16,557 matches
-
și la apartenența politică a părinților, a soțului (soției) și copiilor, la studiile (profesionale, universitare, de partid), la activitatea profesională Înainte și după studii, la activitatea profesională după anul 1989 (În funcție de perioade), la veniturile (salariile) Înainte și după reunificare, la apartenența politică (FDJ, ȘED, PDS sau altele), la posturile (funcțiile) ocupate În aceste organizații, la domiciliul și eventual la schimbările forțate de adresa, precum și la titlul și la activitatea științifică (titlul tezei de doctorat, publicații Înainte și după 1989), la practicile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unificat sub puternică presiune a amenințărilor interne și externe. Nu dispun de informații asupra efectului epurărilor staliniste În rândul membrilor școlilor de partid. Se știe doar că simplul fapt de a urma cursurile școlii Kominternului nu era uneori incompatibil cu apartenența la o familie-victimă a epurărilor: Wolfgang Leonhard urmase cursurile acestei școli În vreme ce mama sa era Încarcerata. Alții au putut să fie reintegrați În școala după ce fuseseră excluși. Școală Kominternului era, de asemenea, un laborator pentru politica națională a partidelor comuniste
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
opinia Irenei, această categorie reușise cel mai bine, după 1990. Își câștigă bine existența În economia privată, se ținea la o distanță prudență față de PDS - chiar dacă continuă să voteze pentru el și Îi făcea donații. Mulți dintre ei suferiseră din cauza apartenenței trecute la ȘED sau la Stasi. Cu toate astea, dintre ei doar o mică minoritate reușise să se mențină profesional și să continue o activitate intelectuală, mai ales la universitate. Diferențele dintre cele două subgrupuri, cel al exclușilor și cel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cea de-a doua observație privește definițiile imprecise dacă nu chiar contradictorii ale unor categorii, În parte suprapuse, precum „exilul” și „disidenta”, care impun aproape Întotdeauna folosirea ghilimelelor. Ghilimelele marchează distanță din prudență sau denunță impostura, indicând absența consensului asupra apartenenței la o categorie sau alta. „Exilul” era constituit din persoane care fugiseră sau fuseseră fugarițe de regimuri politice diferite, existentă să ca grup politic legitim Încetând după 1989 sau după 1996, o dată cu instalarea la București a primului regim care Îl
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Exilul” era constituit din persoane care fugiseră sau fuseseră fugarițe de regimuri politice diferite, existentă să ca grup politic legitim Încetând după 1989 sau după 1996, o dată cu instalarea la București a primului regim care Îl reprezenta Într-o oarecare măsură. Apartenența la exil constituie În noua conjunctură o miză politică, făcând dificilă definirea legitimă a acestei categorii și a criteriilor prin care „emigranții” se deosebesc de „exilați”. Teamă de a nu vedea repetată istoria cu membrii PCR din ilegalitate, despre care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alternative (politice, de comunicare precum presă exilului, editurile, grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
exilat al unui scriitor. Absolutizarea acestui criteriu, aparent „pur literar”, introduce sau agravează o anumita ambiguitate legată de „originea națională”, trece cu vederea situațiile frecvente de bilingvism sau de interferente multiculturale și multilingvistice, căutând să stabilească o identitate și o apartenența „autentice”. Iată de ce decepțiile scriitorilor din țară față de demobilizarea scriitorilor din exil sunt În același timp de Înțeles și de dedramatizat. Definirea critică a exilului doar prin relația cu țara de origine (România) după 1989 pornind de la constatarea că doar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În țară, cât și În străinătate: după 1989, perioada de mari dificultăți În obținerea de vize pentru cetățeanul român de rând, scriitorul putea beneficia de un pașaport de serviciu, fructificând astfel statutul aproape ministerial al Uniunii Scriitorilor. Beneficiile secundare ale apartenenței la această instituție au fost menținute, În vreme ce privilegiile au dispărut. 5. Schimbarea codurilor ideologice În literatura română după 1989 „Oamenii cultivați se simt În cultura că și-n aerul pe care-l respira și doar o mare criză (precum și critica
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei categorii socioprofesionale - scriitorul român din Transilvania Între cele două războaie. Liviu Mâlita utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd o veritabilă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au părăsit Româniа În momente istorice diferite, precum Paul Celan sau Hertha Müller (dar care nu s-au considerat parte а a „literaturii naționale”) și scriitorii bilingvi, a căror prima opera de tinerețe În limba română le asigura o dublă apartenența, dar au fost consacrați de operă lor franceză Îndeosebi (Ionesco, Cioran). O comparație sistematică cu cîmpul francez e justificată nu doar de principalele influențe literare, dar și de prezența continuă a unui public cultivat francofon, precum și de existență altor circuite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a 157 de autori greci și a 80 de autori latini. Înregistrând cu migală ecourile scrierilor antice în România, L. evidențiază sentimentul clasic drept componentă esențială a spiritului românesc și pune în valoare propensiunea spre valori antice ca semn al apartenenței la spațiul istoric și cultural al Romei. SCRIERI: Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și poetul, Cluj, 1971; Ovidiu, poetul exilat la Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători și exploratori în Antichitate, București, 1986. Antologii
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
În studiile de stratificare și mobilitate socială, stabilirea rubricilor de familii muncitorești, țărănești și de intelectuali este pertinentă. (De observat că în asemenea studii se consideră de obicei ocupația tatălui, și aceasta din trei motive principale: în foarte multe familii, apartenența socială și de clasă a soților este diferită, muncitor-funcționar, țăran-muncitor muncitor-funcționar, țăran-muncitor etc., dar școlaritatea tatălui este de obicei mai înaltă și, în consecință, statutul lui socioeconomic mai mare; în numeroase familii, doar tatăl este angajat în câmpul muncii; în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță așa de mare ca în trecut. Există o memorie genealogică și în condițiile de astăzi - când oamenii se identifică mai mult cu apartenența la partide, asociații, cluburi etc. -, dar ea nu depășește în general mai mult de trei generații. Reconstituirea arborelui genealogic pe o perioadă mai întinsă de timp este o preocupare rară la cetățenii de rând. În societățile exotice („primitive”) însă, raportarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mare, subzistă o pronunțată reproducere intergenerațională a statutului socioprofesional. Exigențele societății industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și a muncii înalt calificate au determinat însă dezvoltarea sistemelor școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin școală se contracarează, într-o anumită măsură, determinațiile mediului de proveniență în ascensiunea profesională și socială. Situația din fostele țări cu regimuri comuniste totalitare este un caz particular în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume atât de dinamică și schimbătoare, contactele și vizitele familiale, schimburile de servicii, reuniunile familiale cotidiene și mai cu seamă cele legate de evenimente deosebite ale ciclului vieții (nașteri, căsătorii, absolvirea unei școli, pensionare) dau un sentiment de stabilitate, de apartenență la un grup social în care legăturile emoționale sunt profunde. Fundalul parental, în centrul căruia se situează familia restrânsă, funcționează ca un cadru referențial de identificare și refugiu al persoanelor față de semenii lor, comunitate și presiuni sociale. Importanța lui seevidențiază
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
N.N. Munteanu, semnatar al unor texte cu titluri elocvente: De la modernism la poezia nouă socială, Noua orientare a literaturii noastre, Paralelă între realismul socialist și clasicism etc. Un caracter dirijat ideologic au și traducerile, criteriul de selecție a autorilor fiind apartenența la literatura rusă sau sovietică, participarea lor la mișcările de rezistență ori abordarea „progresistă” a tematicii sociale. Se tipăresc poeme de Lermontov, Pușkin, Maiakovski, Petőfi, Ady Endre, Walt Whitman, Paul Éluard și proză de Maxim Gorki, Cehov, Alexei Tolstoi, Turgheniev
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
convențională, vibrația personală este mai aproape de Ion Minulescu și de seninătatea „veselului Alecsandri”. Prozele scurte, inspirate din existența celor umili, respiră compasiune, un protest implicit față de strâmba orânduială a lumii, dar și ironie detașată, aproape caragialescă. Un comentator contemporan identifica apartenența lui R. la direcția nouă, a prozei de călătorie „obiective”, în care experiența peregrinărilor nu este deloc „filtrată” de subiectivitatea autorului, vădit sedus de această lipsă de „poetizare”, în sens romantic, a spațiilor și climatelor culturale străbătute. Ceea ce dă farmec
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
pe el Însuși - o insulă. Cu bogăția vine și exclusivitatea, iar cu exclusivitatea - siguranța. Noul vis european se bazează pe un set diferit de supoziții despre libertate și securitate. Pentru europeni, libertatea nu se găsește În autonomie, ci, dimpotrivă, În apartenența la un tot. A fi liber Înseamnă a avea acces la o multitudine de relații cu alții. Cu cât o persoană e conectată la mai multe comunități, cu atât acea persoană are mai multe opțiuni și alegeri pentru a trăi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este În scădere În Europa, nu este pentru că europenii sunt mai puțin Îndrăgostiți de țările lor, ci mai degrabă pentru că identitatea și loialitățile lor se extind dincolo de frontierele statului-națiune, pentru a forma un sentiment mai bogat și mai adânc al apartenenței În lume. Va fi dificil pentru americani să se adapteze la o lume fără frontiere, o lume a interacțiunilor și fluxurilor, În care fiecare dintre noi este din ce În ce mai interconectat În rețele și dependent unul de altul pentru bunăstarea noastră colectivă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
concep spațiul și timpul. Americanii Își doresc un spațiu exclusiv. Fiecare persoană se străduiește să fie autosuficientă și autonomă. De aceea, noi punem mare preț pe spațiul privat. Europenii caută spațiu inclusiv - ca parte a comunității extinse, incluzând familia, rudele, apartenența etnică și de clasă. Spațiul privat este mai puțin important decât angajamentul. Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
până la Dumnezeu În ceruri. Fiecare creatură avea treapta ei pe această scară a vieții și trebuia să-i servească pe cei mai sus decât ea și să se ocupe de cei de sub ea. Era o comunitate În care rangul și apartenența era determinată de ereditate. Examinați unele dintre frumoasele picturi și tapițerii de pe pereții bisericilor din Europa, veți observa că toate formele amintite - oameni și animale - urcă Într-un plan vertical aspirând către ceruri, formând o mare scară a vieții. Nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
competiția pentru resurse este Însăși natura comportamentului uman - etica Hobbes/Darwin - este Înlocuită cu noțiunea radicălă potrivit căreia cooperația este mai vitală pentru supraviețuire și progres. Dacă așa stau lucrurile, atunci ce implicații survin În definirea libertății individuale? Posesiuni versus Apartenență Să ne reamintim că În era pieței, libertatea era definită ca autonomie. O persoană este liberă În măsura În care nu este dependentă sau Îndatorată față de altcineva. Pentru a fi independentă, o persoană are nevoie de proprietăți. Odată cu proprietatea, vine exclusivitatea și libertatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi independentă, o persoană are nevoie de proprietăți. Odată cu proprietatea, vine exclusivitatea și libertatea. Cum obține cineva proprietate? În competiție cu alții În cadrul concurențial al pieței. Comerțul de rețea oferă o definiție a libertății diametral opusă. Libertatea este obținută prin apartenență, și nu prin posesiuni. Pentru a aparține, o persoană are nevoie de acces. Prin deținerea acestui acces se poate bucura de libertatea care decurge din inclusivitate. Libertatea constă mai degrabă În relații În care participă În mod egal, și nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vota și candida În alegerile locale și alegerile pentru Parlamentul European, dar nu În alegerile naționale ale țării de adopție În care pot trăi. Deoarece Uniunea Europeană Însăși nu este limitată de constrângeri teritoriale, ea poate continuă să admită noi membrii. Apartenența la uniune se bazează pe criterii de valoare și nu este condiționată geografic. Teoretic, orice țară poate să ceară să devină membră și, dacă satisface criteriile, să fie admisă În Uniune. Natura deschisă și inclusivă a acestei noi instituții de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]