3,174 matches
-
aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70%) Apele de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic. Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic. Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra). Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic. Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra). Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene. Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluenții săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru. Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene. Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluenții săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru. Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că este o așezare veche (nu același lucru se poate spune de localitatea acum componentă, Olănești - sat). Se află așezat pe "valea Olanestiului" (cunoscută mai mult sub denumirea de râul Olănești) afluent al Oltului, înconjurat de "munții Gerea, Folea și Căprăreața" din Carpații Meridionali al căror înălțimi se pierd în dealuri împădurite. Aceasta face ca iernile să fie blânde și verile răcoroase. Vechimea orașului se identifică cu existența descoperii izvoarelor. Apele minerale
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
și Slănic, în maghiară "Szlanikfürdő") este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Cerdac, Cireșoaia și (reședința). Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali, la o altitudine de circa , într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi. Orașul este deservit de șoseaua națională DN12B, care duce spre nord-est la Târgu Ocna, unde se
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
climaterică și turistică importantă, fiind renumită îndeosebi ca stațiune turistică pentru sporturile de iarnă. Orașul se află în nordul extrem al județului, în Munții Baiului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al râului Prahova, acolo unde primește apele afluentului Azuga. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Azuga. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Azuga se ridică la de locuitori, în
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
și economia orașului Slănic sunt în bună parte legate de prezența unui zăcământ important de sare în zonă, atât în subteran cât și la suprafață. Orașul Slănic se află în zona central-nordică a județului, pe valea pârâului omonim, care este afluent al râului Vărbilău, care la rândul său este afluent al râului Teleajen. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre nord de Izvoarele (unde se termină în DN1A) și spre sud de Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
de prezența unui zăcământ important de sare în zonă, atât în subteran cât și la suprafață. Orașul Slănic se află în zona central-nordică a județului, pe valea pârâului omonim, care este afluent al râului Vărbilău, care la rândul său este afluent al râului Teleajen. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre nord de Izvoarele (unde se termină în DN1A) și spre sud de Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Din acest drum, la
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
interetnice. Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice de la sfârșitul Terțiarului. Inițial cu caracter de depresiune subcarpatică cu drenajul spre Transilvania, activitățile vulcanice din Neogen și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
Solca-Cacica. Localitatea se situează la intersecția paralelei de 47° 42' latitudine nordică cu meridianul 25° 50' longitudine estică, la contactul dintre Podișul Sucevei și Carpații Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri și este străbătută de râul Solca, afluent de dreapta al Sucevei. Orașul se învecinează cu următoarele comune: Marginea la nord-vest, Arbore la nord și nord-est, Poieni-Solca la sud și sud-est, Cacica la sud și Mănăstirea Humorului la vest. Solca se află la o distanță de 23 km
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Munții Apuseni (localitatea Poiana de Vașcău), străbate localitățile Săliște, Leheceni și Cărpinet, pentru a trece apoi prin Vașcău, de unde își continuă cursul spre localitățile Șuștiu, Lunca și Ștei. De pe teritoriul Vașcăului și al localităților învecinate râul Crișul Negru primește numeroși afluenți: Zarea, Beleoancea, Criștiorul, Boiul, apele celui din urmă au o temperatură aproape constantă, indiferent de anotimp. Afluenții care coboară din Munții Biharia au ape mai bogate decât cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Vașcău, de unde își continuă cursul spre localitățile Șuștiu, Lunca și Ștei. De pe teritoriul Vașcăului și al localităților învecinate râul Crișul Negru primește numeroși afluenți: Zarea, Beleoancea, Criștiorul, Boiul, apele celui din urmă au o temperatură aproape constantă, indiferent de anotimp. Afluenții care coboară din Munții Biharia au ape mai bogate decât cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge printr-o vale îngustă pe direcția E-V până la Săliște, având o pantă de scurgere accentuată
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
scurgere accentuată, apoi urmează o direcție de scurgere SE-NV, cursul fiind meandrat, având o lungime de 4 km pe teritoriul orașului Vașcău. Debitul său variază în funcție de cantitatea de precipitații, vara nivelul fiind mai scăzut, precipitațiile fiind mai puține. Din afluenții râului Crișul Negru de pe teritoriul orașului Vașcău se amintește: În Platoul Vașcăului apele permanente sunt destul de reprezentative, aproape toate pierzându-se în ponoare. Numeroase sunt ochiurile de apă din doline, numite tăuri, formate datorită impermeabilității versanților cu argilă de calcifiere
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
nord-vestul țării. Angola conține o fâșie aridă pe coastă din Namibia până în Luanda; o regiune umedă în interior; o savană uscată în sudul și sudestul țării; o zonă de junglă la nord și în Cabinda. Fluviul Zambezi și mai mulți afluenți ai fluviului Congo izvorăsc din Angola. Provincia exclavă Cabinda se învecinează cu Republica Congo și cu Republica Democrată Congo. RDC deține o fâșie de coastă cu o lungime de 60 km care separă Angola de Cabinda. Regiunea are o populație
Angola () [Corola-website/Science/298070_a_299399]
-
mediteranean, cu ploi de iarnă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și are o scurgere periodică, cu excepția râurilor care drenează regiunile estice și Cap. Principalele cursuri de apă sunt Limpopo, care se varsă în Oceanul Indian, și fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal (1128 Km), care debușează în Oceanul Atlantic. Acestea au repezișuri și cascade, ca urmare, un potențial energetic ridicat. Vegetația tipică este reprezentată prin plante xerofile, de deșert si semideșert. Savanele se prelungesc din podișurile estice, unde au ierburi înalte (veld
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
inundațiilor și ajung pășuni bogate. În sud-est, separate de câmpiile Amazoniene prin înălțimile Chiquitos, sunt uscatele câmpii subtropicale Gran Chaco. Patru râuri compun sistemul de drenaj al Boliviei în nordul și nord-estul văilor și câmpiilor: Rio Beni și principalul său afluent, Rio Madre de Dios; Rio Guapore, care formează o parte a graniței cu Brazilia și Rio Mamore. În sud-est, cel mai important râu este Rio Pilcomayo, care curge prin regiunea Gran Chaco, ca să alimenteze Rio Paraguay. Rio Desaguedo, izvorând din
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
pe suprafața ei numeroase râuri. Cel mai mare râu al Argentinei este Parana, care o traversează din nord spre porțiunea centrală a țării. Alte râuri sunt: Uruguayul, care formează pe o porțiune granița cu statul Uruguay, Paraguayul, cel mai mare afluent al Paranei, Rio Colorado, Rio Salado și Rio Negro. Rio de la Plata este estuarul format la confluența dintre râurile Parana și Uruguayul. Pe râul Iguazú, afluent al fluviului Parana, se află cascada Iguazú, o mare atracție turisitică. În Anzii Patagonieni
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
Uruguayul, care formează pe o porțiune granița cu statul Uruguay, Paraguayul, cel mai mare afluent al Paranei, Rio Colorado, Rio Salado și Rio Negro. Rio de la Plata este estuarul format la confluența dintre râurile Parana și Uruguayul. Pe râul Iguazú, afluent al fluviului Parana, se află cascada Iguazú, o mare atracție turisitică. În Anzii Patagonieni se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Nahuel Huapi, în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică San Carlos de Bariloche
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
sud nu este chiar așa de cald. Perioada toridă se încheie odată cu începutul anotimpului musonic, ploios, în luna iunie. Cuprinde sistemul Brahmaputra-Gange. Rețeaua hidrografică este influențată de cele trei mari unități de relief și climă. Principalele fluvii sunt Gange și afluentul său, Brahmaputra. Ambele cu izvoarele în Himalaya, se varsă în Golful Bengal printr-o imensă deltă comună. Au debite bogate, sunt navigabile și favorizează irigațiile. Râurile din Podișul Dekkan sunt mai scurte (cel mai lung fiind Godavari care nu depășește
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
înalt vârf fiind Phu Bia (2.818 m). Relieful muntos cuprinde 2 sectoare: platourile înalte din nord (Luang-Prabang, Trannih) și Cordiliera Anamitică în sud. Platourile înalte din nord sunt intens fragmentate de chei și defileuri săpate de fluviul Mekong și afluenții săi(Ou Nam, Kahn Nam, Muong). Alte vârfuri montane de peste 2000 m sunt Phu Muang (2.300 m) și Phu Poi (2.258 m). Cordiliera Anamitică, cu înălțimi de peste 2000 m (Rao Co, 2.286 m) la granița cu Vietnam
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
în aprilie între 23-34 °C (cea mai caldă lună din an). Cel mai important curs de apă este fluviul Mekong(formează granița cu Myanmnar, Thailanda și se varsă în Marea Chinei de Sud, pe teritoriul Vietnamului printr-o deltă) și afluenții acestuia(ex. Nam Ngum, Keng Sig, Keg Pik Mak, etc.). Lemn, potențial hidroenergetic, ghips, cositor, aur, pietre prețioase. Inundații, furtuni, alunecări de pământ, cutremure. Poluarea apei și a aerului; eroziunea solului; defrișări; poluarea mediilor urbane. Laos are o economie centralizată
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
Senegal care constituie frontierea naturală între Mauritania și Senegal. La vest e mărginită de către oceanul Atlantic (700 km). Mauritania se divizează în 4 regiuni naturale: Estul țării e constituit din zone de pășune, în timp ce sudul constitue o zonă agricolă datorită afluenților fluviului Senegal. Majoritatea teritoiriului se situează în deșertul Sahara cu câmpii și relief puțin accidentat în regiunea unor roci. Cu toate acestea, la nord, există platouri înalte cu un vârf de până la 915 m altitudine : muntele Kedia d'Idjil. În
Mauritania () [Corola-website/Science/298125_a_299454]