4,171 matches
-
II. Vikingii în America Continentele americane au fost populate de către mongoloizi (termen desuet astăzi), care au traversat strâmtoarea Bering, sau Behring, pe uscat și pe jos și care, odată instalați în aceste noi teritorii, au luat numele (cel puțin pentru antropologii moderni) de amerindieni. Acești asiatici, (presupunând că nu au fost decât asiatici) au fost numiți în vechime skraeling în țările scandinave și indios de către Cristofor Columb pentru a-i desemna pe locuitorii unui continent pe care el îl credea a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Gustave Le Bon, ceea ce este firesc, dar se oprește insistent la cercetările lui Alfred L. Kroeber, John C. Flügel și Georg Simmel. Remarc aici că autoarea abordează fenomenul modei multidisciplinar, făcând trimiteri calificate la autori de referință din domeniile sociologiei, antropologiei, psihologiei și, de ce nu, din aria psihosociologiei. Referindu-se la perioada 1960-1990, numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în răni, în boli prin excesele la care ne dedăm, mânați de dezvoltarea pe care le-o imprimă gândirea. De aici și titlul, preluat din știința medicală: unde nu există boală fizică, există boală morală. Patologia vieții sociale este o Antropologie completă, de care lumea științifică, elegantă, literară și familială duce lipsă (H. de Balzac, 1833/2006, 147-148). În viziunea autorului, haina exprimă natura socială a individului, căci "în zilele noastre, omul social își va obosi mintea născocind distincții". Cu toții suferim
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Din rațiuni metodologice, recurg la următoarele periodizări: etapa evoluționismului (1871-1890), etapa clasică (1890-1960), etapa fondatorilor (1960-1990) și etapa contemporană (din 1990 până în prezent). Am delimitat aceste cadre temporale pe criteriul orientărilor teoretice dominante, la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2.1. Etapa evoluționismului (1871-1890): motivele universale ale purtării hainelor Primele preocupări privind răspunsul la întrebarea de ce poartă oamenii haine și care sunt funcțiile acestora pot fi reperate la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
privind răspunsul la întrebarea de ce poartă oamenii haine și care sunt funcțiile acestora pot fi reperate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în anii de debut al unor științe sociale și comportamentale cum ar fi psihologia, antropologia și sociologia. Sub influența celebrei lucrări a lui Charles Darwin, Expression of Emotions in Man and Animals (1872), și în baza observațiilor culese de unii antropologi și etnografi (E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1809-1892) Descendent of Man and Selection in Relation to Sex (1871) și Expression of Emotions in Man and Animals (1872) sunt recunoscute ca reprezentând curentul evoluționist, care a marcat debutul științific al unor domenii de studiu cum ar fi psihologia, antropologia, sociologia, științele comunicării. Charles R. Darwin a elaborat o teorie a evoluției speciilor de plante și animale, arătând că acestea evoluează prin variație și selecție naturală, teză a cărei interpretare sociologică a purtat denumirea de "darwinism social" (A.G. Johnson, 1995
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
treia direcție conceptualizează moda ca proces, explicând cine sunt inovatorii, cum influențează aceștia tendințele în modă și cum ajunge un anumit stil să fie adoptat de un număr de oameni statistic reprezentativ (ibidem). De asemenea, trebuie amintite inovațiile teoretice din antropologie, psihanaliză și psihosociologie, corespunzătoare acestei perioade. În psihanaliza anilor '30 ai secolului trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor în aceeași perioadă (M. Carter, 2003, 85). Totodată, enciclopediile și dicționarele de antropologie ale vremii listau, printre cuvintele intrări, conceptul de "modă". Encyclopedia of Social Science, editată în 1931, conține două articole demne de semnalat în discuția de față: "Fashion" (1931) aparținând lingvistului și antropologului Edward Sapir (1884- 1939) și "Dress" (1931) semnat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nevrotice legate de aspectul exterior al corpului, diagnoza acestora fiind denumită în termenii de "dezordine corporală antropomorfică" (body dysmorphic disorder). 1.3.3. Ruth F. Benedict și Edward Sapir: moda și vestimentația în enciclopediile secolului XX " Prima femeie din istoria antropologiei nu este și cea mai lipsită de influență" în plan teoretic (R. Deliège, 2006/2007, 133) așa este caracterizată contribuția lui Ruth Fulton Benedict (1887-1848) la istoria antroplogiei. Teza de doctorat a autoarei americane Ruth F. Benedict, Patterns of Culture
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
putând fi citită în haine, în semnătura celui care îi concepe designul, "în habitusul purtării hainei și nu în ultimul rând în eticheta prețului" (idem, 79). De fapt, definiția propusă de A. Bălășescu se apropie de concepția dominantă a discursului antropologiei modei din ultimii douăzeci de ani, conform căreia moda reprezintă o "tehnologie a corpului și a civilizării", un set de coduri de comportament în exprimarea sinelui, corpul fiind antrenat să performeze într-un mod acceptat social mișcările, gesturile și conduita
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lui Erving Goffman (1959), teoria gusturilor sociale și bazele empirice ale acesteia din lucrarea lui Pierre Bourdieu La Distinction: critique sociale du jugement (1979). Lucrările care propun spre dezbatere o asemenea tematică sunt "suverane" teoriilor din perimetrul științelor sociale, istoriei, antropologiei și sociologiei, care dețin primatul lansării analizei științifice asupra rolului vestimentației în viața socială. După cum am arătat în capitolul întâi, bazele epistemologice ale studierii comportamentului vestimentar se regăsesc în discursul antropologic de la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai exact în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pp. 23-88. Bondi, Anna, "Moda e costume", în Nicola Tranfaglia, Il mondo contemporaneo. Politica e società, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1999, vol. 9, pp. 568-584. Bonte, Pierre (coord), "Valoarea", în P. Bonte și M. Izard, Dicționar de etnografie și antropologie, ediția a II-a revăzută și adăgită, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 691-693. Bourdieu, Pierre, Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste, Harvard University Press, Cambridge, 1984. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, traducere de L. Albulescu și B. Ghiu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
and Consequences of Class Differences in Exposure to the Arts in America", în Theory and Society, 5, 2, 1978, pp. 141-161. DiMaggio, Paul, "Classification in Art", în American Sociological Review, 52, 4, 1978, pp. 440-455. Deliège, Robert, O istorie a antropologiei: școli, autori, teorii, traducere de I.T. Bișa, Editura Cartier, București, 2007. DeFleur, Melvin L. și Rokeach-Ball, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, traducere de D. Harabagiu și C. Harabagiu, Editura Polirom, Iași, 1999. DeLong, Marlyn Revell și Minshall, Bettie C.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care modernitatea a așezat-o în locul supraviețuirii sufletului în lumea de dincolo postulată de creștinism. Altfel spus, supraviețuiește sufletul ce reușește să se multiplice cumva în alte suflete. O nemurire comunitară și istorică. Pentru modern Raiul ia forma monumentului. * Apariția antropologiei pare a da seama de încercarea situării omului în rând cu celelalte viețuitoare; ceea ce ar putea indica o așteptată modestie, dacă ea ar constitui perspectiva dominantă asupra umanului. Faptul că cercetarea umanității necesită atâtea discipline (politica, economia etc.) arată că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în rând cu celelalte viețuitoare; ceea ce ar putea indica o așteptată modestie, dacă ea ar constitui perspectiva dominantă asupra umanului. Faptul că cercetarea umanității necesită atâtea discipline (politica, economia etc.) arată că omul își este sieși principalul obiect de preocupare. Antropologia este disciplina științifică ce dezvoltă o analiză a umanului aparent în vederea unei hermeneutici a măreției sale, dar în fapt pentru a putea descoperi modalitățile în care poate fi controlat și poate la rândul său să domine. E analiza dominatorului dominat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a raportului între identitatea personală și viețuirea comunitară. Încercările de reformă radicală a socialului, ce a caracterizat deopotrivă comunismul și nazismul, nu mărturisesc altceva decât influența pe care anumite filosofii au avut-o în întemeierea doctrinelor acestora. De la hegelianism la antropologia evoluționistă, aceste curente doctrinare au creat iluzia putinței înțelegerii individului într-o anumită paradigmă, o formulă ce se baza pe asumpția că în mod esențial omul nu are o identitate la modul absolut, ci într-o instanță relativă și trecătoare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
rezume nicidecum la precizarea dogmatică, căci ar fi fost o formă lipsită de conținut. Ceea ce este prin și dincolo de dogmă este un act personal al cărui conținut are dimensiunea unicității și irepetabilului. Filosofia bizantină a fost solid fundată pe o antropologie ce descria omul în termenii persoanei, ori această dimensiune personală presupune unicitatea radicală a experienței și trăirii. Nimeni nu își propunea să copie deși mereu imita. Acesta este poate paradoxul cel mai acut sub care se desfășura viața spirituală și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca simbo¬lismul luminii și al întunericului să devină o preocupare pentru filosofie la fel de mult ca și pentru mistică. Impli¬cațiile pentru filosofie sunt ample, punându-se în discuție o serie de aspecte cheie ale profilului unui demers filosofic, de la antropologie la etică. Deși s-a vorbit de părăsirea categoriilor rațiunii în experiența luminii și mai cu seamă în a întunericului dumnezeiesc, această afirmație trebuie înțeleasă mai degrabă ca o maximă prezență a facultăților rațiunii care iau forma supraraționalului. De aceea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
totală și o completă absorbție a sinelui în Dumnezeu, Apusul cunoaște însă o mistică carnală, în care misticul este trupește unit cu Hristos, așa cum precizează Papademetriou. În spatele celor două orientării spirituale, umaniștii veacului XIV bizantin au văzut miza a două antropologii. Situația era destul de delicată din punctul de vedere al taberei palamite, pentru că se punea problema punerii în discurs a unor experiențe spirituale ce aparțineau unor ini¬țiați și care trebuiau trăite și nu exprimate. Este cunoscută reținerea pe care bizantinii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ceea ce a conturat spiritualitatea europeană apuseană în discursul filosofic al modernității. Direcția fundamentală pe care a cunoscut-o scolastica latină a Evului de Mijloc, aceea a apofatismului naturii, și-a pus amprenta asupra modului de investigare a naturii umane în antropologia filosofică modernă. Idealul surprinderii a ceea ce este în mod esențial natura omenească a condus la o evaluare statică a modului uman de ființare. Renașterea, cu felul în care se interesează un Leonardo da Vinci de om și putințele sale, este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ales o părăsire a stării lor cu adevărat naturale, a ceea ce îi era propriu omului ca mod de ființare. Ceea ce rezultă este că situația post-edenică a omului este nenaturală, că tot ce înseamnă viețuire terestră se găsește sub semnul impro-priului. Antropologia bizantină s-a conturat din această cauză ca o cercetare stadial-dinamică a ontologiei umanului, și nu ca o descriere statică a acesteia. Discursul despre om în viziunea bizantină trebuie să cuprindă o clarificare, fie și minimală a stărilor care l-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care au consemnat atât apogeul cât și apusul său. Pe măsură ce meditația asupra sintagmei se apro¬funda odată cu trecerea vremii, rezultatele au fost spectacu¬loase, căci s-a conturat o adevărată filosofie, o meditație ce va duce la articularea unei originale antropologii. Cei implicați în cercetarea statutului ființării umane de după cădere au fost mai cu seamă oameni foarte bine inițiați în exercițiul logosului grec, dar care nu erau mai puțin trăitori ai literei evanghelice. Subiectul fusese cercetat de gânditori ai timpurilor apologetice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mistică cu Hristos, omul își împletește natura sa omenească cu cea dumnezeiască a lui Hristos, devenind mai mult decât om, ajungând un dumnezeu prin har, nu prin fire. Tema hainei câștigă în acest fel o importanță aparte, nu doar pentru antropologie, ci și pentru ansamblul modelului cultural bizantin. Se dovedește că pentru înțelegerea antropologică bizantină haina, îmbrăcămintea, nu este nicicând un adaos, un accesoriu, ci are un caracter conatural omului. În Paradis, Dumnezeu a țesut o haină potrivită naturii simple adamice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
făcute din cele ce le-a găsit la îndemână pe pământ, nu a semnificat doar că era supus intemperiilor terestre, ci că o făcea și întru nostalgia hainei de har pe care o pierduse. Se poate afirma, în consecință, că antropologia răsăriteană nu este una a căutării esenței umane, cât a hermeneuticii înfățișărilor,; a hainelor omului. Omul este privit ca un abis insondabil, în măsura în care este chipul lui Dumnepeu, singura cale de a te apropia de sondarea acestei adâncimi fiind înțelegerea semnelor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
altuia a unui pumn de nisip, după care se prind cu mâinile de umeri și Începe lupta propriu zisă care se Încheie când combatanții sunt storși de putere și unul cade peste celălalt. 253 Profesorul A.P.Elkin, de la catedra de antropologie a Universității din Sydney, În urma unor studii Îndelungate Întreprinse În sudul și sud-estul continentului australian considera: „Termenul medicine-man așa cum este el folosit la aborigenii Australiei are un sens mai larg. Medicine-man sunt medicii empirici și În această calitate folosesc mijloace
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]