11,066 matches
-
gem; Durerea-mi apasă piciorul de lemn. M-apropii de casă și văd în grădină Frumoasă fetiță cu ochi de lumină. Ești înger sau fată ? îi cer să îmi spună. Maria mă cheamă. Am trei ani și-o lună. M-aplec în genunchi. O, Doamne, ești mare ! Nu vreau s-o deochi, să-i cer doar iertare... Dar gura uscată refuză să spună Că eu îi sunt tată; vom fi împreună. Aud vocea mamei, visată de-o viață... Frumoasă, înaltă... , dar
POEZIE DE MIRCEA TRIFU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366012_a_367341]
-
tolbă cu clopoței vrăjiți care se transformă în flori albe când îi arunc pe pământ. - I-auzi, drăcie! Să vedem! spuse uimită împărăteasa. Și Ghiocel aruncă câțiva clopoței lângă tronul împărătesc care se prefăcură în gingașe flori albe. Împărăteasa se aplecă, le privi cu mare atenție și mormăi îndârjită: - Are gust, nemernica! Dar... să terminăm bâlciul! Ce vestești tu? îl întrebă cu sictir împărăteasa. - Sosirea Primăverii, scumpa noastră stăpână! spuse ferm Ghiocel. - Sosirea? Ce vrei să spui? se înfurie împărăteasa. Sosirea
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Ci semăna cu iedera, Ori poate cu sulfina, Întregul an verde era Și-și apăra colina... Iubind, cum știm, tot ce e viu Și tot ce-nsuflețit e, Al lumii Miel dus în pustiu Cu sângele-n cuțite, S-a aplecat din răsputeri Văzând a florii floare Și o feri cu mângâieri, Să n-o ia în picioare Și crucea ca de piatră iar Pe umerii-i și-a pus-o, Mai ușurat și El, măcar... El știe cum a a
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
la căile ferate, răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul. Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzu de pe măsuța pe care era așezat. Asta-l înfurie și mai rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi imediat, zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară. Citește mai mult Vocea crainicului rostea ultimele cuvinteale disertației despre microbi
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
la căile ferate,răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul.Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzude pe măsuța pe care era așezat.Asta-l înfurie și mai rău.Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea,se aplecă să-i ridice carcasa golită,dar se răzgândi imediat,zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară.... IV. ION IANCU VALE - SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME, de
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
În acest context, poeta stă între Mărginire și Nemărginire, defel derutată, ea știe că locul din care pornesc în lume și în viață, toate visele , locul tainic al fiecăruia om, punctul de legătură cu Cosmosul ființei este Copilăria. Acolo se apleacă peste gânduri, ia în răspăr poveștile cu izvoare și alte locuri de o simplitate seniorală, uimitoare. Viorela Codreanu Tiron este poeta care nu se teme să folosească sintagmele și în volum, abundă întrebările. Este un semn de maturitate, de înțelepciune
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
țină legătura cu noi. - Au copii? - Da, pe Răzvan. Are doisprezece ani. Nu l-am mai văzut de vreo trei ani. Elena Davidescu stătea pe canapea, prinzând, din când în când, între degete, o frunză de lămâi înflorit care se aplecase spre spătarul din partea dreaptă. Luase un calmant și se mai liniștise puțin. Afară î ncepuse o ploaie în rafale. Pe balcon se auzeau cioburi de picături, frânte de pervaz. Aproape că se înserase. Se făcuse destul de cald. Se ridică și
PROMISIUNEA DE JOI (IV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366074_a_367403]
-
Adriana. Deschise fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace între munți. Parcă era liniștea și pacea din pântecul unei mame gravide care-și aștepta pruncul să iasă la lumină. Se aplecă peste pervazul ferestrei și își aprinse o țigară. Nelipsita sa țigară Camel. Trase cu putere și inspiră adâncfumul țigării,apoi cu putere îl împrăștieîn natura pură de afară. Imediat simți în nări mirosul de tutun, gândindu-se fără să vrea
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
găsit plicul de la Albert deasupra pernei, așezat cu grijă de mama sa ca nu cumva să-l rătăcească pe vreundeva și prinsă de grijile casei, să nu-și mai amintească unde l-a pus. Mamei îi plăcuse scrisul mărunt ușor aplecat spre stânga, ghicise în el o vibrație sufletească aparte și crezuse neîndoielnic că mesajul va fi ca un balsam pentru sufletul fiicei ei încercat de restriște în ultima vreme. Ca o străfulgerare i-a trecut prin minte că scrisul îi
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
fusese dată numai ca o irosire. Își propusese doar, la modul imperativ, să fie oricând gata să ia totul de la capăt, convins fiind că orice ființă are disponibilități nebănuite. ,, ...una din ramurile ce au privilegiul oglindirii în apa râului se apleacă mai mult decât celelalte. Își ia avânt, pășind energic și calculat, apoi, într-o fracțiune de secundă, își comprimă forțele și totodată le destinde, rezultatul fiin o plutire deasupra apei ; mâinile se înalță parcă a rugă, creanga prinsă se scutura
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
cântat./ A plâns într-una, s-a rugat/De ce va trebui să mori ?!// (Privighetoarea). Imaginile poetice șanț de o sensibilitate, candoare și tandrețe rar întâlnite: „Cireșul mic s-a înstelat!/cu flori de aur și rubin,/uimit atunci m-am aplecat/ca să-l sărut pe creștet lin.// Dintr-un toiag de lemn uscat/Pe care gazele îl țin,/ Cireșul mic s-a înstelat/cu flori de aur și rubin.// Și, peste noapte, din senin/Necunoscut și minunat,// Cireșul mic s-a
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
care ea nu le știa că ar fi fost în urmă cu doar câțiva ani. În schimb, bărbatul ce-i sprijinea brațul cu o mână, agățat cu cealaltă de o curelușă prinsă-n plafon, a fost mai atent. S-a aplecat ușor către pălăria din fața sa și i-a vorbit destul de tare: - Mai e puțin, mamă. Ai răbdare că ajungem noi! A întrebat mama dacă mai e mult, a lămurit-o el imediat pe cea care întorsese capul și-l privea
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
nu-și putea opri tremurul mâinilor, fără să privească la bărbatul căruia i se adresase. - Cel mult cinci minute, mamă. Uite! Suntem la marginea localității. Încă puțintică răbdare, a liniștit-o el, în timp ce-și aranja nodul cravatei grena, aplecându-se ușor pentru a fi auzit. - Numai atât? s-a mirat Florica, încercând să privească pe fereastră peste pălăria de modă veche a bătrânei. Observând primele case, a tras fermoarul genții din care a scos la iveală o trusă micuță
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Învățătorul s-a aplecat asupra aparatului de radio cu privirea ațintită asupra cursorului pe care îl potrivește pe gradația scalei. Este un aparat sovietic având la bază tehnologia germană. Astfel de aparate, inventate în urmă cu câteva decenii, au fos stâlpul propagandei naziste. Acum
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
hohote de râs. * Nea Marin, administratorul uneia dintre cantinele studențești, îl bănuiește de superficialitate pe cel ce fluieră mai toată ziua - ori, cu el nu mergea așa! - Ție îți place cum ai făcut curat aici ?! - De ce nu ?!... - Uite de ce ! Se apleacă nea Marin asupra locului proaspăt șmotruit și trage o dungă pe mozaic, apăsând puternic cu degetul arătător. Pe locul unde a apăsat mozaicul se vede curat, pe de lături apa a prins contur. Apa nu este câtuși de puțin curată
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
Stele scriu un acatist.Sunt scutit de-acum de plată,Greșuri toate mi se iartă.... XV. CRIZĂ DE LOMBOSCIATICA, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014. Să fac un pas? Nici pomeneala. Să mă aplec ? E un coșmar. Să mă îndoi? Ce îndrăzneala. Să mă ridic? E în zadar... De mă tratez cu infiltrații, Sau de ce nu, cu-acupuncturi, Mă-ndrumă-n pat la meditații, Rețete vechi și rugăciuni. Citește mai mult Să fac un
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
îndoi? Ce îndrăzneala. Să mă ridic? E în zadar... De mă tratez cu infiltrații, Sau de ce nu, cu-acupuncturi, Mă-ndrumă-n pat la meditații, Rețete vechi și rugăciuni. Citește mai mult Să fac un pas?Nici pomeneală.Să mă aplec ?E un coșmar.Să mă îndoi?Ce îndrăzneală.Să mă ridic? E în zadar...De mă tratez cu infiltrații,Sau de ce nu, cu-acupuncturi,Mă-ndrumă-n pat la meditații,Rețete vechi și rugăciuni.... XVI. MAMEI MELE, de Lucia Tudosa
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
de scos în afară iar de locuit acolo, nici măcar un nebun nu o poate crede. La cererea ei îi descrie mobila, starea și culoarea ei aducându-i o bucurie pe care, el unul, nu o poate împărtăși. Terminând, Albert se apleacă peste pervaz căutând, din priviri, puncte de sprijin pentru a putea coborâ. Odată înțeleasă intenția lui, în mintea femeii, locul bucuriei îl ia panica : - Nu intra acolo ! Nu ai ce căuta ! Nu... Își dă seama, abia acum, după reacția femeii
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
literatura română și literatura universală“, din revista “Preparandia “, alături de: Mihai Eminescu, Marin Preda, Elenă Farago, Alecsandri, Coșbuc, Creangă, Arghezii, Blandiana și de alți scriitori mari din literatura universală că de exemplu Hans Cristian Andersen și Jonathan Swift, care s-au aplecat asupra universului copilăriei, scriind pagini memorabile în acest domeniu „o poeta talentata a zilelor noastre, pune în versuri cizelate secvențe din viața copilului, împletita cu mediul încomjurător”. Nouă carte a scriitoarei Titina Nica Țene cuprinde 13 povestiri: „Întrebare fără răspuns
ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ... POVESTITE DE BUNICA TITINA de DORINA COSTEA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365452_a_366781]
-
te întâlnesc, acum, Spre seară, sau..și mâine e o zi. Chipul tău, văd peste tot, unde mă uit, Mai întâi, e clar și mai apoi, Când valuri vin peste el, Se-mprastie, venind spre mal, unde, te-aștept. M-aplec să-l cuprind între palme, Apoi, ca să-l sărut, cum bine-mi amintesc, Ca-n fiecare dimineață-l priveam Și din drag de tine, cu ochii-nchisi, te sărutam. Chipu-ți, e rece, ca apa lacului albastru-verzui Culoare dacă adaugi
DEPARTE DE TINE de COSTI POP în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365456_a_366785]
-
oranj. Ștefan Luchian în tabloul „Flori de primăvară” creează o puternică impresie a abundenței vegetale și coloristice prin asocierea într-un vas cu flori a lalelelor de culoare roșie cu alte flori albe, roșii, galbene, mov ce par a se apleca de preaplinul frumuseții lor. Theodor Pallady impresionează prin asocierea de lalele roșii cu liliac alb în tabloul denumit simplu „Flori” și prin tandrețea relației om-floare din tabloul „Fata cu lalele”. În melodia lui Luigi Ionescu, „Lalele, lalele”, sfioasele și îndrăgitele
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
primă parte „Când nu Te iubeam”, versuri creștine, a doua „Povestiri cu tâlc în versuri” amintind de Pildele lui Solomon, de Anton Pan și de Teodor Speranția, și-a treia „Din cronici” fragmente esențiale din recenziile celor ce s-au aplecat cu atenție asupra cărților sale ( Constantin Lupeanu, Livia Ciupercă, Cristian Livescu, preot Vasile Lăiu, arhimandrit Ciprian Grădinaru, Cezarina Adamescu, Marian Constandache, Petruș Andrei și subsemnatul, Simion Bogdănescu). Autoarea nu și-a așezat arta poetică nici la începutul , nici la sârșitul
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
mese, înviforați de istorie și legendă. Am încercat să buchisim numele ctitorilor și donatorilor, scrise în grai vechi pe un triptic vechi din lemn de paltin. Icoanele seculare, sfinții zugrăviți direct pe inima lemnului, ușițele ce te obligă să te apleci pentru a intra în taină, toate îndeamnă la îngenunchere și rugăciune. Îngrădiți de obligațiile profesionale, am plecat de la Moisei purtând în inimi cuvintele Părintelui Teofil: „Când poți să faci în jurul tău un colț de Rai, visezi la Raiul de dincolo
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
să mori și ai să te duci în iad! Fratele însă, nu ascultă niciodată de bătrân și nu primea sfaturile lui. S-a întâmplat ca să moară fratele după câteva vreme. Bătrânul s-a întristat mult pentru el , căci știa că aplecat din lumea aceasta fără să se îngrijească deloc de mântuirea sufletului lui, și că fusese foarte leneș. Și a început bătrânul să se roage și să spună: - Doamne Iisuse Hristoase adevăratul nostru Dumnezeu, descoperă ce soarta are sulfetul acestui frate
LIVADA DUHOVNICEASCA (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365110_a_366439]
-
lumina atrăgându-te în nebănuite cotituri spre instrumente acorduri și o logică ireal de frumoasă sunt în siguranță pipăind zarurile din buzunar și cartonul cărții de identitate palmele tale înlănțuite în fagurele de beton focul violent și apa grațioasă te apleci să-ți ridici cuvintele căzute punem întrebările pe care nu le iubim hârtia arsă pe care te pregătești să urci aici se învață limba învingătorilor lingușitoare profesorii au început lecția nu vreau să învăț gândul mă atrage în nebănuite cotituri
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]