7,971 matches
-
ar fi fost într-un altul sau într-o alta în care-am mers ori am stat între cumpene? Acesta sunt: un grăunte în clepsidra parșivă a soartei căreia nu-i pasă de temerile, de durerile și frământările mele, în vreme ce alunec, alunec, tot oferindu-le altora dreptul de-a mi-o lua înainte, dar știind bine că până la urmă îmi va veni și mie rândul să trec în partea nemișcătoare a măsurătoarei de vreme. Îl privesc întristat pe a fost estompându
UN DAR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352666_a_353995]
-
fi fost într-un altul sau într-o alta în care-am mers ori am stat între cumpene? Acesta sunt: un grăunte în clepsidra parșivă a soartei căreia nu-i pasă de temerile, de durerile și frământările mele, în vreme ce alunec, alunec, tot oferindu-le altora dreptul de-a mi-o lua înainte, dar știind bine că până la urmă îmi va veni și mie rândul să trec în partea nemișcătoare a măsurătoarei de vreme. Îl privesc întristat pe a fost estompându-se
UN DAR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352666_a_353995]
-
acea zi. Cînd mi-am lăsat iubirea să moară repede Cînd tu ai aruncat ultimul pumn de țarina peste ea. Cînd eu am inteles într-un tîrziu că nu mai pot să te iubesc . Mi-e scîrba ... Rîme schioape-mi alunecă pe ochi în loc de lacrimi pe care le-am îngropat odată cu iubirea.. Era atîta soare în ziua aceea dar mirosea puternic a Întuneric. Referință Bibliografica: ADIO LUI / Lidia Florina Turcuș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie
ADIO LUI de LIDIA FLORINA TURCUŞ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352727_a_354056]
-
tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să fie deranjată. Leon adormise cu obrazul pe umărul Almei. Cu părul desprins din legătură părea un mic indian. Capul băiatului alunecă ușor pe pieptul guvernantei. Alma îl sărută ușor pe creștet și-l ajută să pună tâmplă pe genunchii ei. Alergase și se jucase toată ziua. Oboseala îl toropise, era frânt. Își sprijini ceafa de peretele trăsurii și închise ochii. Lady
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
în conținutul urărilor alăturându-și fratele, ca de altfel întotdeauna când este vorba de ființa neprețuită, mama... În antiteză cu bucuria de a avea o astfel de mamă, poeta aduce în atenția cititorului crâmpeie de viață aflate sub sceptrul tristeții, alunecând puțin în panta poeziei sociale, inspirată din realitatea înconjurătoare și crudă din aceste vremuri tulburi, ca de exemplu „ Greșeala unei mame” sau „O viață neglijată”. Făcând o descriere fidelă a mamei în poezia „Sufletul de mamă” dorește, de fapt, să
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
desfătat orgoliul său de armăsar. Încet, încet pierzându-se în îmbrățișări și sărutări pasionale, cei doi tineri se apropiau de impozantul pat atrași ca de un magnet. Andrada când simți marginea patului lovindu-se de gleznele sale, se lăsă să alunece ușor pe spate ca într-o plutire.Salteaua din fulgi de gâscă primi cele două trupuri încleștate scufundate acum în moliciunea ei. Atenția lui Cris se mută de pe sânii fetei pe pulpele ce tresăreau nervoase ca electrocutate la orice atingere
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
meu știe de locul acesta" Îi spusese dintr-odată atât de multe lucruri despre el în doar câteva cuvinte.Zambi ușor stanjenita.Simti teribil nevoia să-l atinga.Sa-i simtă asprimea sub palma.N-o făcu. O șuvița îi alunecă rebel pe frunte și el i-o sufla ușor. Cine ești ,tu?" ' Doar un barbat" 'Refuz să cred că ești doar un barbat" "Mă duci cu vorba ca să-mi iei mintea de la buzele tale?" "Nu .Vorbesc.Buzele mele sunt mai
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
mele deveniseră pasiuni: dansul și muzica. Eram singura din clasa liceului teoretic care frecventam „Conservatorul maghiar”, devenit ulterior „Școala Populară de Artă”, în speranța unei cariere artistice. N-a fost să fie! Emilia Țuțuianu:Poezia dumneavoastră poartă amprenta trecutului și alunecă în prezent, ca o lumină caldă, aducătoare de iubire. Aș putea spune, citindu-vă versurile, că sentimentul de dragoste a fost cel care v-a călăuzit peste tot în lume... Acest sentiment v-a ajutat să vă salvați când erați
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
DE NAȘTERE Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1172 din 17 martie 2014 Toate Articolele Autorului Înainte de-a se face lumea și de-a începe cuvântul să pășească-n începutul ei, nu era nimeni și nimic. Când au alunecat de pe limbă-n jos, s-au înmulțit cuvintele cu duiumul ca un câmp mare de flori, și s-a umplut Pământul. Iubirea - unul dintre ele a înfăptuit Dragostea dintre oameni, care însăilează ața de pe ghemul vieții într-o clipă a
ZI DE NAŞTERE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354138_a_355467]
-
punct de vedere numeric, de dragul intereselor meschine, a poftei expansioniste. Nu pot uita interesantul roman al scriitorului polonez Jaroslaw Iwaszkiewicz Slavă și fală, citit cu zeci de ani în urmă, din care am reținut strigătul, ca o avertizare: „Omenirea a alunecat pe o pantă funestă!” Și când a fost întrebat ce înseamnă o pantă funestă și dacă se referă la aspectul moral, personajul a explicat: „Nu, câtuși de puțin! Material, cât se poate de material! O pantă vătămătoare omului pe pământ
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
Acasa > Poeme > Antologie > INIMA MAMEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Inima mamei Luna ca un sloi de gheață în topire Tristă aluneca pe cerul însorit, Era vremea morilor ce măcinau iubire Și-a Cuvântului din sinele dorit. Dar în lumea asta pe dos întoasă Băiatul ce-și bea ziua în paharul cu vin Își bătea adesea mama c-o palmă nervoasă, Apoi
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354215_a_355544]
-
estompat, important este că vedem totuși ceva, pe Cineva care merge înaintea noastră și ne arată Calea, care dezțelenește drumul, care cercetează să nu existe pentru noi primejdii neașteptate, capcane ascunse, fiare la pândă, prăpastii întunecoase în care să ne alunece pasul. (Miopie) • În înțelepciunea Sa Dumnezeu a făcut și unele lucruri vizibile pentru ca măcar pe acestea să le vedem. Dacă avem ochi. Dumnezeu a creat însă și o lume tainică, invizibilă chiar și pentru cei care au ochi, ca pe
DESPRE VOALUL LUI ISIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354219_a_355548]
-
zic cu o voce scăzută. „Bine, zice. Dă-mi-o!”. O ia, o cercetează ca pe ceva drag, răsfoiește câteva file, stă o clipă în cumpănă și o așează pe un taburet îmbrăcat în piele neagră, potrivind-o să nu alunece de pe suprafața lucioasă.. „În afară de Giuresci, tată și fiu, pe cine ai dascăli? „Nu cred că-i cunoașteți. V-ar fi mai de folos dacă m-ați întreba de unde sunt de loc!?” ... O, cred că am uitat, scuze, nu știu dacă
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
celor prezenți și ne-au răsfățat ochii și urechile, brodându-ne în suflete cele mai frumoase gânduri despre școala movileană și elevii săi. Deși soarele nu a fost generos cu razele sale, lumina a venit totuși de pe chipurile micuților învățăcei, alunecând mângâietoare ca o țesătură de ape argintii, făcând posibilă trăirea unei zile de neuitat. Bucuria ce am citit-o în ochii fiecărui copil, mi-a dat sentimentul că în inimi, preț de câteva ore, acestora le-au crescut aripi albe
PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354551_a_355880]
-
2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Un ultim oftat, o brumă-argintie, O ultimă frunză prin aer dansând, Se duce și toamna aceasta târzie, Spre iarnă ne ducem cu toții, pe rând. Bolnavă e lumea, a prins-o cangrena Și-alunecă trist spre un punct terminal, Bolnavi sunt actorii, în doliu e scenă, Și pare pământul un mare spital. Aș vrea să nu știu și de n-aș înțelege Nimic, despre haos, măi bine-aș trăi. Nimic, despre marea fărădelege De
DE N-AȘ ÎNȚELEGE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354573_a_355902]
-
nu mai sunt confidenta ta? - Ei, înainte îți mai spuneam câte ceva doar ca să te provoc, să-ți văd reacțiile că doar ai optsprezece ani și curge sânge tânăr și fierbinte prin tine, nu ai gheață. - Am uitat să te întreb, alunecă ea discuția spre o altă direcție pentru a nu-i răspunde colegei sale, atunci după plecarea mea, cum s-a terminat distracția de la Adeline. - Cum să se termine. Am văzut o casetă și apoi spre ziuă ne-a cam ajuns
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]
-
victorie existențiala. Mai era atât de puțin și totuși părea atât de mult...dar se încuraja singur, căpătând noi forțe, gândind la ceea ce chiar el scrisese, gândind la nerezistenta de care acum nu avea nevoie, dimpotrivă... Deodată un picior îi alunecă și în ultimul moment se agață de o TUFA RĂTĂCITA în acea pustietate. O privi cu achii încețoșați. Nu era o simplă TUFA. Erau câteva FLORI DE COLȚ prinse într-o rădăcina zdravăna. Zâmbi din nou, fericit! Cine și câți
STRANIA POVESTE A FLORII DE COLT DIN „NOAPTEA SPERANTELOR” de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354604_a_355933]
-
capătul căruia poți zări, luminița. Spre ea să te îndrepți pentru că, din luminița de candela se poate transforma într-o imensă lumină cerească în care o să te scalzi, la timp potrivit, în brațele lui Dumnezeu de unde n-o să mai poți alunecă niciodată... 18 martie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU * Referință Bibliografica: SCURTĂ MEDITAȚIE DUMINICALA - CEZARINĂ ADAMESCU - PE CĂRĂRI FELURITE SPRE LUMINȚA DIN CAPĂT / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 443, Anul ÎI, 18 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină
PE CĂRĂRI FELURITE SPRE LUMINŢA DIN CAPĂT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354629_a_355958]
-
pentru o emisiune TV de mare succes, care-i aparținea: „Călătorii romantice”. Dacă era reținut în Beijing, avea de gând să realizeze câteva filme documentare, mi-a explicat, și eu i-am promis sprijin. Nu-mi amintesc cum discuția a alunecat de la imediat la Vietnamul sfâșiat până de curând de război, divizare, sărăcie, înfometare. La început n-am fost atent. Știam multe povești adevărate, crude, zguduitoare sau de luat în răspăr. Numai că mi-am dat seama de la primele fraze că
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
a despicat în patru calendarul în care m-am născut și porțile la care ai bătut stau închise pentru că te crezi unic și revendici cifra 7 mi-am luat urma focului cenușa-mi explică drumul greșit pietrelor dar tot mai alunec nemuririi în gânduri și lacrima despre care ți-am vorbit își duce în fiecare zi cuvântul în spate ca un păcat sau ca o normalitate tu îți desenezi diminețile pe ferestre aburite eu îmi adun cioburile din prăpăstii tu descifrezi
BLESTEMUL ZEILOR de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354671_a_356000]
-
o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am nimerit cu piciorul sub lanț și norocul a fost că, scăpând din mână drugul de fier, lanțurile s-au desfăcut și au alunecat fără să-mi rupă piciorul, accidentul soldându-se doar cu o porțiune mare de piele luată de lanț de sub glezna piciorului meu. Aveam vreo 16 ani la acea vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet.Am tremurat suficient de tarepână s-a ridicat soarele să-mi usuce hainele... Această întâmplare s-a repetat după vreo 30 de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Refac din amintiri Drumul către inima ta, Visele de iubire Ce s-au risipit ca fumul în vânt Sau poate ca rătăcesc departe de mine, Și nu pot nicicând să le-ajung. E noapte... și-atâta tăcere! Un sentiment nostalgic Alunecă-n timp, Răsare atât de sfios, Și-apoi năvălește ca un talaz, Care m-acoperă cu dorul de tine. Referință Bibliografică: Dor... / Ana Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1031, Anul III, 27 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DOR... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347129_a_348458]
-
Ilie Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului în fiecare noapte m-ascund într-un altar zidit în ochiul toamnei e frig și-aprind lumânări parfumate ce mă-ncălzesc, mă moleșesc și-n vise eu alunec ... mă văd trasând un cerc de foc și-n mijloc arunc singurătatea să joace cu ielele un dans nebun și-apoi să moară sufocată-n fum. m-așez cât mai comod într-un jilț și-ascult cum toamna-și plânge
ELEGIA UNUI VIS de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347134_a_348463]
-
camuflaj sub turn pe lacul de la Chindie buzele secate își astâmpărau setea de iubire târzie mi-am mutat pasul lângă pas și am mângâiat o amintire căzută la pământul plâns din Turnul Chindiei ce pot să fac decât să scriu alunecând prin timp o piatră. Referință Bibliografică: pășesc prin timp / Valerică Nițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 320, Anul I, 16 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valerică Nițu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PĂŞESC PRIN TIMP de VALERICĂ NIŢU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357061_a_358390]