicilor sexuale etc.) și facilitează afirmarea unora noi. Uneori, conflictele și riscurile opțiunii pentru o identitate specializată dobândesc vizibilitate socială datorită urmării unor traiectorii nelegitime: apar preoți ce oferă servicii religioase fără a avea vreo atestare formală, universitari care vor să atingă pragul de sus al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stat. Nu statul dictează strategiile de viață ale indivizilor, ci aceștia optează pentru deschiderile oferite; adesea, forțează deschideri și, prin strategiile personalizate de viață, modelează societatea. În acest proces, identitatea personală nu mai este prescrisă, ci construită, astfel încât să legitimeze afirmarea propriilor stiluri de viață, a aptitudinilor, preferințelor, intereselor, drepturilor și modurilor personale de a fi. 3.3. Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de identificare sunt înlocuite de criterii antropometrice (recunoașterea irisului, ADN etc.) și completate de criterii numerice (matricole în școală, „cod numeric personal” în administrație etc.). Iar odată cu internetul, inventarea sinelui eliberat de orice istorie și localizare capătă șanse nelimitate de afirmare. Identitatea nu mai este doar consacrată administrativ, dată de altcineva și marcată pentru tot restul vieții, ci, virtual, poate fi mereu reinventată. Toate acestea relevă însă doar un nivel substanțialist al acelei identități de hârtie care este încă departe de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individul le ignoră, le elimină sau pur și simplu li se opune. Este ceea ce se întâmplă cu întâlnirea dintre identitatea individuală și cea colectivă în tranziția românească. Pe de o parte, identitățile colective s-au multiplicat odată cu multiplicarea criteriilor de afirmare, de la cele etnice la cele de posesie a unor bunuri sau gusturi muzicale, vestimentare etc. Mai mult, identitățile colective multiplicate sunt adesea puse în opoziție: maghiar vs român vs rom, rocker vs manelist vs folkist vs..., motociclist vs automobilist vs
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în forma construcțiilor identitare. Religiozitatea a ajuns să fie complementară cu construcția identității individuale în perioada de tranziție, echilibrând prin compensare efectele bulversante ale transformărilor economice, sociale, politice și culturale. Totuși, se poate spune că religia și alte surse de afirmare a identităților colective oferă posibilități de construcție a identităților individuale, dar pot deveni și surse de diferențiere și mai ales de scindare și tensiune socială. Din acest punct de vedere, multiculturalismul identităților colective cuplat cu un stat național tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate fi privită și ca o epocă a triumfului societății holiste. Este societatea în care „totul” (i.e. statul național sau națiunea) deține primordialitate și legitimează acțiunile de guvernare și dezvoltare economică, socială, politică sau culturală ce contribuie la consolidarea și afirmarea societății (națiunii) ca întreg. Este societatea în care integralitatea totului este totuși diferențiată, dar diferențierea este de tip structural. Adică în interiorul totului se disting diverse clase sau categorii sociale, diverse regiuni geografice și comunități locale, diverse organizații și corporații etc.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]