3,112 matches
-
birou, la o cafea, îmi spune că are grijă ca actorii ei să nu coboare ștacheta, făcînd concesii publicului. Eu o contrazic, amintindu-i că-n Noaptea încurcăturilor se spune versul "dacă-i rău, să-l borîm!" (referitor la vin). Albindu-se și mai tare, doamna Deleanu replică, cu ton peremptoriu: Nu s-au pronunțat aceste cuvinte pe scena teatrului meu!". N-am de lucru și o contrazic: "Ba da, doamnă! Am fost în sală!". Sună la scenă și-l întreabă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
spre sală. Privind în culise, văd un pat de spital cu un manechin în el, acoperit de un cearceaf. O întreb pe sufleuză din ce spectacol e patul acela de spital, cu un manechin în el. Văd că femeia se albește: Ce... manechin? Ăla din culise. Sufleuza se apropie de pat, temătoare, și trage cearceaful: sub el, dormea Florin, scenograful teatrului. Femeia-l zgîlțîie și-i strigă că-ncepem repetiția, să se scoale. Boemul, ușor mahmur, asta și face: mă salută
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de dimineața aceea, privindu-le. În fine, a dat Dumnezeu și a plecat. Nu mi-am revenit o juma' de oră, stînd pe marginea patului și neînțelegînd nimic. Mi-am făcut o cafea mare, mare. După 15 minute m-am albit. Am realizat că femeia aia nu era verosimilă! N-avea ce căuta la mine-n casă. N-o știam. Și nu înțelegeam de ce Mama Dracului i-am făcut toate poftele (se pare, minus una!). Cînd mi s-a făcut tare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o săptă mînă? Tovarășe secretar, raportez: peste o săptămînă vine soacră-mea la mine, că ea-i din Socolari și-acolo cică nu-s spitale... Vine, pe dracu'! Peste o săptămînă, mă nenorocitule, e ziua tovarășului Ceaușescu! Jenel al nostru, albi: flerul politic, subordonarea ierarhică, obediența în fața CCES-ului și hărnicia în întocmirea delațiunilor îl salvaseră în acești 11 ani de directorat!... Cum să nu fie el pregătit tocmai acum?!... Sînt tîmpit. Știam io că-i ceva pă 27 ori a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dar poate prinde eventual și alveolele izolate din țesutul pulmonar. Se caracterizează clinic prin stare febrilă, dureri retrosternale, tuse seacă, la început și apoi umedă, expectorație muco-purulentă cu apariția de raluri sibilante și ronflante la auscultație. Diagnostic: PHARINGITIS NICOTINICA Sacchari albi gma 1,00 Aetherolei Menthae gtt I Aetherolei Thymi gtt I M.f. pulvis Dentur tales doses No X S. 3-5 x 1 praf pe zi Ceaiuri: Satureja hortensis (cimbrul de grădină). Se face o infuzie din 1-2 lingurițe de plantă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
sau alb, cenușie sau verzuie, în stările de infecții date de diverși agenți patogeni, protozoare și ciuperci: Trichomonas vaginalis sau Candida albicans, cel mai frecvent. Se indică: ceaiuri, spălături și irigații. Ceaiuri: Herba Bursae pastoris (traista ciobanului) și Herba Lamii albi (urzică moartă albă). Se folosesc câte 100 g din fiecare plantă. Se prepară o infuzie dintr-o jumătate de linguriță din amestec la o cană. Se bea două căni pe zi, dar în curs de 4-5 zile. 7.5. METRORAGII
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
și tot parcă nu o crezi. (Pe omul știut ca viclean Îl Întâmpinăm de fiecare dată cu neîncredere.) „Trădarea s-a sprijinit Întotdeauna pe ruda sa umilă, fățărnicia.” (St. Zweig) Sumanul alb se poate negri, cel negru nu se poate albi. (Cinstea se poate pierde, transformându-se chiar În necinste, dar minciuna În adevăr, nu.) „Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el Însuși face din sine.” (I. Kant) Înșelătoria dezonorează, greșeala niciodată. (Pentru că Înșelătoria izvorăște, de regulă, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Încercări și Întâmplări. Pe ea o au În vedere cei ce spun că bătrânii au mintea perfectă și Învățătura completă, că un om cu experiență are mai multă Înțelegere și mai bună pricepere. De aceea se spune: cel care e albit de nenorociri În negrul pletelor, cel căruia nenorocirile i-au zdrențuit hainele și pe care timpul destin l-a potolit cu loviturile zilelor, acela lasă perle În urma sa - și pe acela l-a văzut Allah preaînaltul. Datorită multelor sale fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se tăvălește și se zbate.// Strâmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere, în care,/ Trupul mai aleargă după cap./ Și tresar, când ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și, părând că-s boabe de porumb,/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau cu-o mână capul, cu cealaltă, restul,/ Și le schimb, când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate,/ Cel puțin, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele intră-n cușcă/ mai apoi, mai apoi invalidul cu picior de cireș, o ridică la gură și sticla se deschide ca o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă de trandafir, de porumb, de busuioc, de sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 39 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: În crini e beția cea rară: Sunt albi, delicați, subțiratici. - Potirele lor au fanatici - Argint din a soarelui pară. Deși, când atinși sunt de vară, Mor pâlcuri, sau mor singuratici, În crini e beția cea rară: Sunt albi, delicați, subțiratici. În moartele vremi, mă-mbătară, Când fragezi, și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de mai jos: În crini e beția cea rară: Sunt albi, delicați, subțiratici. - Potirele lor au fanatici - Argint din a soarelui pară. Deși, când atinși sunt de vară, Mor pâlcuri, sau mor singuratici, În crini e beția cea rară: Sunt albi, delicați, subțiratici. În moartele vremi, mă-mbătară, Când fragezi, și primăvărateci, În ei mă sorbiră, extatici, Și pe aripi de rai mă purtară În crini e beția cea rară. (Alexandru Macedonski, Rondelul crinilor) 1.Transcrie doi termeni neologici. 2.Exemplifică
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lacul, În care se-oglindesc Azurul și copacul. Și capul tău mi-i drag Căci e ca malu-n stuf, Unde paianjeni dorm, Pe zori făcute puf. Surâsul tău mi-i drag Căci e ca piatra-n fund, Spre care-noată albi Pești lungi cu ochi rotund. Făptura ta întreagă De chin și bucurie, Nu trebuie să-mi fie De ce să-mi fie dragă? (Tudor Arghezi, Creion) 1.Scrie un antonim și un sinonim al cuvântului bucurie. 2.Evidențiază, prin două enunțuri
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții / și labele lor sfă râ mând vertebrele / acestor Alpi albiți de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci / și sauzea în lună (E. Jebeleanu); Se simțea mic și slab, cât un vierme pe carel calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș langages de la ville, Actes du 23e Colloque d'Albi Langages et Significations, Université de Toulouse, Toulouse, 2003, p.7-12 MARTIN-FUGIER, Cocottes et demi-mondaine, în Le programme de la Comédie-Française,1995 MARTIN-FUGIER, La vie élégante ou la formation du tout-Paris, 1815-1848, 1995 MATORÉ, Georges, L'Espace humain. L'Expression de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor muri curând. Tot de "Taghiani" (Sânziene), cu găleata împodobită cu flori de câmp, asemuită cu o mireasă, fetele, însoțite de băieți, merg prin sat, cântând "taghiani": Unde ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de treabă / Mai frumoasă, / Mai sănătoasă și mai voioasă."63 Element purificator și psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor se limpezește, / Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Microtextul narativ pune în valoare, de cele mai multe ori, relația om cosmos, elementul arhetipal fiind integrat în cotidian, ca remediu al uitării, înstrăinării sau al destrămării lăuntrice: "Acolo-n vale, la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor îl limpezește, / Tot pe mine mă iubește. "173; Auzi cum răsună valea / Și mândra cântându-și jalea; Auzi cum sună izvoru / Și mândruța-și cântă doru: / Turturică de pe baltă, / Vină, puică, și te scaldă, / Că apele s-o-ncălzit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu am plâns sara pe lună / Până s-o făcut fântână, / Vin`, puică, la apă bună.../ Apă bună nu pot bea, / Tulbure-i inima mea. Că n-am pânze de albit / Și nici vorbe de grăit, / Că pânzele le-am albit / De când noi ne-am despărțit, / Și vorbele le-am uitat / De când, bade, te-am lăsat."175 Paralelismul sinonimic fântână / apă bună / gheață și imaginile binare contrastante "Apă bună nu pot bea / Tulbure-i inima mea" sau " Am auzit o minciună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frumosu, / Nu știu ceață-i ori verdeață, / Ori i-o turmă de oi creațe? / Da la oi cine-și d-umbla-re? / Dumnezeu și Sânt Pătru, / Cu fluiera fluierând, / Pe oi, Doamne, șirăind. Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropimă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. întoarce fața Ta de către păcatele mele, și toate fărădelegile mele, șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Poenile, Elena T. Pamfile, G. Polcovnicu, Ion N. Popescu , C. Rădulescu - Codin, Simion Rusu, pr. N. Sandovici, econ. P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte vechi, mărturii tradiționale și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
leguma aceea ar fi putut oferi și altceva decât ceea ce știam. Las ceapa să se odihnească în legea ei pe tarabă și iau drumul care se deschide în față, făcându-și loc printre leandrii roz pe o parte a străzii, albi de cealaltă parte, ca să se oprească, apoi, peste Podul Nou dinaintea templului lui Apolo. Drumul ezită și se împarte între o străduță cu tarabe colorate, cu fuste indiene și genți Burberrey din acelea de stau agățate pe multe brațe în
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
indicându-i cu gesturi energice să rămână unde era. Ea se supusese fără proteste, Îngenunchind cu camerele foto În geantă, pironind cu privirile ostașii care mergeau mai departe și profesorul care urca dealul Împreună cu băieții ce lăsau capul În jos, albi la față și cu ochii ieșiți din orbite În lumina ambiguă a dimineții; și rămăsese acolo, În genunchi, În vreme ce Faulques, oprit și el, schimba viteza obturatorului și diafragma, pe măsură ce lumina se lăsa pe dealurile acum Înconjurate de fumul exploziilor, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]