3,103 matches
-
financiare, în timp ce realizarea unei investiții directe, sub forma unui transfer complex de resurse, în cadrul căruia, uneori, componenta financiară este cel mai puțin importantă, atrage după sine implicarea investitorului străin în managementul și controlul activelor productive dezvoltate. Riscul este de natură antreprenorială, iar investitorul poate să intervină direct pentru a influența convertirea lui în câștig. Și din punctul de vedere al economiei-gazdă, lucrurile stau diferit vizavi de intrările de investiții străine directe și investițiile de portofoliu. Este vorba despre impactul asupra propriilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de portofoliu. Este vorba despre impactul asupra propriilor resurse productive și structuri. În concluzie, investițiile străine directe reprezintă fluxuri internaționale complexe, care implică resurse financiare, tehnologice, de expertiză managerială și organizațională într-un orizont de timp mai larg, precum și controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare, cu scopul desfășurării unor activități productive într-o altă economie decât cea în care firma sau persoana respectivă este rezidentă (Ilie, 2009, p. 9). 1.2. Tipologia investițiilor străine directe Investițiile străine directe pot
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În Statele Unite ale Americii decât În Europa sau În oricare altă țară din lume, economia americană devenind astfel cea mai puternică de pe planetă. Explicația pentru succesul american În acest domeniu se datorează abilității noastre de a ne asuma riscuri, perspicacității antreprenoriale, spiritului inovativ, talentului ingineresc și credinței În justețea economiei de piață libere. Evident, există o doză de adevăr În toate aceste argumente. Dar au existat și alte avantaje pe care America le-a avut față de Europa, care se datorează În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În afaceri american, care a dus la crearea a atâtor noi locuri de muncă În anii ’90. O privire mai atentă sugerează totuși că multe dintre noile locuri de muncă create au avut prea puțin de-a face cu talentele antreprenoriale superioare cu priceperea managerială sau cu adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii, ci mai mult cu alți factori, care au dimensionat În mod artificial numărul de angajați pentru o perioadă scurtă, pentru ca apoi să dispară la fel de repede odată cu căderea bursei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că viitorul său economic se va Îmbunătăți substanțial dacă copiază reformele americane În domeniul laboral, bunăstării sociale, profesiilor și altele? Nimeni nu spune că astfel de reforme nu sunt necesare, totuși Întrebarea cum e cel mai bine să descătușăm spiritul antreprenorial fără să sacrificăm bunăstarea socială a forței de muncă europene este cheia. Miturile mor greu. Cu toate că miracolul economic american a fost de scurtă durată și mai puțin robust decât ar indica exagerările, mulți lideri politici și oficiali publici europeni continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Services, companie britanică de servicii și subcontractări; Philips, cea mai mare companie europeană de produse electronice de larg consum; și Hermes & Mauritz, companie suedeză de vânzări cu amănuntul, au fost printre companiile lăudate pentru spirit de conducere inovator și perspicacitatea antreprenorială 38. Asta nu Înseamnă Însă că firmele europene ar fi sărit brusc cu mult Înaintea rivalelor lor americane. În unele industrii, europenii sunt lideri indiscutabili, În timp ce În altele, companiile americane domină Încă. Mai degrabă, mesajul este că companiile transnaționale europene
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a ocupat În mod special de interesele IMM-urilor și a adoptat În anul 2000Carta Europeană pentru Intreprinderi Mici pentru a promova creșterea numărului și a dezvoltării acestora. Printre altele, Carta cere statelor membre și Comisiei Europene să Încurajeze educația antreprenorială, legislația și reglementarea pentru a ajuta IMM-urile să rămână competitive, să Îmbunătățească calificarea la locul de muncă și să Încurajeze folosirea modelelor de e-afaceri de succes. Uniunea Europeană a creat chiar și o „Rețea globală de informații pentru IMM
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu suntem Îndatorați altora și suntem dispuși să ne asumăm riscuri considerabile pentru a obține ceea ce vrem În lume. Totul se datorează „individualismului nostru robust”. În mare parte, această autopercepție pare a fi justificată. Într-un uimitor studiu asupra valorilor antreprenoriale, realizat În 2003 de către Comisia Europeană, a rezultat că În timp ce două treimi dintre americani preferă să lucreze pentru ei Înșiși, jumătate dintre cetățenii Uniunea Europeană preferă să lucreze ca angajați pentru altcineva. Chiar mai interesant este modul În care americanii și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
singur este o manieră sigură pentru a fi eliminat de pe piață. Numai punând Împreună resursele și Împărțind În mod egal riscurile și câștigurile În cadrul relațiilor de rețea, companiile pot să supraviețuiască. Aceasta implică cedarea unei părți din autonomie În schimbul avantajelor antreprenoriale și securității care derivă din acordurile stabilite În rețea. În timp ce competiția Între firme Încă există - piețele nu vor dispărea În viitorul apropiat -, cooperarea sub forma folosirii contractorilor externi, folosirea În comun a contractorilor și Împărțirea În mod egal a câștigurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aranjament pentru exproprierea și exploatarea multitudinilor de posibilități economice. În noul câmp de joc comercial global, din ce În ce mai complex și interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale care forțează apariția unui nou model economic cooperativ, bazat pe arhitectura rețelei, influențează și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la americani, asumarea riscurilor și atitudinea noastră pragmatică sunt În fruntea listei. Suntem adeseori dispuși să riscăm totul pentru o toană, o speranță sau o intuiție. Acesta este motivul pentru care americanii sunt atât de inventivi, inovatori și cu spirit antreprenorial. Acolo unde alții văd dificultăți și obstacole, americanii văd oportunități. Una dintre trăsăturile de caracter care le displace cel mai mult americanilor este atitudinea defetistă ca ceva nu poate fi făcut sau că nu merită Încercat datorită fricii de eșec
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mediului de afaceri, de stimulare a inițiativei private și de Încurajare a oficializării economiei ascunse. În același timp, relaxarea fiscală va asigura sustenabilitatea creșterii economice prin extinderea bazei de impozitare, ca urmare a extinderii activităților economice oficiale (atât la nivel antreprenorial, cât și la nivelul ofertei de muncă). În plus, relaxarea fiscală va conferi mediului de afaceri din România flexibilitate, predictibilitate și elasticitate, În timp ce o fiscalitate ridicată comportă o serie de „amenințări” la adresa economiei reale (rigidizarea evoluției și restructurării ofertei interne
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
special, este încercarea lui Mečiar de a minimaliza diferențele dintre slovacii bogați și cei săraci, explicând faptul că eforturile membrilor guvernului de a privatiza economia vizează păstrarea companiilor în mâinile poporului: Direcția noastră a fost aceea de crea o pătură antreprenorială slovacă, o încercare de a ne asigura că nu pleacă capitalul autohton și astfel deținătorii de capital ar putea deci, cu ajutorul pieței, a tehnologiilor avansate și a investițiilor să ajungă spre alte metode de cooperare internațională. (Slovensko do toho!, 6
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
muncă în construcții, în Spania, reușește să-și aducă soția și, peste încă un an, copiii. După reîntregirea familiei, intervievat în Barcelona, același bărbat are o motivație mult mai nuanțată și complexă, invocând lipsa de etică a patronilor români, mediul antreprenorial neprietenos, corupția, sistemul precar de asistență medicală etc. Este ceea ce Glover (Glovers et al., 2003; 15) descriu ca fiind „orice altceva care afectează dezirabilitatea condițiilor de viață sau de muncă în țara de destinație comparativ cu țara de origine”4
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 5 ani, am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat”(barbat, 27 ani). Mulți dintre cei care emigrează au avut o tentativă de a începe o afacere în România, dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar, pentru mine și soția mea”. (emigrant, 35 ani). „Am avut o firmă în România, am avut două mașini
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de factură antreprenorială, dar ele pot întruni atributele profesionismului managerial, chiar dacă piramida ierarhică pare a se fi inversat. Pentru a face mai clare distincțiile sugerate mai sus, în figura 2.2 și tabelul 2.3 se prezintă, sub forma diagramelor de structură și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și munca 1. Nu este nevoie ca femeile să lucreze, există suficiente provocări pentru femei în creșterea copiilor și în muncile casnice. Scor ales: 2. Toate formele de feminism contravin intereselor femeilor. Scor ales: 3. Femeile nu au aceleași instincte antreprenoriale ca bărbații. Scor ales: 4. Femeile angajate nu trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă până când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și munca 1. Nu este nevoie ca femeile să lucreze, există suficiente provocări pentru femei în creșterea copiilor și în muncile casnice. Scor ales: 2. Toate formele de feminism contravin intereselor femeilor. Scor ales: 3. Femeile nu au aceleași instincte antreprenoriale ca bărbații. Scor ales: 4. Femeile angajate nu trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă până când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
educația pentru calitate. Studiul calității produselor și a serviciilor, precum și educația consumatorului și a producătorului, permit dezvoltarea unor atitudini prin asumarea de valori care vizează calitatea. Programa de Educație tehnologică pune, de asemenea, accent pe dezvoltarea la elevi a competențelor antreprenoriale, a spiritului de inițiativă. În clasa a V-a, modulul "Organizarea mediului construit" are în vedere înțelegerea legăturii între dezvoltarea societății și calitatea mediului, stimularea elevilor în observarea și investigarea mediului înconjurător. Modulul "Economia familiei", parcurs în clasa a VI-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204879_a_206208]
-
din 24 aprilie 2009 ---------- *) Aprobată de Decizia nr. 58 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 aprilie 2009. 1. Obiectivul Programului Obiectivul Programului național multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, denumit în continuare Program, îl constituie promovarea unui sistem de informare și instruire care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215150_a_216479]
-
pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, denumit în continuare Program, îl constituie promovarea unui sistem de informare și instruire care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicării lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului dintre obligațiile familiale și cele profesionale și al prejudecăților existente la nivel local. Programul urmărește: - stimularea autoangajării și creșterea numărului de femei întreprinzător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215150_a_216479]
-
private, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului dintre obligațiile familiale și cele profesionale și al prejudecăților existente la nivel local. Programul urmărește: - stimularea autoangajării și creșterea numărului de femei întreprinzător în cadrul comunității de afaceri; - dezvoltarea capacității și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; - îmbunătățirea performanțelor economice ale întreprinderilor existente, conduse de femei, prin creșterea gradului de pregătire a personalului acestora, ca urmare a educației antreprenoriale; - accesul egal la economia bazată pe cunoaștere; - schimburi de experiență între femei de afaceri și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215150_a_216479]
-
și creșterea numărului de femei întreprinzător în cadrul comunității de afaceri; - dezvoltarea capacității și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; - îmbunătățirea performanțelor economice ale întreprinderilor existente, conduse de femei, prin creșterea gradului de pregătire a personalului acestora, ca urmare a educației antreprenoriale; - accesul egal la economia bazată pe cunoaștere; - schimburi de experiență între femei de afaceri și stabilirea unor legături parteneriale; - creșterea standardului de viață și a veniturilor proprii; - dezvoltarea abilităților inovative și consolidarea unui mediu economic competitiv; - creșterea numărului de noi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215150_a_216479]
-
5. GALAȚI 6. IAȘI 7. TÂRGU MUREȘ 8. TIMIȘOARA 9. TÂRGOVIȘTE 10. SATU MARE 11. BUCUREȘTI 12. BACĂU 13. PLOIEȘTI 2.4.2.3. 320.000 pentru finanțarea etapei III, gestionată de Agenție pentru organizarea și desfășurarea cursurilor de educație antreprenorială pe durata a cinci zile în șase locații. Din bugetul alocat desfășurării activităților specifice programului se pot suporta următoarele: editare de broșuri, editare de materiale de promovare și prezentare, editare/multiplicare de materiale de curs, închiriere spații, achiziție rechizite, transmitere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215150_a_216479]
-
astfel încât conținutul lor să fie unitar și să atingă obiective specifice Săptămânii europene a IMM-urilor); Etapa a II-a - organizarea campaniei de informare "Zilele Femeilor Întreprinzător", având ca tematică asistența oferită de UE, IMM-urilor, competitivitatea acestora și cultura antreprenorială; (1) Agenția și OTIMMC demarează implemetarea Programului în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial a Procedurii de Implementare a Programului. ... (2) Perioada și locația de desfășurare a campaniilor de informare din cadrul caravanei "Zilele femeilor întreprinzător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215150_a_216479]