6,861 matches
-
Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română, în general, ducând-o în mediocritate, derizoriu și ridicol. Vocea poeților ardeleni de la Zilele Poeziei din jurul Revistei Tribuna arată clar și distinct, încă o dată, vorba poetului că ”nu mor caii când vor câinii”. Manifestul liber al poeților de la Hotel Seven, paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
Revistei Tribuna arată clar și distinct, încă o dată, vorba poetului că ”nu mor caii când vor câinii”. Manifestul liber al poeților de la Hotel Seven, paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit intimă a valoroșilor poeți ardeleni, care doresc să scoată literatura română din mediocritate, dar și din controlul serviciul secret extern de sifonat banii românilor pentru promovarea plagiatorilor și secăturilor literare. ”Ridică-te Eminescu, Ridică-te Nichita Stănescu!” Ionuț Țene
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > IUBIREA MEA... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIREA MEA... Părul îmi cade Pe umerii goi, E tăcerea grea Lăsată-ntre noi... Umbre poposesc Pe ferestre reci, Plec fără-un cuvânt, Din ochi mă petreci... Se
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
Poate c-o să vii, La piept să mă strângi, Așa cum tu știi... Am să te aștept Sub un colț de stea, Dincolo de nori... Ești iubirea mea!... Din volumul "Lacrimi de suflet", Editura EMMA, Orăștie, 2014 Referință Bibliografică: IUBIREA MEA... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
de stea, Dincolo de nori... Ești iubirea mea!... Din volumul "Lacrimi de suflet", Editura EMMA, Orăștie, 2014 Referință Bibliografică: IUBIREA MEA... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
Moldova din nou în atenția Secretarului de stat american Hillary Clinton”, „Din ce în ce mai săraci material, românilor le-au mai rămas doar bogăția spirituală”, etc. Nicholas Buda este nu doar un scriitor și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al Mării Negre. (MARIAN PETRUȚA, Președinte North American Romanian Press Association, Chicago, Statele Unite ale Americii) COLECȚIA LIRIK ***1
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
Acasa > Poeme > Devotament > MUSAFIR PRIN SUFLET Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ești doar al meu, chiar dacă uneori Parcă nu ești cu mine, ci-ntre sori, Pândind, timid, să mai răsară-o stea Pe cer sau poate-n ochii de
MUSAFIR PRIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377755_a_379084]
-
ar ucide hăul dintre noi, Aș fi o ploaie risipită-n vânt Sau m-aș izbi cu stropii de pământ. Tot încercând să te ating cumva, Te-aș cotropi, nu m-aș mai depărta. Referință Bibliografică: MUSAFIR PRIN SUFLET / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
MUSAFIR PRIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377755_a_379084]
-
pământ. Tot încercând să te ating cumva, Te-aș cotropi, nu m-aș mai depărta. Referință Bibliografică: MUSAFIR PRIN SUFLET / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
MUSAFIR PRIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377755_a_379084]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
MUSAFIR PRIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377755_a_379084]
-
Acasa > Strofe > Atasament > E NEFIRESC... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului E nefiresc de liniște în noi, Chiar dacă universu-ar vrea să strige, Cu ploaia lui de raze, care frige, Cuvinte reci se-adună-n mușuroi. E nefiresc să fim ca doi
E NEFIRESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377782_a_379111]
-
rânduri, Pe foaia de sub ceașca de cafea. Și încă-un lucru este nefiresc: Să stau cu poza ta strivită-n palmă, Fără să știu că, doar privind-o, calmă, Lent, mă scufund și clipe otrăvesc... Referință Bibliografică: E NEFIRESC... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
E NEFIRESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377782_a_379111]
-
-n palmă, Fără să știu că, doar privind-o, calmă, Lent, mă scufund și clipe otrăvesc... Referință Bibliografică: E NEFIRESC... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
E NEFIRESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377782_a_379111]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
E NEFIRESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377782_a_379111]
-
fost să scriu cît mai repede istoria țării mele". Instalîndu-se, în 1835, la Lunéville, Kogălniceanu scrie acasă să i se trimită poeziile apărute în "Albina românească" și fragmentele din Istoria MoIdovei. El cere să i se mai trimită și lucrarea ardeleanului Petru Maior Istoria pentru începutul românilor în Dachia, publicată la Buda, în 1812. Mai tîrziu, stabilindu-se o vreme la Berlin, Kogălniceanu menționează că acolo are la dispoziție lucrările tuturor istoricilor unguri, bizantini și transilvani. El se află, de asemenea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dedicată cronicarilor moldoveni. Între 1872-1874, Cronicile românești sînt editate în trei volume. Studiile lui Kogălniceanu, în Franța și Germania, utilizarea izvoarelor, Cronicile, realizate de cronicarii aflați în contact cu Polonia și Italia, lectura unor lucrări, cum ar fi cea a ardeleanului Maior, care a studiat el însuși la Viena și la Roma și a folosit pentru a-1 combate lucrarea despre Moldova și Țara Românească a germanului Engel (l 804), toate acestea trebuie înțelese ca fiind etape ale constituirii unei tradiții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar. Textul este, în consecință, scris de un tînăr grăbit. El s-a inspirat din narațiunile cronicarilor, a folosit lucrările vecinilor mai în vîrstă, germanul Engel și ardeleanul Maior, și a dat o teză care rămîne baza construcției istoriei românilor în epocile modernă și contemporană. CRONICILE Cronicile citate de Kogălniceanu aparțin lui Grigore Ureche, Miron Costin și Dimitrie Cantemir. Ureche (1590-1647), boier din Moldova, scrie în românește. Școlit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istoric, dreptului de anterioritate, dreptului primului ocupant. Se înfruntă două școli, una reprezentată de Sulzer care publică la Viena, în 1781-1782, Geschichte des transalpinischen Daciens, cealaltă animată de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai și Budai-Deleanu, figuri importante ale Școlii Ardelene iluministe. Acești iluminiști scriu mult despre originea românilor: De originibus Daco-Romanorum de Micu; Cronica romanilor și a mai multor neamuri de Șincai apare sub formă de fragmente între 1807 și 1809; Istoria pentru începutul românilor în Dacia de Petru Maior
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conferă specificitatea limbii române, cînd asupra influenței mult mai amplului substrat trac, care așază evoluția limbii în vecinătatea albanezei. Tradiția latinizantă își are începuturile în cronicile secolului al XVII-lea și este impusă în secolul al XVIII-lea de către Școala Ardeleană. Această tradiție este reînnoită prin contribuțiile aduse de cercetările lingviștilor de la sfîrșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului XX. Ruptura politică și socială realizată prin instalarea regimului comunist nu distruge, însă, filiația, adesea polemică, între lucrările lui Densusianu, Pușcariu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
latina populară, la evoluția sa în cursul contactelor impuse de migrațiile popoarelor, la marca substratului asupra acestei limbi latine din perioada cuceririi și colonizării. Tendința contemporană este de a se renunța la căutarea etimologică a originilor latine, supraevaluate de către Școala Ardeleană și de tendințele latinismului epocii romantice, în favoarea interesului pentru structurile limbii. Susținătorii lingvisticii latine ies din spațiul Daciei pentru a cerceta mișcările popoarelor și a limbilor în totalitatea spațiului latinizat. Deschiderea și accentul pus pe circulația latinei vulgare au trezit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o protecție ucraineană (ruteană), dar această referință este complexă, este ortodoxă și deschisă lumii culturii occidentale. Discursul elitelor este alimentat de un umanism clasic și de convingerea specificității. Acest dublu caracter definește, în același timp, apartenența maeștrilor gîndirii din Școala Ardeleană, care navighează între un "da" pentru Roma și pentru Habsburgi și un "nu", exprimat în surdină, ca refuz la o graniță a acceptării. Luptele confesionale sînt susținute prin căutarea unei formule politice într-o geopolitică în mișcare. UNIREA CU ROMA
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asuprit, deși ponderea sa numerică contribuie cel mai mult la bogăția imperiului. Modernitatea acestui demers rezidă în articularea operată între o cunoaștere a originilor latine și a continuității daco-romane a românilor, și o revendicare politică. Klein, care deschide tradiția Școlii Ardelene, nu descoperă, nici nu redescoperă originile latine ale națiunii române, însă semnalează dramul care duce la Roma, adică drumul Istoriei, al Culturii, ai Politicului. Unirea declanșează dezbaterea și provoacă unele comportamente contrastante. Refuzul de a accepta condițiile negociate cu cardinalul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al Habsburgilor a găsit un răspuns pe lîngă grupurile conducătoare și la intelectualii români din Școala Ardeleană, și determină mai vehement decît în Moldo-Valahia formularea de revendicări la bază. Istoria perioadei 1770-1791 în Transilvania constituie unul din momentele de referință ale confruntărilor româno-maghiarc. Chiar această epocă este una din turnantele înțelegerii despotismului luminat, dacă ne-am plasa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
consistă în a considera răscoala ca inițiatoare a procesului revoluționar din România. Este posibil ca Partidul și Institutul de teorie militară "să fi comanditat lucrarea lui Pascu". În mod concret, răscoala și represiunea ei nu au distrus opera elitelor Școlii Ardelene, care a continuat după 1784, împlinindu-se în devotamentul față de losif al II-lea. Națiunea elitelor nu este întrupată de șerbii răsculați, chiar cînd aceste elite se îngrijorează de soarta și de educația lor. Intelectualii sînt îndurerați de starea națiunii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]