KorAP: Find »[drukola/base=amant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...117 >

2,914 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

te-ai mulțumit." (Iezechiel, 16: 14, 15, 26, 28, 29). Aceleași acuzații le-a adus Domnul și Samariei, personificată în prostituata Ohola (în ebraică, propriul ei templu). Ohola / Samaria este acuzată de necredință, este învinuită că s-a aprins după amanții ei, după asirieni, după egipteni. Jahve amenință cu sabia, cu foametea, cu ciuma. Dar, în marea Sa iubire pentru poporul ales, dacă renunță la modul de viață nelegiuit, Domnul a făgăduit, prin proorocirea lui Iezechiel, iertarea și mântuirea. Și vă

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Acesta murise în austeritatea pustiului și ceilalți monahi, când i-au uns trupul, au aflat că pustnicul Pelagius era femeie. Se întâmpla în anul 457. Thaisia este o tânără prostituată frumoasă, bogată, vestită pentru performanța de a fi avut mulți amanți pe care i-a ruinat. Preluase acest nărav de la mama ei care a dus o viață desfrânată, în păcat. Revoltat și încrezător în puterea lui de convingere, preotul Pafnutie, îmbrăcat în haine lumești, s-a dus la ea, cu bani

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Kama Sutra (sec. IV d.H.), reluând idei ale antecesorilor săi, în special ale lui Dattaka, face portretul unei curtezane ideale. Ea se comportă ca o soție fidelă, păstrează și folosește cadourile primite, este mereu elegantă și dornică să-și încânte amanții. Este misterioasă, seducătoare, trezește dorințe, aduce plăcere clienților, inspiră iubire. Practicând amorul interesat, își urmărește cu perseverență scopul câștigul și păstrează controlul relațiilor în acest sens, indiferent dacă atracția erotică este reală sau simulată. Ea trebuie să se poarte astfel încât

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
creadă că sunt uluiți de farmecele lor, să le laude. Totodată să se ferească de furia geloziei, să fie discreți, să nu le arate cu degetul pe cele cu care se iubesc, să nu le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ defectele. Autorul le adresează și femeilor câteva sfaturi. Să fie atente, să se bucure de vârsta tinereții, să știe că frumusețea, care este trecătoare, poate fi sporită de vestimentație, coafură și bijuterii, de o eleganță

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
structurilor hipersexuale de genul nimfomaniei (trebuință hipersexuală feminină) și al satiriazisului (trebuință hipersexuală masculină). Sunt invocate și libertatea de a dispune de sine, de trupul său, plăcerea riscului și gustul aventurii. Unele vânzătoare de plăceri sunt obligate de părinți, de amanți să-și câștige existența, să-i întrețină pe proxeneți. În postura fetelor-mame sunt obligate să-și întrețină astfel copiii. Favorizează opțiunea liberă sau obligația practicării relațiilor sexuale multiple: carențele educative, lipsa de informare, starea de abandon familial, ruptura de familie

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și cu Hatșepsut, considerată de Marele Preot fiica lui Amon Ra. Pentru a-și întări puterea, regenta-faraon și-a făcut aliați din înalții sacerdoți, le acorda funcții înalte, unii dintre ei i-au devenit favoriți. Un asemenea favorit, devenit și amantul regentei, a fost al doilea preot al lui Amon Ra și arhitectul genial, Senmut care i-a convins pe supuși de originea ei divină și implicit de dreptul de a domni ca regentă-faraon. Hatșepsut, fire despotică, își ținea la distanță

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
fatală a Mesopotamiei, în adorația căreia se aflau zeițele Ishtar din Babilon și corespondenta ei asiriană, Astharte, ambele, protectoarele dragostei. Considerându-se sub tutela erotică a zeițelor Ishtar și Astharte, Semiramida (I) a cucerit inimi de regi, a dominat diferiți amanți, subjugați, intereselor ei și, pe cei care-i deveneau incomozi, îi omora. Tot legendele îi atribuie Semiramidei (I) întemeierea Babilonului, "Poarta lui Dumnezeu", vestit oraș al antichității, centru religios și intelectual al Mesopotamiei, "Țara dintre cele două fluvii, Tigru și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
elenistice, că l-a însoțit împreună cu alte hetaire în campaniile militare, că l-ar fi provocat să dea foc Sălii celor 100 de coloane din palatul din Persepolis, capitala Imperiului Persan din perioada lui Darius I. După moartea imperialului ei amant, l-a învăluit cu farmecele-i pe generalul lui, Ptolemeu I, viitorul rege al Egiptului, ea însăși a devenit regină, i-a dăruit trei copii, a trăit ultimii ani și a murit ca regină. Lais (sec. IV î.H.) Aristip

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Romei. După ce Antoniu a hotărât împărțirea Orientului cu fiii Cleopatrei, a fost destituit din funcția de consul și, la 1 ianuarie 31 î.H., Roma a declarat război Egiptului. Subjugat afectiv în continuare de Cleopatra, aceasta l-a convins pe amantul ei general roman s-o repudieze pe Octavia. Cei doi s-au căsătorit într-o ceremonie solemnă, deși Antoniu nu divorțase de Octavia. Au și bătut monede cu chipurile lor și le-au trimis la Roma. Războiul dintre Antoniu și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
bogat. Istoricii romani Tacitus, Suetonius, Juvenal, Plinius cel Bătrân, Dio Cassius au scris despre ea lucruri adevărate dar și exagerate. O încondeiau ca fiind senzuală, desfrânată, lacomă, crudă. Cei mai mulți se refereau la viața ei desfrânată. Valeria își schimba cu ușurință amanții, după capricii și interes. Prefera gladiatorii a căror companie o căuta în taverne și în lupanare. Țesea intrigi și genera persecuții și crime la adresa celor neagreați sau a celor în care vedea pericole. La insistențele ei filosoful Seneca a fost

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
soțul ei, Alberic, și s-a măritat cu fratele acestuia, cumnatul ei cu care a complotat pentru aruncarea în temniță a papei Ioan al X-lea, unde a și murit, sugrumat la ordinul ei. A scăpat de acest rival, fost amant al mamei sale. Până la majoratul fiului ei, Ioan, rezultat din relația cu papa Sergius al III-lea, Marozia a uneltit pentru plasarea unor intermediari pe tronul papal. Tot Marozia a fost învinuită de a pune la cale asasinarea papei Leon

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
să-și prezinte viața și a lăsat posterității o carte autobiografică, Confesiunile Doamnei Nijo, ce reflectă viața de concubină și oferă recomandări pentru viața erotică. Frumoasa concubină i-a născut un băiețel împăratului și a avut relații cu mai mulți amanți. A făcut însă imprudența să-i atribuie și alți copii împăratului ce știa deja despre relațiile ei multiple, inclusiv cu fratele chipeș al împăratului. Doamna Nijo a reușit să trezească ostilitatea împărătesei, să-l seducă pe Marele preot Ariake, sfidând

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
1503-1513), dușman declarat al celui decedat. Fratele Giuliei, Alessandro, a urcat în rang drept cardinal și a devenit papa Paul al III-lea (1534- 1549). Vanozza, mama celor patru copii ai defunctului papă Alexandru al VI-lea, a supraviețuit dispariției amantului ei pontif și, după moarte, în 1518, a lăsat o avere considerabilă Bisericii. Cele două amante ale papei Alexandru al VI-lea, Vanozza și Giulia, au contribuit la consolidarea poziției familiei Borgia. Lucrezia Borgia (1480-1519) Papa Alexandru al VI-lea

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
căsătorească, a ales căsătoria cu altă femeie, cu Francesca. A fost regretată de locuitorii Romei, a fost înmormântată cu fast în capela familiei Chigi, după ce papa a absolvit-o de păcate. Despre ea se spune că a avut 1000 de amanți și i se atribuie butada: Copilă, am iubit plină de speranță, adultă, am iubit plină de pasiune. Frumoasa curtezană este și eroina unui film actual în interpretarea actriței italiene Manuela Arcuri. Angela del Moro A fost prietena spirituală a pictorului

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
teamă reginei Navarrei de răzbunarea protestanților. Marguerite sau cum mai este cunoscută, Regina Margot, regina Navarrei era convinsă de doctrina amorului extramarital ca mod de elevare spirituală și i-a fost consecventă. Temperamentală din fire, și-a luat mai mulți amanți, relația cu unii dintre ei era de notorietate. Contele Joseph Boniface de La Mole, admirator al reginei și asociat cu fratele ei, ducele d'Alençon, au uneltit pentru a-l aduce pe tron pe fratele ei de care se simțea foarte

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ei, Françoise, ca și cele șase surori proveneau din asemenea relații și au primit porecla șapte păcate capitale. Gabrielle și una dintre surori au fost supravegheate în creșterea lor de un monah, în castelul Coeuvres, mama lor plecând cu un amant. La șaptesprezece ani, Gabrielle a cunoscut iubirea cu contele de Bellegarde, mare scutier al Franței, care a vrut să se căsătorească cu ea dar, lăudându-se cu farmecul și frumusețea ei în fața suveranului Navarrei, acesta a vrut s-o cunoască

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ce-și abandonase cariera artistică. L-a plâns cu durere, a vrut să-și manifeste public durerea purtând doliu la trăsură, dar i s-a interzis, neiertându-i-se originea modestă și parvenirea în lumea aristocratică. Suferința cauzată de pierderea amantului regal a făcut-o să mai reziste doi ani, după care l-a urmat și ea în veșnicie. Cai Zong / Jadeita cea Mare (1625-1645) Conduși de Nuerhachi, manciurienii au cucerit mai multe ținuturi din China de Nord-Est și au constituit

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
sa și unde reușea să stârnească curiozitate și admirație din partea celor veniți să se întrețină prin conversații. Fermecătoarea Ninon nu și-a legat viața de un soț oficial, căsătoria fiind, în concepția ei, o tiranie, și a avut mai mulți amanți dintre oamenii influenți ai vremii printre care: contele de Coligny, prințul de Condé, marchizul de Villarceaux, marchizul de La Châtres, contele d'Estrées, contele de Fiesque, baronul de Bernier, fiul unui general suedez (Ninon avea șaptezeci de ani), tânărul abatele iezuit

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
preferințele regelui erau îndreptate spre doamna de Maintenon. Madame Roi-Soleil / Doamna de Maintenon (1635-1719) Într-o închisoare, unde se afla fiul declasat al unui scriitor hughenot, Agrippa d'Aubigné, aflat în detenție din cauza acuzațiilor de asasinat a soției și a amantului ei, de conspirație împotriva cardinalului de Richelieu, însoțit voluntar de a doua sa soție, Jeanne de Cardillac, s-a născut o fetiță Françoise d'Aubigné. Copila a fost luată și crescută de o mătușă și apoi a intrat sub tutela

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
firea veselă, simpatică, comunicativă au propulsat-o pe Jeanne Bécu în relații erotice cu diferiți bărbați. Spre "norocul" ei, l-a întâlnit pe contele Jean-Baptiste du Barry, avocat de meserie, autoritar și om de relații care, după ce i-a devenit amant, în 1764, la douăzeci și unu de ani, s-a străduit s-o pregătească să devină amanta experimentată a unor oameni avuți, el având rol de proxenet. Intențiile contelui erau îndreptate spre favorizarea intrării tinerei Jeanne în anturajul regelui Ludovic al XV

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
experimentată a unor oameni avuți, el având rol de proxenet. Intențiile contelui erau îndreptate spre favorizarea intrării tinerei Jeanne în anturajul regelui Ludovic al XV-lea (1715-1774), dar originea modestă o împiedica să ajungă la Curtea suveranului. Contele du Barry, amantul ei, era căsătorit oficial și i-a plasat-o pe Jeanne fratelui său, Guillaume, sărac material și cu duhul, dar a dobândit titlul de contesă du Barry, ceea ce i-a facilitat accesul la Curtea regelui Ludovic al XV-lea și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-lea (1774-1792) și Maria Antoaneta au exilat-o pe contesă la o mânăstire unde au căutat-o creditorii să-și achite datoriile. Cu îngăduința familiei regale, contesa a părăsit mânăstirea și a trăit departe de Curtea regală, în compania diferiților amanți, în castelul Louveciennes, a hoților, fapt ce a expus-o pe contesa ce plecase în Anglia să-și recupereze bijuteriile. Nu a reușit, în schimb, autoritățile franceze au acuzat-o de imoralitate, de vina de a fi adeptă a regalității

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
interpretarea reginei și a contelui D'Artois, regele nu a fost de acord. Premiera a avut totuși loc, dar la Teatrul Francez. Maria Antoaneta era adorată de mulți, unii, printre care, D'Artois, Dillon, ducele de Lauzun i-au fost amanți. Au circulat zvonuri în legătură cu preferințele saphice pentru prințesa de Lamballe, pentru contesa Jules de Polignac. O pasiune puternică, învăluită în legendă s-a creat între regina Maria Antoaneta și contele Hans Axel Fersen, un prinț nobil suedez, bogat, inteligent, foarte

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și i se trecea cu vederea superficialitatea gândirii. Saloanele erau populate de femei celebrități ale timpului una dintre acestea era contesa Beauharnais, viitoarea împărăteasă a Franței, Joséphine, care era și nașa ei de botez. În saloane doamna Tallien își recruta amanții, unul dintre cei mai constanți fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la teatru costumată în zeița Diana, zeița vânătorii. Era supranumită frumoasa ateniană, și în timpul revoluției, Notre Dame Thermidor. Thérèse a avut faima de a fi avut numeroși amanți de ai căror bani și influențe profita, faima de a da naștere copiilor în afara căsătoriei. Jean Lambert Tallien, scandalizat de viața soției lui, a divorțat, în 1802, și Thérèse s-a mutat în casa dăruită cândva de Paul Barras, unul

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]