11,041 matches
-
politice se defineau cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București sau Cluj, au fost, probabil, foarte mult influențate de amintirea anilor copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această viziune nostalgică Într-o perspectivă mult mai agresivă și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atitudinea negativă a eugeniștilor față de organizațiile de femei era parte a discursului anxios care domina viața publică. În România Însă, grupările feministe se afirmaseră abia către sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales după primul război mondial 46. Critica agresivă a eugeniștilor față de feminism poate fi Înțeleasă nu ca reacție la un fenomen pe care Îl percepeau ca fiind o criză, ci prin prisma accentului pe care Îl puneau Întotdeauna pe măsurile „preventive”. În particular, pentru că eugeniștii erau foarte interesați
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi Însemnat costuri mult mai mari pentru societate. Eugeniștii români nu erau la fel de fermi ca cei din Germania În susținerea unor măsuri drastice de tipul sterilizării forțate sau al izolării În lagăre de muncă. Într-o manieră mult mai puțin agresivă, eugeniștii români considerau că responsabilitatea față de comunitatea de indivizi sănătoși includea și grija față de potențialii excluși ai societății. Făcăoaru a fost singurul care a Încercat În mod constant să susțină izolarea acestor indivizi. Ca un avertisment pentru colegii săi mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
necesității de a canaliza eforturile și fondurile statului către educarea populației de români „autentici”. Este, de asemenea, important să fie recunoscută influența retoricii eugeniste asupra dezbaterilor despre educația fetelor În comparație cu cea a băieților, În cadrul cărora argumentul diferențelor biologice, formulat extrem de agresiv de către eugeniști, legitima o abordare esențialistă, discriminatorie, pe criterii de gen. Eugeniștii au propăvăduit agresiv noua „evanghelie” biopolitică, reușind să introducă În manualele școlare, de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de asemenea, important să fie recunoscută influența retoricii eugeniste asupra dezbaterilor despre educația fetelor În comparație cu cea a băieților, În cadrul cărora argumentul diferențelor biologice, formulat extrem de agresiv de către eugeniști, legitima o abordare esențialistă, discriminatorie, pe criterii de gen. Eugeniștii au propăvăduit agresiv noua „evanghelie” biopolitică, reușind să introducă În manualele școlare, de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În dimensiune etnică și de gen. Ar fi dificil să estimăm cu oarecare precizie răspunsul general
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specifice. Este adevărat că sistemul de educație a menținut de multe ori școlile separate pentru fete și pentru băieți, dar aceasta s-a Întâmplat mai mult din inerția unei tradiții dezvoltate Înainte de 1918, și nu ca rezultat al unei politici agresive de separare a programelor școlare pentru cele două genuri. În tabăra naționaliștilor se găseau numeroase nume ilustre, precum Nicolae Iorga sau Simion Mehedinți și unele cu o reputație foarte controversată, cum ar fi A.C. Cuza. Existau divergențe de opinii importante
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale unui potențial reproductiv sub normal 43. Băieții tineri nu erau nici ei feriți de astfel de examinări supărătoare. Adepții eugeniei recomandau ca selecția În școli să se bazeze pe criterii normative de masculinitate, care includeau „O Înfățișare dinamică, viguroasă, agresivă și provocatoare”44. De aceea, un băiat cu umerii Înguști, fără musculatură puternică și cu păr moale și rar era etichetat drept efeminiat și avea foarte puține șanse să fie selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fără musculatură puternică și cu păr moale și rar era etichetat drept efeminiat și avea foarte puține șanse să fie selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Germania decât Îngrijorat de prețul pe care poporul german Îl plătea pentru astfel de realizări. De fapt, nu este hazardată observația că Însuși statul biopolitic promovat de Moldovan era cel puțin parțial similar cu al Treilea Reich. Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944)tc "Emergența măsurilor restrictive agresive (1938‑1944)" Eugeniștii au recâștigat șansa de a contribui la promovarea programelor de sănătate publică o dată cu preluarea puterii de către Frontul Renașterii Naționale, condus de Carol al II-lea, În 1938. Iuliu Moldovan și alți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care poporul german Îl plătea pentru astfel de realizări. De fapt, nu este hazardată observația că Însuși statul biopolitic promovat de Moldovan era cel puțin parțial similar cu al Treilea Reich. Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944)tc "Emergența măsurilor restrictive agresive (1938‑1944)" Eugeniștii au recâștigat șansa de a contribui la promovarea programelor de sănătate publică o dată cu preluarea puterii de către Frontul Renașterii Naționale, condus de Carol al II-lea, În 1938. Iuliu Moldovan și alți câțiva membri ai mișcării eugeniste au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
redistribuite etnicilor români. Medicii evrei puteau, teoretic, să continue să practice medicina, Însă nu puteau avea clienți decât printre alți evrei, iar În plus, legea Îi deposeda de o mare parte din capitalul operațional deținut 81. Astfel de politici antisemite agresive nu făcuseră parte din discursul eugenist inițial și nici din legislația În domeniul sănătății publice. În realitate, legislația antisemită acționa În direcția agravării unei probleme pe care eugeniștii o semnalaseră constant, cea a lipsei de medici bine pregătiți și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la acel moment. Cu toate acestea, nu avea tonul antisemit și xenofob agresiv și infatuat al presei și al multor declarații oficiale ale guvernului din acea perioadă. Arhivele disponibile arată că organizația avea un program limitat. Activitățile desfășurate includeau conferințe, aplicarea unor măsuri de sănătate publică precum controale de rutină pentru populația rurală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
către a doua interpretare, argumentând că alocațiile erau un stimulent important În decizia de a avea mai mulți copii.) Guvernul României a avut o reacție alarmată față de rata superioară a natalității printre romi, Însă măsurile luate nu au fost violente, agresive. Ca răspuns, guvernul a condiționat acordarea alocațiilor de condiția ca măcar unul din părinți să fie angajat, iar copiii să fie Înscriși la școală 27. Dacă suferința femeilor cauzată de interzicerea avortului a fost diferită În funcție de etnie rămâne un subiect
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu pot fi Înșelați de nimeni - astfel că, În mod paradoxal, aceștia ajung să fie mult mai Înșelați decît primii. * „CÎndva oamenii se temeau de viitor; acum se teme viitorul de oameni.” (Werner Mitsch) Egoismul individual a devenit atît de agresiv, Încît a dat naștere unui război tot mai acerb Între oameni. Astfel „viitorul” este compromis, deoarece acolo unde lipsește dragostea, lipsește și fericirea. * „Pierderea unei iluzii te face mai Înțelept ca găsirea unui adevăr.” (Ludwig Börne) Poate pentru faptul că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mă bucura!” (N. Iorga) De fapt „durerea” (cu siguranță, cea psihică/morală), reprezintă o condiție esențială pentru obținerea unor noi libertăți interioare, cum ar fi, de exemplu, aceea de a ne desprinde din chingile unui orgoliu sau ale unei invidii agresive, date de o supraestimare de sine. * „Viața nu este altceva decît ceea ce fac din ea sentimentele.” (H. de Balzac). Ce-ar fi, Într-adevăr, „viața” fără, de exemplu, sentimentul demnității? Cum am mai putea cîntări „binele” și „răul” fără sentimentul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai mult cîinii”. (A. Schopenhauer) Evident că este o exagerare voită din partea filosofului, făcută cu intenția de a sublinia faptul că „răul” poate lua În lumea umană forme din cele mai degradante, cum ar fi, de exemplu, cea a disprețului agresiv manifestat de către unii chiar față de „viață”. Pot exista Însă și forme perfide, cum ar fi acea satisfacție sadică de a-i fura sau de a-i distruge Încrederea În sine sau În viață unui semen, ducîndu-l astfel În pragul suicidului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rușine de sine În intenția de a face rău altora. Aceștia sînt „psihopații”, care n-au capacitatea remușcării și, strîns legat de ea, puterea de a-și trezi la viață propria conștiință, pentru a se ridica din josnicia egoismului lor agresiv. * „Adevărata fericire ar fi să ne amintim de prezent.” (J. Renard) Recomandarea este utilă, deoarece sînt oameni care nu știu să se bucure de darurile „prezentului”, legîndu-și toate speranțele de o fericire iluzorie din viitor. Poate de aceea copiii sînt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
citi state) au șanse de supraviețuire într-un mediu internațional aspru și competitiv. Darwinismul social a impus reflecției geopolitice și proto-teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea un tip de principiu al selecției naturale care încuraja o viziune agresivă, a războiului preventiv și a desconsiderării principiului westfalic după care toate statele se bucură măcar de o egalitate juridică formală. Din punctul de vedere al relațiilor internaționale, este util de reținut faptul că geopolitica face legătura între lupta pentru putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interbelică nu se constituie în câmp de bătaie al unei dezbateri unitare, ci mai degrabă în cel al unei colecții de luări de poziții în jurul mai multor aspecte incluzând relația dintre capitalism și război, definirea strategiilor de adaptare la provocările agresive ale statelor totalitare sau disputa - clasică în politica externă americană - dintre adepții intervenționismului și cei a izolaționismului (Ashworth, 2002, p. 33). Devine tot mai clar faptul că prin mitul „primei dezbateri” conceptele internaționalismului liberal interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dovadă a admiterii existenței unei dizarmonii a intereselor și necesitatea medierii prin intermediul organizațiilor internaționale” (ibidem). În aceeași direcție, Angell este și mai elocvent în eseul său din 1925: ...idealiștii ignoră importanța naturii umane. Omul, în ultimă instanță, este un animal agresiv, emotiv, dominat de pasiuni, ilogic [...]. Exact de aceea este important să instituim anumite organizații internaționale, o Ligă a Națiunilor sau alte instrumente, în vederea disciplinării instinctelor distructive într-o manieră potrivită (apud Sylvest, 2004, p. 424). În acest context, putem spune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1861-1943), Marea Britanie (1792-1945) și Statele Unite (1800-1990) se comportă, apreciază el, în conformitate cu enunțurile realismului ofensiv. În toate aceste cazuri, evidențele istorice susțin - apreciază Mearsheimer - enunțurile realismului ofensiv, iar cazurile de non-expansiune s-au datorat descurajării reușite: astfel, Germania nu se manifestă agresiv în perioada 1871-1900 întrucât, după unificare, tentativa de hegemonie continentală era blocată de celelalte Mari Puteri europene. În privința „echilibratorilor de peste mări”, Marea Britanie și Statele Unite, neglijarea de către aceștia, în anumite perioade, a imperativului realist-ofensiv de maximizare a puterii poate fi explicată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
câștigurile pe care le pot obține din schimbarea acestuia decât prezenta lor poziție în sistem vor tinde să dezvolte țeluri și aspirații de putere nelimitate, fiind profund înclinate către asumarea riscurilor unor astfel de întreprinderi și având, de obicei, intenții agresive, ofensive față de celelalte state din sistem, urmărind o politică expansionistă. Pe lângă aceste două tipuri extreme de actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în Irak), dar și împotriva democrațiilor instabile sau fragile - cum ar fi intervenția americană în Chile din 1973. Privitor la argumentul constrângerilor instituționale, una dintre premisele fundamentale se referă la fragmentarea centrelor decizionale și multiplicarea posibilităților de blocare a tendințelor agresive. Totuși, realitatea pare să arate de exemplu, că instituția prezidențială în Statele Unite a reușit adesea să se sustragă sau să depășească opoziția instituțională derivând din separația puterilor în stat; mobilizarea militară a regimurilor politice democratice este departe de a fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la nivelul individual va reliefa faptul că explicațiile cu privire la cauzele războiului derivă din cercetările efectuate în biologie, psihologie, psihiatrie, antropologie și sociologie. Inițial, cercetările în acest domeniu s-au axat pe studiul naturii umane, în încercarea de a explica latura agresivă a acesteia și a face legătura cu conflicte internaționale (Montagu, 1976, pp. 258-259). Prin urmare, într-o serie de lucrări cu privire la instincte, comportamentul animalelor și agresivitate în societate realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]