KorAP: Find »[drukola/base=aptitudine & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...744 >

18,576 matches

Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172

pe baza teoriei sale sunt adecvate predicțiilor imediate și mai puțin celor de lungă durată. Problema aptitudinilor, a inteligenței școlare nu poate fi abordată fără referiri directe și explicite la motivație, care determină atât actualizarea potențialităților, cât și activizarea, mobilizarea aptitudinilor deja formate. Reiese din cele spuse că rezultatele școlare pot fi și sunt determinate de factori non- intelectuali. Conceperea personalității ca interacțiunea ordonată, sistemică a funcțiilor psihice cognitive, afective și volitive în interiorul structurii fizice a individului subliniază de fapt că

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
și de diversitatea definițiilor, care se axează pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente: - Capacitate de adaptare la situații noi; - Instrument al reușitei, al cunoașterii; - Capacitatea de a dobândi alte capacități; - Instrument al abstractiză rii, al combinării, al sintezei; - „aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților șa la adaptarea cognitivă a individului la situații noi” (apud. Cosmovici, A. , Iacob, L., 1999ă Sistemul psihologic elaborat de J. Piaget constituie miezul teoretic al fundamentării conceptului de inteligență. Dar teoria operatorie a inteligenței

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
modelării, determinismului etc. Dincolo de aceste dispute care modifică în permanență cadrul teoretic al discuției, termenul de inteligență, desemnând diferite niveluri de organizare a funcțiilor senzorio-motorii și intelectuale, are în primul rând o valoare operațională. Inteligența poate fi definită funcțional ca aptitudine generală, orientată spre adaptarea la situații problematice noi, care presupun analiza și înțelegerea problemelor, inventarea și verificarea critică a soluțiilor posibile, grație raționamentului și utilizării achizițiilor anterioare (T. Kulcsar ,1978ă. Realizarea conduitei inteligente presupune convergența proceselor psihice - memorie, atenție, limbaj

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
naturii și a mecanismelor structurale ale inteligenței, cât și la elaborarea unei teorii sistematice a inteligenței, capabilă să genereze o practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o activitate cu un conținut extrem de variat, reușita școlară presupune o aptitudine cu o structură stratificată în mod complex, în măsură să asigure elevului realizarea celor mai diverse operații și acțiuni. Aptitudinea școlară (termenul este deseori folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o activitate cu un conținut extrem de variat, reușita școlară presupune o aptitudine cu o structură stratificată în mod complex, în măsură să asigure elevului realizarea celor mai diverse operații și acțiuni. Aptitudinea școlară (termenul este deseori folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
extrem de variat, reușita școlară presupune o aptitudine cu o structură stratificată în mod complex, în măsură să asigure elevului realizarea celor mai diverse operații și acțiuni. Aptitudinea școlară (termenul este deseori folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă, de factorul verbal educațional („v:ed”ă și de motivație, atitudine, perseverență

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă, de factorul verbal educațional („v:ed”ă și de motivație, atitudine, perseverență, interes. Dacă acești factori se prezintă la un nivel ridicat de dezvoltare la un anumit elev, este foarte probabil că

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
v:ed”ă și de motivație, atitudine, perseverență, interes. Dacă acești factori se prezintă la un nivel ridicat de dezvoltare la un anumit elev, este foarte probabil că acesta va obține rezultate școlare bune. Alți factori care intră în structura aptitudinii școlare, dar cu o pondere net inferioară, sunt: spațial mecanic, verbal, numeric, aptitudinile tehnice, psihomotorii au și ele importanța lor în condiționarea reușitei școlare, dar incomparabil mai mică decât cea a factorilor din nucleul aptitudinii. Un alt aspect care trebuie

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
prezintă la un nivel ridicat de dezvoltare la un anumit elev, este foarte probabil că acesta va obține rezultate școlare bune. Alți factori care intră în structura aptitudinii școlare, dar cu o pondere net inferioară, sunt: spațial mecanic, verbal, numeric, aptitudinile tehnice, psihomotorii au și ele importanța lor în condiționarea reușitei școlare, dar incomparabil mai mică decât cea a factorilor din nucleul aptitudinii. Un alt aspect care trebuie subliniat este acela că acești din urmă factori sunt mult mai ușor de

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
factori care intră în structura aptitudinii școlare, dar cu o pondere net inferioară, sunt: spațial mecanic, verbal, numeric, aptitudinile tehnice, psihomotorii au și ele importanța lor în condiționarea reușitei școlare, dar incomparabil mai mică decât cea a factorilor din nucleul aptitudinii. Un alt aspect care trebuie subliniat este acela că acești din urmă factori sunt mult mai ușor de compensat; astfel, insuficienta dezvoltare a lor poate fi suplinită de nucleu, astfel încât performanța școlară să nu aibă prea mult de suferit

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
ființei umane rezultă din constatarea,potrivit că reia,factorii de personalitate contribuie în mod diferit de la un elev la altul în rezolvarea aceleiași probleme La unii funcțiile psihice se pot organiza, structura în mod adecvat sarcinii, asigurând astfel reușita în pofida aptitudinilor mai modeste. La alții, chiar în condițiile factorilor intelectuali mai dezvoltați, se poate manifesta insuccesul datorită deficiențelor afective sau volitive ale personalității. Atitudinea caracterizată cel puțin printr-un grad minim de autoevaluare pozitivă - formată pe baza sentimentului de încredere în

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
dintre cele două genuri de răspunsuri este relativ mare, s-ar putea ca pe parcurs, fie atitudinea să se schimbe, fie comportamentul, fie și una și alta. Factorii care țin de personalitate și care generează divergența atitudine-comportament se referă la: - aptitudinile și capacitățile individului (nu toți oamenii au capacitatea de a transpune în mod corespunzător atitudinile lor în comportamente corespunzătoare ă; - gradul de implicare a subiectului, activismul său (o persoană cu un grad mai ridicat de implicare în acțiune se va

MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

care până la intrarea lor în G.A.C. au fost țărani cu gospodărie mică sau mijlocie), funcționari; e) să aibă vârsta între 18-24 ani; f) să posede o pregătire politico-ideologică și de cultură generală bună și să aibă posibilități intelectuale și aptitudini pentru specialitatea respectivă; g) să fie sănătoși, prezentabili și bine dezvoltați din punct de vedere fizic”. Candidații necesari școlilor de ofițeri de securitate și miliție urmau a fi selecționați din întreprinderile și instituțiile din Capitală și din regiuni. Implicarea organelor

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
de până la 26 de ani și numai 20% provin din absolvenții de liceu de la cursurile de zi”. Așadar, este evidentă amprenta ideologică imprimată de Partid unui proces de selectare care ar fi trebuit, în primul rând, să țină seama de aptitudinile și cunoștințele profesionale ale viitorilor ofițeri. În ciuda trecerii a aproape trei decenii de la înființarea Securității, grila de evaluare a „cadriștilor” nu a suferit schimbări semnificative. Așa cum o dovedesc documentele vremii, preocupările de această natură au rămas constante până la prăbușirea regimului

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
a) Ministerul Forțelor Armate să selecționeze și să repartizeze Direcției Informații din M.St.M., până la data de 1 aprilie 1953, un număr de 40 ofițeri dintre cei mai buni, potriviți din punct de vedere politic și al calităților și aptitudinilor personale pentru activitatea informativă. b) Ministrul Forțelor Armate să ia măsuri pentru organizarea unui curs de pregătire specială a acestor ofițeri, până la data de 10 aprilie 1953. c) De asemenea, să ia măsuri ca, nu mai târziu de 1 Septembrie

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
atente pentru respectarea întocmai a drepturilor și libertăților cetățenești. Partidul - statornicind principiile leniniste ale selecționării și promovării cadrelor în aparatul de securitate - a pus un accent deosebit pe cunoașterea calităților politice, profesionale și morale, a rezultatelor obținute în muncă, pe aptitudinile și talentul fiecărui ofițer, astfel încât repartizarea tuturor cadrelor să se facă în așa fel încât fiecare să dea maximum de randament în rezolvarea sarcinilor. Cea mai bună școală de pregătire, călire și verificare a oamenilor este activitatea practică pentru înfăptuirea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
securitate principiile leniniste ale selecționării și promovării cadrelor. În selecționarea, creșterea și promovarea cadrelor este necesar ca pe viitor atenția principală să fie acordată cunoașterii profunde a calităților politice, profesionale și morale ale acestora, a rezultatelor obținute în muncă. Cunoașterea aptitudinilor fiecărui om și repartizarea sa la locul potrivit pentru a da maximum de randament reprezintă una din cerințele de bază ale muncii de cadre în aparatul de securitate. Cea mai bună școală de pregătire, călire și verificarea oamenilor este activitatea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
ostile și infractoare din interior. Pregătirea de luptă să asigure dezvoltarea cunoștințelor cadrelor privind organizarea și executarea misiunilor și formelor de luptă specifice muncii unităților Consiliului Securității Statului și Ministerului Afacerilor Interne, perfecționarea deprinderilor practice necesare executării focului precis, menținerea aptitudinilor fizice, a forței și capacității de a acționa în condiții de efort îndelungat. În perfecționarea pregătirii cadrelor cu funcții de conducere se va urmări dezvoltarea deprinderilor acestora privind metodologia elaborării hotărârilor, activitatea de analiză, sinteză și exploatare a informațiilor, îmbunătățirea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
elaborării hotărârilor, activitatea de analiză, sinteză și exploatare a informațiilor, îmbunătățirea activității de transmitere a ordinelor și de control asupra executării lor, a stilului și metodelor de muncă cu oamenii, a activității de instruire a subordonaților și de testare a aptitudinilor acestora. Pentru toate cadrele se vor crea momente operative, care să le pună în situația să acționeze în condiții complexe de intensă solicitare, cât mai apropiate de munca practică, prin care să li se formeze și să li se dezvolte

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
apropiate de munca practică, prin care să li se formeze și să li se dezvolte ingeniozitatea, inițiativa, spiritul de orientare, promptitudinea și hotărârea în acțiune. Se va intensifica activitatea de verificare a cunoștințelor politico-ideologice, de specialitate și militare și a aptitudinilor cadrelor prin examene, lucrări și exerciții practice, aplicații. De asemenea, se vor întreprinde măsuri pentru utilizarea eficientă a metodelor științifice de verificare a aptitudinilor și calității cadrelor oferite de psihologia aplicată, pentru intensificarea folosirii unor metode și mijloace variate de

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
acțiune. Se va intensifica activitatea de verificare a cunoștințelor politico-ideologice, de specialitate și militare și a aptitudinilor cadrelor prin examene, lucrări și exerciții practice, aplicații. De asemenea, se vor întreprinde măsuri pentru utilizarea eficientă a metodelor științifice de verificare a aptitudinilor și calității cadrelor oferite de psihologia aplicată, pentru intensificarea folosirii unor metode și mijloace variate de testare a priceperilor și deprinderilor cerute de funcțiile pe care le îndeplinesc. Procesul instructiv-educativ în școlile militare va trebui să cunoască o permanentă modernizare

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
U.T.C. și sindicat vor acționa pentru mobilizarea cadrelor la activități, dându-le acestora un caracter de masă. Colectivul de conducere al Cercului sportiv își va revedea planurile de activități, adoptând măsuri menite să asigure participarea tuturor cadrelor potrivit vârstei, aptitudinilor și necesităților de pregătire specifice locului de muncă, contribuind prin aceasta la menținerea capacității de muncă și a stării de sănătate a cadrelor. Această activitate va face obiectul analizelor în ședințe de birou și adunări generale de partid. Termen: anual

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
și organizațiile de partid vor acționa cu mai multă fermitate pentru asigurarea unui conținut profund revoluționar, științific și ancorarea mai puternică a întregului proces de perfecționare a cadrelor în realitățile situației operative, care să cultive, în mod sistematic, la acestea aptitudinile și deprinderile necesare executării la un înalt nivel calitativ a sarcinilor și misiunilor. În cadrul pregătirii politico-ideologice, de specialitate și militare se va pune accent pe creșterea nivelului de cunoaștere, pe formarea și dezvoltarea discernământului politic și juridic, pe ridicarea gradului

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]