11,054 matches
-
cu mult înainte să mă prezint la ea, la tratament, întrerupsesem toate legăturile cu familia și prietenii. Orice motive ar fi avut Primul Eric Sanderson de-a face asta, m-am hotărât să revin la normal. Aveam să-i găsesc agenda cu adrese și să iau legătura cu mama sau cu tata sau cu oricine trecea drept important în viața mea. Sufăr de-o afecțiune. Am scos două felii de șuncă și le-am aruncat pe barele cromate ale grătarului, repetând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
încercând să-l asimilez. Sufăr de-o afecțiune. Am o tulburare psihologică. Era o chestie mult prea importantă, prea covârșitoare pentru ca o persoană singură aflată într-o casă pustie și necunoscută să-i poată face față. Aveam să găsesc o agendă cu adrese, numere de contact. Până la sfârșitul zilei, aveam de gând să reînnod legătura cu vechea mea viață. M-am sprijinit de chiuvetă și m-am uitat cum șunca începe să se prăjească. Am observat mici lucruri care sugerau existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Eric Sanderson. Cum naiba aș putea pretinde că sunt el? Mi-am luat micul dejun în fața televizorului, care încă trăncănea, și-am alcătuit în gând o listă a lucrurilor pe care voiam să le caut în casă. Suna cam așa: Agenda cu adrese ca să iau legătura cu familia/prietenii și să le spun ce s-a întâmplat. Fotografii/album foto. Trebuia să-mi văd viața de până atunci. Trebuia să văd o poză cu mine și cu fata care murise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
plinte. Încercând să stabilesc o relație, să mă familiarizez cu spațiul din fiecare unghi. Scotocind prin sertare și scoțând obiectele dinăuntru, unul câte unul. După aproape două ore de explorări, încă nu găsisem nici unul din obiectele de pe lista mea. Nici o agendă cu adrese, nici o cheie, nici măcar o fotografie sau un album foto. Cu cât trecea mai mult timp și cu cât mai multe încăperi exploram - camera din față, dormitorul -, cu atât îmi dădeam bine mult seama că lipseau și alte lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
timp încercam să mă împac cu situația. Pentru moment, cel puțin, eram pe cont propriu. Sau nu? În timp ce Randle turuia mai departe în apărarea eticii sale ofensate, mi-am evaluat opțiunile. Poate că în camera încuiată din spatele casei exista o agendă plină cu numere de contact și că tot ce aveam de făcut era să forțez intrarea și s-o iau. Dar pe de altă parte, poate că nu era bine să deschid acea ușă. Poate că acolo era încuiat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu ochii împăienjeniți de somn. Erau în text lucruri la care nu mă așteptasem. Pasaje incomode, care complicau situația. M-am uitat la ceasul de la mână. Dacă voiam, îmi puteam permite jumătate de oră de somn înainte de următoarea sarcină din agendă, dar nu voiam. Munca de decodare din noaptea aceea mă făcuse să mă simt rece și pustiu. Voiam să mă concentrez asupra altor lucruri, să fac ceva, nu să zac nemișcat și tăcut într-o cameră impersonală. Am pus deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Butoaie. Trei butoaie mari, închise, din plastic transparent stăteau aproape de partea din față a montajului. Acestea fuseseră umplute cu registre Pagini Aurii și alte cărți de telefon, dimpreună cu ghemotoace lipicioase de bilețele Post-it, carnețele de adrese și mai multe agende Filofax. Fiecare butoi mai conținea două sau trei dispozitive din plastic negru, care semnau cu niște aparate fax mici sau cu telefoanele modificate, prevăzute cu mici antene telescopice. Fidorous spuneau că acestea erau aparate cu formare rapidă a numerelor. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
zeci de mii de victime din rândul populației). În cadrul lucrărilor Subcomisiei, a contribuit în mod substanțial la clarificarea și definirea unor concepte din domeniul drepturilor omului, îndeosebi a unor teze referitoare la statutul minorităților; a propus și reușit înscrierea pe agenda acestui organism a unor teme de mare actualitate (terorismul și drepturile omului, influența nefastă a corupției asupra respectării drepturilor omului), care sunt astăzi în atenția organelor de specialitate ale O.N.U. În calitate de Reprezentant permanent al României la O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
înțelegere între membrii acestui for. Astfel, el a contribuit substanțial la organizarea reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe ai țărilor membre ale C.E.M.N. și a Forumului Economic al C.E.M.N. de la București (aprilie 1996), elaborarea Cartei Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră și a Agendei Economice a O.C.E.M.N., precum și la crearea Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și a Centrului Internațional de Studii în problemele Mării Negre. Activitate academică Lector asistent, Istoria diplomației, Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale, Universitatea București (1962-1966); Lector, Teoria și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domeniile Dreptului Internațional, Istoriei și Dreptului Diplomatic, Culturii și Doctrinelor Economice și Politice ale lumii, precum și a cunoașterii unor limbi străine de circulație internațională. Diploma de absolvire a avut ca temă "Dezarmarea generală și totală", aflată în perioada respectivă pe agenda relațiilor internaționale. ` Este doctorand în Dreptul Internațional, cu tema "Nerecurgerea la forță în relațiile internaționale" In perioada 1965-2002, a lucrat, fără întrerupere, în Ministerul Afacerilor Externe în Centrală sau la Misiunile diplomatice. Inițial, a fost încadrat ca Atașat în direcția Relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
multe reuniuni din domeniul dezarmării la New York și Geneva. aprilie 1982, trimis în calitate de Consilier diplomatic la Misiunea Permanentă a României pe lângă O.N.U. din New York. A avut în răspundere exclusivă problematica dezarmării și cea a securității internaționale aflată pe agenda Comisiei I a Adunării generale a O.N.U. A făcut parte din organele de conducere ale Comisiei și a condus diferite Grupuri de lucru pentru negocierea reducerii cheltuielilor de înarmare. Rezoluțiile Adunării generale în problemele dezarmării inițiate de România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
parte, și România și Regatul Arabiei Saudite, pe de altă parte, continuă, fiind benefic pentru relațiile bilaterale și pentru o bună conlucrare în asigurarea climatului de pace în Orientul Mijlociu. A prezentat propuneri autorităților române și ale celor două țări cu privire la agenda convorbirilor oficiale care au avut loc separat la București, Doha și Ryadh, între reprezentanții români, qatarieni și saudiți cu idei și acțiuni concrete, în legătură cu dezvoltarea și diversificarea relațiilor bilaterale în domenii de interes reciproc și pe termen lung. A fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
necontrolată față de R.F.G.; efortul celorlalte țări socialiste, văzut din R.D.G., de a recupera avansul deținut de România în relația cu R.F.G.; au fost sugerate propuneri de a se menține și fructifica această poziție avantajoasă pentru modernizarea țării; temele curente ale agendei internaționale, îndeosebi locul celor două state germane în ecuația dezarmării, problematica C.S.C.E.; A contribuit la realizarea vizitei președintelui României la Berlin în 1977. Revenit în Centrala M.A.E., a activat, în perioada 1980 -1985, la referentura R.D.G.; a contribuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lipsite de formalism cu reprezentanții autorităților austriece. A contribuit la informarea Centralei asupra importanței pe care Austria o aloca relațiilor bilaterale: interes principial pentru sprijinirea traseului european al României, dar prioritatea era acordată noilor democrații vecine, reticență în stabilirea unei agende consistente a dialogului politic. A participat la realizarea primilor pași de integrare a României în structurile europene: primirea României în Consiliul Europei cu prilejul întâlnirii la vârf din 1993 al acestui for la Viena și în Inițiativa Central Europeană (I.C.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
internaționale, dar și la nivelul conducerii organizațiilor naționale, de toate tipurile și mărimile, publice sau private, și este un subiect la modă. În iulie 2002, ca răspuns la scandalurile financiare, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda a emis Noua agendă a reformei guvernanței corporative 55 , care identifică șapte piloni ai guvernanței corporative, și anume: directorii executivi; Multe dintre aceste elemente au fost anticipate de prevederile Codului combinat din anul 2003 și ale Rapoartelor Higgs și Smith. Totuși, prevederile Institutului Auditorilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
una dintre pietrele de temelie ale guvernanței corporative, împreună cu comitetul de audit, managementul de top și auditul extern. Practic, prin acest model al guvernanței corporative, se ajunge la „inima” Consiliului de administrație al corporațiilor, auditorii interni au „ușa deschisă” către agenda Consiliului de administrație, care nu mai poate funcționa oricum, ci după reguli cunoscute și acceptate, ceea ce reprezintă totodată o transparență în afaceri. În același timp, auditorul intern constituie, pentru comitetele de audit, cel mai potrivit „prieten”, fiind una dintre părțile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
greșeli Atingerea țintelor valorice înalte Înlătură barierele Răspundere mai bună a membrilor Coordonare mai bună Management mai bun al proiectelor Reduce duplicarea Reduce bănuielile Conformitate cu valoarea cea bună Bifează o activitate internă realizată Ajută profilul auditului intern Conformitate cu agenda guvernamentală Probitate sporită Sporește protecția activelor Revizuire regulată și monitorizare Furnizarea informațiilor organismelor externe Potențială influențare minimă a reglementărilor externe Asigurare sporită Oferire îmbunătățită a serviciilor Planificare mai bună a proiectelor Reduce surprizele Eliberează fonduri celor mai importante servicii Mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern este necesar pentru a se asigura că organizația înțelege riscurile și are controlul asupra acestora și întreprinde pașii necesari pentru administrarea riscurilor la nivelul întregii organizații. Asistarea și consilierea oferite de auditul intern sunt mecanisme utilizate pentru a realiza agenda riscurilor și pentru a se asigura că acestora li se acordă o considerație adecvată. Prin această combinație de eforturi, pentru a ajunge la un risc acceptabil, auditul intern devine acel „prieten critic” al executivului, managementului și angajaților în cadrul organizațiilor. Având
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
adecvată. Prin această combinație de eforturi, pentru a ajunge la un risc acceptabil, auditul intern devine acel „prieten critic” al executivului, managementului și angajaților în cadrul organizațiilor. Având în memorie definiția auditului intern 51, constatăm că acesta este adânc înrădăcinat în agenda managementului riscurilor (ERM), controlului (CSA)52 și guvernanței corporative. Dave Richards 53, în cadrul Conferinței IIA în 2002, a subliniat tendințele în domeniul ERM și CSA, inclusiv mișcările legislative din întreaga lume, ce accentuează necesitatea pentru un management al riscurilor, precum și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și managementului. Președintele comitetului de audit ar trebui să conducă discuțiile, să prioritizeze subiectele și să determine modul în care vor fi abordate subiectele importante. Deseori, președintele se întâlnește cu managementul, auditul intern și auditorii externi, înainte de întâlnirile stabilite în agenda comitetului de audit. Pentru aceasta trebuie să aloce timp fiecărui subiect prezentat și să decidă ce materiale vor fi incluse și transmise în mail-urile anterioare întâlnirilor membrilor comitetului de audit. În practică, președintele comitetului de audit trebuie să obțină un
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care poate să cuprindă până la șase întâlniri pe an, poate include dispoziții care solicită următoarele elemente: sesiuni private individuale cu auditorii interni și auditorii externi - minimum una-două întâlniri; subiecte și cadrul de timp alocat acestora pentru a discuta responsabilitățile comitetului; agende pentru întâlniri specifice care să includă prezentări din partea executivului; dispoziții pentru întâlniri speciale în funcție de circumstanțele create. În acest sens, prezentăm în Anexa 4 un plan al întâlnirilor comitetului de audit, utilizat pentru menținerea unei legături permanente cu ceilalți „actori” implicați
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
subiectele discutate pot include, printre altele, riscul financiar, controalele cheie, informațiile financiare și aspectele calitative ale raportării financiare. De asemenea, întâlnirile pot include prezentări ale executivului responsabil pentru aceste domenii, respectiv directorul financiar sau directorul departamentului de tehnologie a informației. Agendele de lucru scrise, împreună cu informațiile financiare și de altă natură, concentrate pe subiecte, facilitează un flux eficient de informații și asigură discutarea tuturor subiectelor. De aceea, ele trebuie să fie distribuite membrilor comitetului de audit, pentru a le studia, înaintea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebuie să fie distribuite membrilor comitetului de audit, pentru a le studia, înaintea întâlnirilor și pentru a permite verificarea informațiilor și formularea de întrebări, fiind concentrate asupra unor subiecte importante. Capitolul 4. Comitetele de audit 361 361 În același timp, agenda ar trebui să fie flexibilă astfel încât și alte subiecte neprogramate să poată fi discutate, dacă circumstanțele impun aceasta. Toate aceste întâlniri ar trebui să se finalizeze cu elaborarea unei minute pentru a înregistra discuțiile și a reține responsabilitățile asumate de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
director ? Urmărește comitetul recomandările convenite de consiliu? Are președintele linii directe de comunicare cu consiliul? Obține comitetul în mod periodic asigurare din partea consiliului director cu privire la eficiența comitetului de audit? Realizează comitetul un raport anual privind eficiența proprie, destinat consiliului director? Agendele consiliului director includ un raport regulat din partea comitetului de audit? Raportul comitetului de audit transmite recomandări consiliului? Sunt trimise agende/programe, fără documente însoțitoare, altor membri ai consiliului director pentru a-i ține la curent cu munca comitetului? Primește consiliul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asigurare din partea consiliului director cu privire la eficiența comitetului de audit? Realizează comitetul un raport anual privind eficiența proprie, destinat consiliului director? Agendele consiliului director includ un raport regulat din partea comitetului de audit? Raportul comitetului de audit transmite recomandări consiliului? Sunt trimise agende/programe, fără documente însoțitoare, altor membri ai consiliului director pentru a-i ține la curent cu munca comitetului? Primește consiliul minutele comitetului de audit? Se întâlnește președintele comitetului de audit cu directorul contabil și cu cel financiar de cel puțin
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]