9,656 matches
-
inomogenă de hiposemnal, cu aspect de „fagure de miere”, observându-se conexiunile cu vasele eferente și aferente tributare acesteia (fig. 5.39). În jurul leziunii se poate observa ocazional hemoglobina extracelulară în hiposemnal, aceasta fiind un indicator al unor hemoragii în antecedente, simptomatice sau asimptomatice. Asocierea cu studiul angio (angioRMN), completează datele anatomice și orientează asupra căilor de abord și a elementelor de risc în tratamentul MAV [1]. Studiile retrospective au demonstrat că microhemoragiile intralezionale silențioase evidențiate pe CT sau RMN constituie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
să fie mai mare la femei (4,2%/an) decât la bărbați (0,9%/an). Riscul de hemoragie nu este dependent de mărimea malformației. Dacă riscul de hemoragie este mai crescut în cazurile în care a existat o hemoragie în antecedente este un aspect controversat. Unele MC se comportă benign după o hemoragie, în timp ce altele se comportă mai agresiv (mai mult de două hemoragii) cu o evoluție tot mai gravă. Sarcina sau lăuzia nu sunt cunoscute să fie factori de risc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
general: un nucleu cu semnal mixt cu un inel periferic cu semnal redus, aspect descris uneori ca „popcorn” (fig. 5.46 A,C). Diagnosticul este și mai evident când sunt mai multe leziuni cu aceste caracteristici la un pacient cu antecedente familiale (fig. 5.46 D). O malformație venoasă poate să apară în vecinătatea unui cavernom solitar dar nu în cazurile cu malformații multiple. Imagistica de difuzie a tensorilor/tractografia poate îmbunătăți definirea localizării, a căii de abord și evoluția postoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se definește ca o agravare neurologică precoce după o ischemie silviană totală sau subtotală [2]. Incidența anuală este de 10-20 o/oooo și afectează cu precădere sexul feminin [2,3]. Infarctul silvian malign survine mai frecvent la pacienții tineri, fără antecedente de ischemie cerebrală, poate avea etiologie trombotică sau embolică și apare pe un teren vascular caracterizat prin lipsa anastomozelor leptomeningeale [2]. Tabloul clinic este dominat de un deficit senzitivo-motor complet și proporțional contralateral teritoriului cerebral afectat, hemineglijență în cazul emisferului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ecografic) a fost de 7% la femei și 9% la bărbați cu vârste de peste 66 ani [1]. Prevalența este mai mare la cei cu risc crescut de ATS (11%), la cei cu boli cardiovasculare asociate (18%) și la cei cu antecedente de accident vascular cerebral (AVC) (60%) [2]. Este clar că vârsta și factorii de risc ai aterosclerozei cresc incidența bolii. Deloc întâmplător, prezența unei stenoze la nivel carotidian este asociată cu un risc crescut de AVC sau alte manifestări ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu infecție intraabdominală tratate chirurgical și care au primit trratament etiotrop după protocoalele terapeutice ale Societății Americane de Chirurgie și Boli Infecțioase. Studiul diferitelor loturi de infecții intraabdominale a scos în evidență preponderența peritonitelor secundare comparativ cu cele primare, iar antecedentele patologice personale și scorul Carmeli I și II au agravat evoluția cazurilor. Diagnosticul etiologic precizat pe baza cultivării de produse patologice sau/și biologice a arătat predominanța E.Coli în peritonitele spontane, urmată de enterococ în lotul bolnavilor cu ciroză
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
endotelină. Vasoconstricția este contrabalansată de producerea de oxid nitric, prostacicline și prostaglandina E2 (260). Rinichiul răspunde la șocul septic prin defect de concentrare, acidoză și uremie. Capitolul V DIAGNOSTICUL INFECȚIILOR ABDOMINALE Precizarea diagnosticului infecțiilor abdominale necesită coroborarea datelor clinice și antecedentelor patologice cu examenele paraclinice. O anamneză corectă ne poate orienta asupra modalității de apariție a infecției abdominale, conducând spre diagnosticul cauzal. Sunt mai multe situații ce trebuie luate în considerație: - Infecții abdominale medicale:copii cu sindrom nefrotic și ascită sau
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important este de știut dacă pacientul e consumator de alcool și dacă a abuzat de acesta. V.1. TABLOUL CLINIC
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în epiploon - macrofage și complement - vor izola și neutraliza infecția. Reevaluarea conceptului de infecție intraabdominală, pornind de la înțelegerea mecanismelor patogenice implicate, a permis în ultimii ani o abordare diferită a pacienților cu o astfel de patologie. Corelarea manifestărilor clinice, cu antecedentele patologice și cu datele de laborator a devenit utilă nu doar pentru precizarea diagnosticului, cât mai ales pentru „monitorizarea” terapiei. Obiectivele tratamentului sunt: - stabilirea etiopatogeniei infecției intraabdominale;alegerea și aplicarea urgentă a medicației antimicrobiene; rezolvarea sursei infecției intraabdominale;corectarea dezechilibrelor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bacili Gram-negativ (enterobacteriaceae: Escherichia coli fiind pe primul loc), bacterii Gram-pozitiv: enterococi. Bacteriile anaerobe sunt de 1000 de ori mai frecvente decât cele aerobe. Cu excepția Bacteroides spp., mulți alți anaerobi sunt principala barieră împotriva colonizării și infecției cu alți patogeni. Antecedentele medicale ale pacientului pot afecta flora normală; în particular cei îndelung spitalizați pot prezenta infecții cu Candida sau cu germeni nosocomiali, multirezistenți. Într-un studiu prospectiv efectuat de Gladman si colab.(2004) au fost urmărite 721 cazuri de apendicectomii. S-
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
postoperatorii. Bacteriile multidrog rezistente (MDR0 au fost asociate cu spitalizările anterioare ale pacienților, terapia antimicrobiană, tratamentul cu antibiotice postoperator. În a 5a zi postoperator, specificitatea bacteriei MDR a fost de 58% și sensibilitatea de 93%. Concluzia autorilor este aceea că antecedentele infecțioase ale pacienților și terapia antimibacteriană contribuie la creșterea riscului izolării de germeni patogeni rezistenți la droguri antimicrobiene. Un alt studiu a fost efectuat de Swenson și colaboratorii (257) pe 2049 de pacienți cu IIA pe o perioadă de 10
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
colaboratorii (257) pe 2049 de pacienți cu IIA pe o perioadă de 10 ani. Au fost izolați 1182 germeni. Terapia cu corticoizi, transplantul de organe, afecțiunile hepatice, pulmonare și duodenale sunt asociate cu rezistența bacteriană. Pacienții cu infecții comunitare în antecedente au fost încadrați în clasa cu risc scăzut. Infecțiile intraabdominale la aceștia au fost determinate de germeni cum ar fi Escherichia coli și alte bacterii Gram-negativ, Bacteroides fragilis, ce necesită terapie țintită. Ghidul de terapie a infecțiilor intraabdominale a fost
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
diferențe între infecțiile comunitare față de cele nosocomiale. Vârsta ≥ 65 ani, 2 sau mai multe microorganisme, sau prezența anaerobilor în fluidul peritoneal au constituit riscuri pentru apariția șocului. Infecția cu enterococi și rezistența la terapia antiinfecțioasă este sugerată de existența în antecedentele pacientului a terapiei antiinfecțioase, terapia cu cefalosporine la pacienții imunocompromiși de afecțiuni valvulare, transplant hepatic sau unii având materiale protetice implantate (16, 165, 248). Stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA) Este un germene Gram-pozitiv, patogen, nosocomial, multirezistent ce determină morbiditate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
54,2%), raportul cotelor fiind de 1,2:1. Din punct de vedere statistic distribuția copiilor cu peritonită primară pe medii de proveniență și sexe nu a evidențiat diferențe semnificative statistic (χ2=0,08; GL=1; p=0,773). Distribuția antecedentelor patologice personale la lotul cu peritonită primară la copil Pe cazuistica studiată, 10 copii cu peritonită primară (41,7% cazuri) au prezentat în antecedente sindrom nefrotic și ascită, iar la 7 copii (29,2%) s-au înregistrat în antecedentele patologice
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sexe nu a evidențiat diferențe semnificative statistic (χ2=0,08; GL=1; p=0,773). Distribuția antecedentelor patologice personale la lotul cu peritonită primară la copil Pe cazuistica studiată, 10 copii cu peritonită primară (41,7% cazuri) au prezentat în antecedente sindrom nefrotic și ascită, iar la 7 copii (29,2%) s-au înregistrat în antecedentele patologice personale afecțiuni maligne de sânge (leucemie acută). VII.4.3. Peritonita primară la dializați în ambulator Numărul total de cazuri a fost 19, reprezentând
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Distribuția antecedentelor patologice personale la lotul cu peritonită primară la copil Pe cazuistica studiată, 10 copii cu peritonită primară (41,7% cazuri) au prezentat în antecedente sindrom nefrotic și ascită, iar la 7 copii (29,2%) s-au înregistrat în antecedentele patologice personale afecțiuni maligne de sânge (leucemie acută). VII.4.3. Peritonita primară la dializați în ambulator Numărul total de cazuri a fost 19, reprezentând 4,9% din total cazuri cu peritonită acută și 29,7% din total cazuri cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
rezidenței din mediul rural în 63,2% din cazuri. Din punct de vedere statistic distribuția pacienților cu dializă, cu peritonită primară, în funcție de medii de proveniență și sexe nu a evidențiat diferențe semnificative (χ2=0,11; GL=1; p=0,737). Antecedente patologice personale Nr. cazuri % Cardiopatie ischemică cronică dureroasă 2 10,5 Valvulopatie 3 15,8 Cardiomiopatie dilatativă 2 10,5 Diabet zaharat insulinonecesitant 3 15,8 Diabet zaharat non insulinonecesitant 1 5,3 Anemie secundară afecțiunii renale 4 21,1
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
2 10,5 Diabet zaharat insulinonecesitant 3 15,8 Diabet zaharat non insulinonecesitant 1 5,3 Anemie secundară afecțiunii renale 4 21,1 Accidente vasculare cerebrale recuperate parțial sau total 4 21,1 Total 19 100 Pe cazuistica studiată, în antecedentele patologice personale, s-au remarcat cel mai frecvent prezența anemiei secundară afecțiunii renale (21,4%) și a accidentelor vasculare cerebrale (21,1%). De remarcat și ponderea de 21,1% a pacienților dializați, cu peritonită primară (spontană) care au diabet zaharat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
personale, s-au remarcat cel mai frecvent prezența anemiei secundară afecțiunii renale (21,4%) și a accidentelor vasculare cerebrale (21,1%). De remarcat și ponderea de 21,1% a pacienților dializați, cu peritonită primară (spontană) care au diabet zaharat în antecedentele patologice personale. VII.4.4. Peritonita secundară a apendicitei perforate la adulți Numărul total de cazuri a fost 97 reprezentând 25,2% din total cazuri cu peritonită acută și 31,9% din totalul peritonitelor secundare. Distribuția pe ani de studiu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
mai crescută la sexul masculin (51,5%) și la pacienții proveniți din mediul rural în 69,1% din cazuri. Pe cazuistica studiată, la 24,7% dintre pacienții adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate s-au remarcat următoarele afecțiuni în antecedentele patologice personale: VII.4.5. Peritonita secundară a apendicitei perforate la copii Numărul total de cazuri a fost 74 reprezentând 19,2% din total cazuri cu peritonită acută și 24,3% din total peritonite secundare. Distribuția pe ani de studiu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
se remarcă frecvența mai crescută a cazurilor de sex masculin (63,5%) și cele provenite din mediul rural (82,4%). Pe cazuistica studiată, la 63,5% dintre copiii cu peritonită secundară apendicitei acute perforate s-au remarcat următoarele afecțiuni în antecedentele patologice personale: VII.4.6. Peritonita secundară prin ulcer gastric perforat Numărul total de cazuri a fost 12 reprezentând 3,1% din total cazuri cu peritonită acută și 3,9% din total peritonite secundare. Din punct de vedere statistic, distribuția
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
secundară ulcerului gastric perforat, se remarcă distribuția cazurilor ușor mai crescută la sexul masculin (58,3%) și la pacienții proveniți dPe cazuistica studiată, la 50% dintre pacienții adulți cu peritonită secundară ulcerului gastric perforat s-au remarcat următoarele afecțiuni în antecedentele patologice personale: Distribuția pe ani de studiu evidențiază o tendință descrescătoare a cazurilor cu peritonită secundară prin ulcer duodenal perforat (y = 12 - 2,3x). Frecvența cea mai mare a cazurilor cu peritonită acută secundară ulcerului duodenal perforat s-a evidențiat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu peritonită secundară ulcerului duodenal perforat au fost numai de sex masculin (100%) proveniți din mediul rural în proporție de 68%. Pe cazuistica studiată, la 28% dintre pacienții cu peritonită secundară ulcerului duodenal perforat s-au remarcat următoarele afecțiuni în antecedentele patologice personale: VII.4.8. Peritonita secundară prin piocolecistită acută perforată S-au înregistrat 32 cazuri cu peritonită secundară piocolecistitei acute perforate, reprezentând 8,3% din total cazuri cu peritonită acută și 10,5% din total peritonite secundare. Distribuția pe
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
acute perforate au fost preponderent de sex masculin (62,5%) și proveniți din mediul urban în proporție de 53,1%. Pe cazuistica studiată, la 84,4% dintre pacienții cu peritonită secundară piocolecistitei acute perforate s-au remarcat următoarele afecțiuni în antecedentele patologice personale: VII.4.9. Peritonita secundară prin perforație ansă jejunală S-au înregistrat 5 cazuri cu peritonită secundară prin perforație ansă jejunală, reprezentând 1,3% din total cazuri cu peritonită acută și 1,6% din total peritonite secundare. Distribuția
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pe an în perioada studiată, cu excepția anului 2008 când s-au înregistrat 2 cazuri. Toate cazurile înregistrate au fost de sex masculin, iar 4/5 cazuri au provenit din mediul rural (80%) (χ2=1,11; GL=1; p=0,292). Antecedente patologice personale s-au evidențiat la 3 pacienți (60%), după cum urmează: - adenom de prostată+HTA+cardiopatie ischemică cronică dureroasă - 1 caz; - insuficiență cardiacă cl III NYHA - 1 caz; - bronhopneumopatie cronică obstructivă + hernie inghino-scrotală dreaptă - 1 caz. VII.4.10. Peritonita
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]