24,698 matches
-
și Estonia. ==> România era încurajată să accelereze reforma internă și reorganizarea DGV. ==> Instalarea și operarea completă a aplicațiilor IT urma a fi asigurată cu cel puțin un an înaintea aderării, pentru asigurarea interconectării cu sistemele IT vamale ale UE. ==> Trebuiau aplicate măsuri de reducere a timpului de așteptare la graniță, împotriva trecerii peste graniță a mărfurilor-pirat și contrafăcute și împotriva criminalității economice și a crimei organizate. ==> Era necesară stabilirea unui sistem de analiză a riscului, pe bază națională, la controlul vamal
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
parte, Statele Membre și, de cealaltă parte, statul aplicant. Pentru fiecare capitol de negociere UE stabilește pozițiile comune. Rezultatele negocierilor sunt incluse într-un proiect de tratat de aderare, care este finalizat la sfârșitul procesului de negociere. În timpul negocierilor, statul aplicat poate solicita și obține perioade de tranziție și derogări de la aplicarea acquis-ului comunitar, în domenii clar precizate. OLAF = organul unional care are ca scop combaterea fraudei împotriva bugetului UE. OLAF cercetează managementul și finanțarea tuturor instituțiilor și a organelor UE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
presupună răspunsuri simple de tipul: da / nu. Profesorul împarte clasa în două echipe: prima, numită echipa de investigație (investigation team), este alcătuită din zece-cincisprezece elevi, în timp ce echipa de concluzionare (inference team) are în competență cinci-șase membri. Lista de control este aplicată membrilor echipei de investigație. După ce fiecare elev formulează răspunsuri scrise, echipa identifică problemele, le comentează critic și propune rezolvări obișnuite, clasice. Cel care aplică metoda Frisco distribuie membrilor echipei de concluzionare roluri care definesc anumite structuri psihologice: conservatorul, exuberantul, pesimistul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
principal valorile existente și transmise, iar etica s-ar ocupa de efortul de elaborare sau ajustare a acestora, în funcție de mutațiile în curs"7. Etica este alcătuită din trei domenii diferite, dar strâns legate între ele: meta-etica, etica normativă și etica aplicată. Meta-etica, numită și etica analitică ori critică, se ocupă cu studiul caracteristicilor sau naturii eticii, încercând să stabilească ce este ea, ce reguli de argumentare i se aplică, în ce mod pot fi considerate adevărate sau false judecățile etice. De
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ierarhizeze valorile morale. Etica normativă este preocupată de elaborarea unor teorii generale, reguli și principii care să ghideze comportamentul moral. Aceste reguli și principii teoretice furnizează temeiuri pentru deciziile morale pe care trebuie să le luăm în cazuri particulare. Etica aplicată este ramura filosofiei morale care se ocupă cu rezolvarea problemelor etice. Ea este, practic, puntea de legătură dintre teorie și practică și presupune aplicarea răspunsurilor logice, epistemologice sau semantice oferite de meta-etică, precum și a regulilor și principiilor eticii normative la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
protecției morale: utopia nu mai poate fi decât morală, "secolul al douăzecișiunulea va fi etic sau nu va fi deloc""39. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, etica revine în prim plan, iar dezbaterile pe teme de etică aplicată cunosc o amploare fără precedent. Cele mai actuale probleme cu care se confruntă lumea, legate de economie, politică, globalizare, securitatea globală sau de protecția mediului înconjurător, nu pot fi rezolvate fără a face recurs la morală. Cu toate acestea, este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
confruntă lumea, legate de economie, politică, globalizare, securitatea globală sau de protecția mediului înconjurător, nu pot fi rezolvate fără a face recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării", spune A. Pleșu. "Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
centru, dar cu circumferințe diferite. Delimitarea celor două domenii este făcută de acele situații pe care dreptul nu ar trebui să le interzică, deși morala poate face acest lucru. Potrivit lui Bentham nu ar trebui reglementate juridic situațiile în care sancțiunea aplicată ar fi neîntemeiată, ineficientă, neprofitabilă sau nu ar fi necesară 172. Bentham înfățișează o morală care nu are nevoie de niciun act de supunere și, prin urmare, de nicio sancțiune din partea cuiva sau a ceva din afara oamenilor care îi guvernează
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
apare ca fiind un argument mai sofisticat. Ei recunosc că nesupunerea față de lege poate fi justificată moral, dar ei insistă asupra faptului că ea nu poate fi justificată legal, și ei cred că din acest truism rezultă că legea trebuie aplicată"205. Argumentul cel mai des invocat de cei ce susțin pedepsirea disidenților este că societatea "nu poate rezista" dacă tolerează nesupunerile, societatea nu ar putea funcționa dacă orice cetățean ar încălca legile cu care nu este de acord sau pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu este de acord sau pe care le găsește dezavantajoase. Dar de aici nu rezultă și nici nu există dovezi că ea va colapsa dacă va tolera unele nesupuneri. Părerea populară că legea este lege și că ea trebuie aplicată întotdeauna, refuză să facă vreo deosebire între cel care acționează în baza propriilor convingeri morale într-un caz discutabil și infractorul de rând. "Nu văd niciun motiv", afirmă Dworkin, "în afară de orbirea morală, pentru refuzul de a face distincție între aceste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interesului general impune ca respectul față de lege să se mențină intact. Cei ce susțin opinia contrară afirmă că orice lege considerată rea, poate fi încălcată, chiar dacă nu este apreciată ca injustă, ci doar neoportună, în timp ce alții consideră că nesupunerea trebuie aplicată doar în cazul legilor injuste. Dincolo de această diversitate de opinii, se pare că este general admis faptul că, pot exista legi nedrepte și, prin urmare, legea nu este criteriul de bază în stabilirea a ceea ce este just, căci ea poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ci la răspunderea juridică care îi revine unei persoane ca subiect al dreptului pozitiv. Cele mai multe încercări de definire a răspunderii juridice o identifică cu obligația de a suporta consecințele nerespectării dispozițiilor din norme de conduită, obligație care constă în sancțiunea aplicată. Astfel, răspunderea civilă este definită ca obligația de a repara prejudiciul cauzat, iar răspunderea penală ca obligația de a suporta și executa pedeapsa. Aceste definiții restrâng însă sfera răspunderii juridice, identificând-o cu sancțiunea juridică. Dar răspunderea juridică nu constă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
momentul în care pedeapsa privată a rămas în sfera compensării civile se consolidează conceptul actual de pedeapsă și se poate vorbi de existența dreptului penal 67. În perioada de început a dreptului, normele juridice aveau caracter social diferențiat. Gravitatea pedepsei aplicate era determinată, în principal, de importanța socială a valorii ocrotite: proprietatea privată, veniturile statului etc., dar, mai ales, de poziția socială a făptuitorului și a victimei. Astfel, cei înstăriți primeau pedepse relativ ușoare, de regulă bănești, (amenzi, confiscarea averii), în timp ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care aplică pedeapsa, fie din partea celor în numele cărora se aplică. Pe scurt, pedeapsa are o semnificație simbolică ce lipsește în cazul celorlalte tipuri de sancțiuni 80. Cel de-al treilea element al definiției se referă la faptul că pedeapsa trebuie aplicată autorului ofensei. Acest element pune în discuție "mărul discordiei" dintre retributiviști și utilitariști, știut fiind faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un mijloc de a da frâu liber reacțiilor emoționale. Considerând că trebuie să evităm răzbunarea de dragul răzbunării, dar să recunoaștem ca legitime cererile retributiviste, tot rămân multe aspecte care trebuie luate în considerare. Cum măsurăm severitatea unei pedepse? O pedeapsă aplicată poate avea o anumită semnificație pentru cineva și o cu totul altă semnificație pentru altcineva. Acest lucru se aplică atât pentru pedepsit cât și pentru cel care pedepsește.91 Teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituie nucleul retributivismului clasic
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mod inevitabil înaintea ochilor"151. Cea de-a treia obiecție, referitoare la aplicarea legii talionului în practică, atrage atenția asupra marii varietăți de fapte la care aceasta lege este dificil de aplicat sau chiar inaplicabilă. De exemplu, ce pedeapsă trebuie aplicată unui violator potrivit lex talionis? Poate statul să stabilească violarea făptuitorului ca o pedeapsă pentru fapta sa? Sau cum este pedepsit un falsificator, un terorist care deturnează un avion ori cineva care nu are copiii și răpește unul? Principiul de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
balanța în favoarea obținerii unei cantități mai mari de fericire. În mod similar, ideea că infractorul merită să fie pedepsit pentru fapta comisă s-a bucurat de o largă susținere, în timp ce multora li s-a părut problematică afirmația că pedeapsa trebuie aplicată infractorului chiar dacă acest lucru nu ar aduce niciun fel de beneficiu. Când problema care se ridică este găsirea celui mai bun sistem de fixare a sancțiunilor nu este nicio îndoială că o teorie retributivistă pură ar avea importante lipsuri atât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
183. Și H. L. A. Hart încercă să aducă la un numitor comun cele două abordări rivale, arătând că, pentru a clarifica problema pedepsei, trebuie căutate răspunsuri la următoarele întrebări: "cum poate fi justificată practica generală a pedepsirii?" și "cui trebuie aplicată pedeapsa?". La prima întrebare, crede Hart, trebuie să se răspundă prin referire la doctrina utilitaristă, iar la cea de-a doua prin referire la gândirea retributivistă. Adică, în ceea ce privește practica generală aceasta trebuie justificată făcând referire la consecințele sociale ale pedepsirii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I imperativ: categoric, 23, 24, 25, 102, 155; ipotetic, 66, 102 injust
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și relațional, la situația de comunicare, în general etc. Trimiteri bibliografice Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
delimitează două perspective de abordare: pe de o parte, didactica activităților de educare a limbajului văzută prin prisma raportării la valențele pedagogiei preșcolare și, pe de altă parte, aceeași disciplină asociată teoriei educației și didacticii 84, în general, și didacticilor aplicate, în special. Într-o primă direcție a analizei, tabloul general al științelor educației (după Mialaret 85) prevede o tripartiție la nivelul acestora: științe care studiază condițiile generale și locale ale instituției școlare; științe care studiază situațiile și faptele educației; științe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ele". Cadrul general fiind conturat, locul pe care-l ocupă didactica activităților de educare a limbajului este reflectat, pe de o parte, în asociere cu cele două direcții prezentate supra și, pe de altă parte, prin încadrarea în microsistemul didacticilor aplicate subsumate didacticii preșcolarității (alături de didactica activităților matematice, didactica activităților de educație muzicală/plastică/fizică etc.), cu precizarea că avem în vedere, ca premise de diferențiere a disciplinei, raportarea elementelor teoretico-aplicative (de ordin științific, respectiv psihopedagogic) la coordonatele limbajului (intern și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuvinte din aceeași familie, să explice sensul anumitor cuvinte/expresii, să redea anumite sintagme din textul original, să schimbe finalul poveștii, să schimbe numărul substantivului-subiect etc.). Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 Cerghit, Ioan; Neacșu, Ioan; Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Iași, Polirom, 2001 Cristea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de stimulare"243 teoretizate în lucrările de specialitate și concretizate deocamdată în cele mai multe dintre grădinițele din România în așa-numitele ,,colțuri" Biblioteca, Colțul păpușii, Construcții etc. Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2002 Hansen, Kirsten; Kaufmann, Roxane K.; Burke Walsh, Kate, Crearea claselor orientate după necesitățile copilului, Iași, Cermi, 1999 MEC, Normativ de dotare minimală pentru învățământul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să formuleze întrebări, să facă trimiteri la alte texte cunoscute (similare din anumite puncte de vedere), să se uite din nou la imaginile din carte etc. Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 (coord.) Boca-Miron, Elena; Chichișan, Elvira, Documentar metodic pentru activitățile de educare a limbajului la preșcolari, Ediția a 2-a, rev., București, Editura V&I Integral, 2002 Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]