5,509 matches
-
de intuiții filosofice și servit de concepte dintre cele mai nobile ("amantă intuiția mi-a fost/ și conceptul slugă devotată" Călătorie monotonă sub soare) se transformă, în poemele de dragoste, într-un subtil psalmist al uniunii desăvârșite dintre animus și anima cea dătătoare, etern, de viață: "de-atunci poeți cu lira și îngeri cred că de va/ mai reveni silaba divină printre noi,/ la pântecul tău iarăși va trage! ave eva!/ ossana! slavă ție! doar tu, din bieți strigoi,// din șerpi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai ales atunci când privirea poetului coboară asupra prezentului. În astfel de momente, tristețea sa lucidă identifică, fără greș, spectacolul grotesc al unei lumi spoite, incapabile să își controleze isteriile și delirurile verbale, goale de sens: "țara păcatului/ la lumina isteriei/ animate de păpușarii diferit colorați/ o posibilă renaștere/ a spectacolului morții/ dominat de urletele interogării/ despre viață" (Țara păcatului...). Vocea concretului se aude, practic, în fiecare dintre cele mai recente cărți ale lui Doru Maximovici, pentru a reliefa o certitudine mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de vase comunicante,// atunci vadurile îmi vor fi pline", mărturisește ea fără echivoc. La fel ca în Venezia profundis, Jocul cu cercuri se nutrește din aceeași obsesie a ambivalenței, grefată la rândul ei pe certitudinea Bivalenței universale: alfa omega, animus anima, real ireal ș.a. ("În caleidoscop,/ două cioburi diferit colorate:/ Eva și Adam// Rotind cilindrul cu oglinzi/ imaginile lor multiplicate/ trec dincolo de planul real/ Nu e întâmplătoare linia de hotar/ ambiguă, fragilă/ între realitate și ireal// Doar o rotire și nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de fabule", ne avertizează de la început autorul unor texte inspirate, ce conțin suficiente asociații surprinzătoare, construcții de o ironie subțire, dar se remarcă și printr-o anume ingenuitate bine conservată. Titlurile, redundante, clarifică ab initio tema și/sau morala istoriilor animate de personaje binecunoscute din regnul animal ori insignifiante reprezentante ale realității obiectuale greierele și furnica, ursul și vulpea, cocoșul și găina, lupul și oaia, fotoliul și scaunul: Cântărețul urecheat (sau: cântăreț nu poți să fii/ doar de ai urechi zglobii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și unică. Scriitorul o clasează pe doamna de Burne printre desfrânatele contemporane, al căror tip îl schițează în românul sau Une d'Elles. El este primul care a descris această nouă rasă de femei agitate, cu nervi de isterice rezonabile, animate de mii de dorințe contradictorii care nici nu reușesc să devină dorințe, deziluzionate de tot fără să fi gustat din nimic, din cauza evenimentelor, epocii, românului modern și care, fără ardoare, fără elan, par să îmbine capriciile de copii alintați cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trahies que par leș gants. Le gant est une tradition essentiellement aristocratique" [La Parisienne, nr.3, 1869]. Décidément le chapeau gagne, gagne en grace et en gentillesse, ce qu'il perd en dimension. (...) Comme ce mignon chapeau relève le teint, anime leș yeux, fait ressortir la régularité du profil, ou en dissimule l'incorrection!" [La Parisienne, nr.4, 1869]. În salonul lui Renée, pălăriile nu trec neobservate: "M. de Mareuil, dans le trouble où l'avaient laissé șes espérances électorales, trouva
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se înscrie firesc în acest filon literar inițiat de Dante și Petrarca și continuat în literatura mai recentă de Alfieri și Foscolo. Într-un eseu din volumul Literatura noii Italii, Benedetto Croce enumeră o serie de sentimente și idealuri ce animaseră poezia din perioada 1865-1885, anterioară primului centenar leopardian (1898): eroismul, patria, iubirea, gloria, moartea, trecutul, melancolia virila.37 În acel moment, cănd nume precum Giosuè Carducci sau Giovanni Pascoli țineau capul de afiș, idealurile enumerate reprezentau moștenirea primei jumătăți de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sale: descoperirea poeziei din prima tinerețe și, mai tarziu, elaborarea volumului Ape și pământuri. Atmosferă culturală messineză din anii 1910-1920, surprinsă într-un articol din 1942 de fostul coleg al lui Quasimodo, Giuseppe Raneri, tulburata de neliniști și reînnoiri, era animată de visele și orgoliile tinerilor intelectuali printre care se numără, firește, Salvatore.199 Două erau orientările principale: simbolismul de sorginte franceză, inspirat de Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé și futurismul. Cel din urmă apăruse aici chiar în sânul simbolismului cu ajutorul lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
așa senina poetul descrie o călătorie onirica spre trecut: pare că-ntreagă-atingi de stele o scară / ce a coborât deja rotindu-se în vis / ca să mă lase înapoi în timp (trad. MB). În De tânără femeie culcata printre flori visele sunt animate de figuri feminine din amintire: Un oraș suspendat în văzduh / mi-era ultim surghiun, / și mă strigau în preajma / suavele femei de-odinioară (trad. MB).409 Quasimodo rememorează trecutul pentru a regăsi blândețea dolcezza, cuvânt leopardian ce reda sentimentul și atmosfera
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
al lui Safo (1822), toate compoziții originale ce amintesc de antichitatea greacă sau latină, a scris, în 1823, o variantă a Satirei lui Simonide din Amorgos despre femei. Au urmat Micile opere morale, dialoguri filosofice dintre care o parte sunt animate de gânditori antici transformați în personaje (precum Plotin sau Porfir). Interesat de istorie a redactat, în 1829, Comparație între civilizația anticilor (greci și români) și cea a modernilor. Un an mai tarziu, pe când era găzduit la Florența, l-a cunoscut
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Arici din 1818, care i-a prilejuit mai tarziu unele comentarii. Cugetările lui despre această operă vergiliană au ca subiect caracterul ei grecesc, singurătatea poetului latin, imaginile durerii sau cele ale naturii. Fericirea, Plictisul, Plăcerea, Durerea, Natura sunt fantasme ce anima Georgicele, prezente atât în Canturile leopardiene, cât și în unele poezii quasimodiene. Creionând portretul lui Vergiliu, Leopardi amintește, așa cum avea să facă și Quasimodo, singurătatea acestuia: Datorită minunatului rafinament al inteligenței sale, Vergiliu era destul de puțin priceput în relațiile cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ovidiu și a tradus din Metamorfoze miturile ce au ca scenariu Sicilia natală, proiectată, de fiecare dată, într-o dimensiune anistorica. A preferat episoadele siciliene ca să poată reprezenta, pe fundalul insulei, o natură misterioasă în continuă transformare, ce parcă se anima dinăuntru. Prin mit și prin metamorfoza insula își pierde conotația geografică și împietrește imaginea omului singur, fără de timp și spațiu.441 Fragmentele selectate trădează predilecția pentru descriere și pentru tema pasiunii amoroase ce impregnează poveștile ovidiene. Din comentariile și notele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trecut. Acestea reprezentau consecință firească a opiniilor conturate în a doua parte a celui precedent cu privire la operă marelui poet recanatez, al cărei mit se impusese în conștiința publicului larg, la început grație canturilor patriotice aflate în consonanta cu dorința italienilor animați de idealul creării unui stat național, apoi prin intermediul lumii academice și literare avizate, ce începea să recunoască în Leopardi cea mai puternică voce a poeziei acelei epoci. Etapele biografice traversate de Salvatore Quasimodo, marcate în mod hotărâtor și de sejururile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nuvole dagli alberi: (...). Stradă di Agrigentum: Là dura un vento che ricordo acceso / nelle criniere dei cavalli obliqui / în corsa lungo le pianure, vento / che macchia e rode l'arenaria e îl cuore / dei telamoni lugubri, riversi / sopra l'erba. Anima antică, grigia / di rancori, torni a quel vento, annusi / îl delicato muschio che riveste / i giganți sospinti giù dal cielo. La dolce collina: E la pioggia insiste / e îl sibilo dei pioppi illuminati / dal vento. Che vuoi, pastore d'aria
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la brigata che lieve m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore, / e tu mi prendi / da cui male mi trassi / e paure d'ombre e di silenzi, / rifugi di dolcezze un tempo assidue / e morte d'anima. Alla mia terra: Io qui infermo mi desto, / d'altra terra amaro / e della pietà mutevole del canto / che amore mi germina / d'uomini e di morte. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
risonanze effimere, / oblio di piena notte / nell'acqua stellata. Sardegna: Mi trovo di stessa nascita; / e l'isolano antico, / ecco, ricerca îl solo occhio / sulla sua fronte, infulminato, / e îl braccio prova / nel lancio delle rupi maestro. Stradă di Agrigentum: Anima antică, grigia / di rancori, torni a quel vento, annusi / îl delicato muschio che riveste / i giganți sospinti giù dal cielo. Che vuoi, pastore d'aria?: Ed è ancoră îl richiamo dell'antico / corno dei pastori, aspro șui fossati / bianche di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
118-119. 170 Mario Petrucciani, op. cît., p. 119; Alfonso Gatto în articolul intitulat "Leopardi", Circoli, 3 mai 1942 analizează rapiditatea în Canturile leopardiene. 171 Una folla di idee simultanee, o così rapidamente succendentisi, che paiono simultanee, e fanno ondeggiar l'anima în una tale abbondanza di pensieri o d'immagini e sensazioni spirituali, ch'ella non e capace di abbracciarle tutte, e pienamente ciascuna, o non ha tempo di restare în ozio, e priva di sensazioni în Zibaldone, cît., 1269. 172
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Carrozza, per l'appunto Salvatore Quasimodo în Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 32. 201 Poezia Aurora a apărut în Humanitas (Bari, 13 mai 1917), Cânți marini în L'amore illustrato (2 august 1917), proza lirica Sconfinamenti dell'anima în Settimana illustrata (5 august 1917), Ossessioni în La Stradă (august 1917), Anima sognante în L'amore illustrato (23 august 1917) și tot aici L'ignoto (9 august 1917), Fremiti mattinali în Îl nuovo telefono (22-23 septembrie 1917), Ultima luce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cît., p. 32. 201 Poezia Aurora a apărut în Humanitas (Bari, 13 mai 1917), Cânți marini în L'amore illustrato (2 august 1917), proza lirica Sconfinamenti dell'anima în Settimana illustrata (5 august 1917), Ossessioni în La Stradă (august 1917), Anima sognante în L'amore illustrato (23 august 1917) și tot aici L'ignoto (9 august 1917), Fremiti mattinali în Îl nuovo telefono (22-23 septembrie 1917), Ultima luce în Corriere dei Cacciatori (22 octombrie 1917), Profanazione în Libere idee (noiembrie 1917
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Salvatore Quasimodo, 1967, op. cît., p. 103. 210 Quasimodo-La Pira, op. cît., p. 173. Citatul este preluat dintr-un interviu din 1968 acordat de Quasimodo lui Claudio Casoli. 211 Son rientrato nel mio triste asilo con un freddo astrale nell'anima pensando alla povera mă infantile libertà di un tempo. Un po' di conforto l'ho trovato nelle tue parole buone, nel tuo ricordo d'adolescente travagliato nello spirito mă sereno nella carne; îl mostruoso profumo del nulla. Tieniti vicino a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
consapevolezza delle "corrispondenze" che uniscono lo spirito alla natură, nella brama di un infinito che superi ogn'ora / nel tempo che parve eternă, d'uno spazio che d'angeli morți sorride, d'un paradiso che attende îl suo dio d'anima e di pietra. Indicibile sentimento, forse îl solo fecondo nella lirica contemporanea. S'ha da chiamarlo soltanto romanticismo? în Eugenio Montale, op. cît., p. 112. 228 Poezia lui Salvatore Quasimodo este nelle părți più notevoli, una poesia che tende ad
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
una sostantiva e l'altra di qualità ossia aggettiva și possano così subito mettere insieme, come chi chiama duro îl vento perchè difficilmente și rompe la sua piena quando se gli va incontro ec., (Zibaldone, 61). 270 Perchè obbliga l'anima ad una continuă azione, per supplire a ciò che îl poeta non dice, per terminare ciò ch'egli solamente comincia, colorire ciò ch'egli accenna, scoprire quelle lontane relazioni, che îl poeta appena indică. (...) Ecco come la soppressione stessa di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
brami di averla tradotta, ed io le ne darei una traduzione, se ella stimasse che io potessi a lei darla în Giacomo Leopardi, Tutte le opere, îngijit de Walter Binni, Florența, 1969, p. 422. 444 Leggendo Omero ripete ai noștri animi quell'affezione di che ognora ci commuove îl rimembrare della nostră fanciullezza; e questo interno movimento, che și mescola colle immagini dell'aureo secolo fă che îl più antico de' poeți sia da noi anteposto a tutti gli altri poeți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Io contemplo la campagna: guarda che notte serena e pacifica! Ecco la lună che sorge dietro la montagna. O lună! Amica luna! Mandi oră tu forse sulla faccia di Teresa un patetico raggio simile a quello che tu diffondi nell'anima mia? Ți ho sempre salutată mentre apparivi a consolare la muta solitudine della terra: sovente uscendo dalla casă di Teresa ho parlato con te, e tu foști îl testimonio de'miei delirj: questi occhi molli di lacrime ți hanno sovente
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
traducerii, Leopardi dă dovadă de o covârșitoare modernitate. El refuză categoric știrbirea textului de pornire din care trebuie păstrat fiecare cuvânt: Nelle parole și chiudono e quasi legano le idee come negli anelli le gemme, anzi s'incarnano come l'anima nel corpo, Zibaldone, 2584. El militează și pentru că limba țintă să nu fie forțată să accepte calcuri sau barbarisme. Este de acord cu principiul iluminist al respectării fidele a originalului prin studiul filologic al termenilor și prin căutarea echivalentelor în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]