3,252 matches
-
DJ 119D. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 până la 8 m. Structurile lenticulare de nisipuri și pietrișuri din glacisurile piemontane favorizează acumulări semnificative de ape subterane, cu valoare calitativa înaltă. Pe dealuri se găsesc depozite eoliene și deluviale constituite din argile de pantă nisipoase-prăfoase rezultate ca efect al alterarării formațiunilor meoțiene. Solul- vegetal, este originar din Holocen și are grosimea variabilă în funcție de condițiile locale. Din punct de vedere geomorfologic, în partea de vest se află pe marginea zonei externe a Subcarpaților
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
ca traducere", publicat în "Palia de la Orăștie (1582)", vol. II, 2007. Elementele regionale care apar numai în lexicul "Paliei" individualizează varianta literară bănățean-hunedoreană: "adăvăsi" „a risipi”, "alnic" „șiret, viclean”, "cățân" „vas, strachină”, "cliciu" „coapsă”, "crepă" „adăpătoare”, "făgădaș" „promisiune”, "im" „lut, argilă”, "jemble" „pâine albă”, "leatnic" „leneș”, "niștotă" „nevoie”, "ocă" „cauză”, "sucui" „a obișnui”, "tovar" „greutate”.
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
de întoarcere. Negrul Zambo rămâne în tabără, dar nu reușește să îi împiedice pe indieni să plece. Deciși să investigheze neobișnuita lume în care se găsesc, membrii expediției sunt atacați de pterodactili într-o mlaștină, în timp ce găsește un fel de argilă albastră care îi stârnește un mare interes. După explorarea terenului și trecerea prin câteva aventuri în cursul cărora exploratorii evită să fie omorâți de dinozauri, Challenger, Summerlee și Roxton sunt capturați de o rasă de . În satul acestor creaturi află
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
cum au făcut și cu varianta inițială a lui Challenger. Prevăzând aceasta reacție, Challenger aduce ca dovadă un pterodactil viu, care apoi scapă și zboară către ocean. Când toți patru cinează, Roxton le arată de ce era atât de interesat de argila albastră. Aceasta conținea diamante, și cele câteva pe care Lord Roxton le-a cules sunt estimate la aproximativ 200.000 de lire sterline; în mod loial, Lord Roxton acceptă ca suma să fie împărțită între ei. Challenger își deschide un
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
s-au speriat și au luat-o de unde au venit. Din centrul satului, pe un drum lateral dreapta, se ajunge în Vădurele, cu Biserica de lemn din sec. XVII, aflată pe lista monumentelor istorice, și râpele roșietice rezultate prin clivarea argilelor roșii deasupra stratului freatic, creând adevărate opere ale naturii. Satul și-a câștigat prestigiul în zonă, de-a lungul timpului, cu renumita ʺhorincă de Vădureleʺ făcută din mălai, dar și cu dibăcia de a ieși din tiparele impuse de o
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
p. 19-24. 51.Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din așezarea precucuteniana de la Tg. Frumos (jud. Iași) - I, în Codrul Cosminului, S.N., 2 (12), 1996, p. 38-72 (în colaborare cu D. Boghian). 52.Sur la signification fonctionnelle des pièces semi-lunaires en argile de la civilisation de Cucuteni, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 75-82. 53.Glosar arheologic român-italian, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 181-192 (în colaborare cu Rodolfo Striccoli). 54.Glossario archeologico italiano-romeno, în Studia Antiqua et Archaeologica
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Statistică, regiunea avea cam 157.577 de locuitori în 2005, și o mărime de 569,37 km². Densitatea demografică este de 226,67 locuitori/km². Numele orașului a fost dat după cuibul unei păsări native, care este făcut cu lut (argilă) și care seamănă cu o clădire mică (sobradinho, în portugheză) deasupra ramurii copacilor.
Sobradinho, Brazilia () [Corola-website/Science/308878_a_310207]
-
și care dorește ca orice atac al său să fie o operă de artă cât mai...EXPLOZIVĂ. Abilitatea principala a lui Deidara este să creeze explozive. El are niște găuri sub formă de gură în palmele mâinilor cu care mesteca argilă, si le îmbiba de chakra să. Cu această argilă el își creează diferite statui și le aruncă spre dușman care explodează la contact. Aceste statui pot fi de diferite tipuri, mici, mari, enorme, pot fi zburătoare, pot fi niște insecte
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
fie o operă de artă cât mai...EXPLOZIVĂ. Abilitatea principala a lui Deidara este să creeze explozive. El are niște găuri sub formă de gură în palmele mâinilor cu care mesteca argilă, si le îmbiba de chakra să. Cu această argilă el își creează diferite statui și le aruncă spre dușman care explodează la contact. Aceste statui pot fi de diferite tipuri, mici, mari, enorme, pot fi zburătoare, pot fi niște insecte care se mișcă spre dușman, pot fi o pasare
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
cu elementul sau fulger sau foc. Tehnicile lui Deidara se inspiră la numele unor dinamite, C2, C3, C4. Ultimul și cel mai puternic atac al lui Deidara este autodistrugerea să, el are o gură cusuta și pe piept care mănâncă argilă și își concentrează tot corpul într-o unică sfera care se autodistruge creând o explozie enormă cu o rază de 10 KM. A fost în pereche cu Sasori înainte și cu Tobi după asta. A murit împotriva lui Sasuke. Hidan
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
satului, primele mențiuni ale localității datează din sec. al XIV-lea, mai exact în anul 1393- din documentele de atestare rezulta ca denumirea era de Olah Porcelany - ( chestiune interesanta ce ar atesta o activitate de olarit recunoscuta la mare distanta; Argila este prezenta in zona, ceea ce poate reprezenta o materie prima de buna calitate), când localitatea Porț este subiectul unui schimb de moșii de la un proprietar la altul. După alte surse, prima atestare documentară a localității are loc abia în anul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase, și deci se presupune că aparțineau unor persoane de rang înalt, posibil regi. Ziguratul din Ur, reconstituireZigguratele erau temple uriașe construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut și argilă și aveau trei sau patru secțiuni. Erau construite foarte înalte, pentru a rămâne uscate în timpul inundațiilor. Era nevoie de munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia săpat lutul, fabricate cărămizile iar aceste cărămizi trebuiau transportate și îmbinate. Numai
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este bine dezvoltat. Formațiunea s-a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
construiască prima parte a zidului de la fluviul Galben ca apărare față de poporul nomad Xiongnu (numiți în Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se întinde și în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munților. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcția zidului numai piatră așezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul dinastiei Ming lungimea maximă. În anul 1493 împăratul Hongzhi a început construcția zidului dinastiei Ming care servea ca apărare
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
comerciale, ca porțiunea centrală a drumului mătăsii, pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase. Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de motivații turistice. Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puțin două
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de câmpie
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de câmpie din apropierea barajului Zăvoiul Orbului stratul superficial de acoperire este constituit din prafuri nisipoase cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]