4,609 matches
-
Discursul european, de fapt, abia dacă atinge aria semantică acoperită de conceptul de "democrație" în cadrul culturii occidentale, dar o face pornind de la concepte externe, ancore argumentative, rule of law, drepturile omului, good governance. Democrația ca ideal normativ este construită prin argumentare și comunicare, făcând referire la o "governance democratică", care "transcende formele tradiționale de cooperare internațională"293. Rezultă un model în care puterea "respectă drepturile fundamentale", este "transparentă, deschisă, accesibilă", "fondată pe egalitatea înaintea regulilor juridice și înaintea jurisdicțiilor naționale și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
făcând referire la o "governance democratică", care "transcende formele tradiționale de cooperare internațională"293. Rezultă un model în care puterea "respectă drepturile fundamentale", este "transparentă, deschisă, accesibilă", "fondată pe egalitatea înaintea regulilor juridice și înaintea jurisdicțiilor naționale și internaționale". În argumentările elaborate treptat în discursul european, raportul care se instaurează între democrație și governance (Hirst, 2000) sfârșește prin separarea dimensiunii procedurale a democrației de cea substanțială, punând-o pe prima în relație cu sistemul regulilor (obligații și oportunități de a lua
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cât și la maniera în care acesta este văzut de dezbaterea constituentă, precum și la modul în care își propune să acționeze în afara granițelor sale. Identificarea momentului constitutiv al unei ordini politice în procesul deliberativ care constă în discutarea și în argumentarea asupra identității, a valorii acesteia, a modului de aplicare este un indicator al discursului acela asupra democrației care se articulează în jurul noțiunii de legitimare discursivă. După cum, pe drept, s-a subliniat, argumentarea și deliberarea nu sunt structuri (pattern) de acțiuni
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
procesul deliberativ care constă în discutarea și în argumentarea asupra identității, a valorii acesteia, a modului de aplicare este un indicator al discursului acela asupra democrației care se articulează în jurul noțiunii de legitimare discursivă. După cum, pe drept, s-a subliniat, argumentarea și deliberarea nu sunt structuri (pattern) de acțiuni lipsite de scop. Ele, dimpotrivă, sunt intenționat orientate spre obținerea aprobării din partea publicului, deci menite să genereze o rețea de rațiuni și argumente prin care să se câștige beneficiul consensului celor care
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
pattern) de acțiuni lipsite de scop. Ele, dimpotrivă, sunt intenționat orientate spre obținerea aprobării din partea publicului, deci menite să genereze o rețea de rațiuni și argumente prin care să se câștige beneficiul consensului celor care ascultă (Risse, 2005). Identificarea cu argumentarea și deliberarea căii de legitimare democratică înseamnă, dacă aceasta se concretizează în activitatea de institutional building, a defini arenele în care schimbul de argumente și de idei este scopul prim de acțiune colectivă. Aspectul caracteristic al discursului asupra democrației Uniunii
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
împărtășesc un discurs de policy, socializarea angajaților publici, a magistraților, a personalului angajat în structurile de poliție judiciară și în general în instituțiile al căror scop este menținerea și apărarea ordinii publice sunt mecanisme de construire a capacităților cognitive de argumentare, discutare, interacționare între putere și societate. Multe dintre canalele deschise pentru construirea unui discurs european asupra democrației sunt îndreptate către interlocutorii din societatea civilă organizată, specializate pe anumite zone de policy. Aceste canale tind să creeze o structură de accountability
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Reproducerii, este un text teoretic excelent argumentat care încearcă să risipească această panică morală și să restabilească o serie de concepte (și fapte) într-o lumină morală neutră. Desigur, cartea sa nu este una tehnică, ci un exercițiu filosofic de argumentare în favoarea liberalizării și scoaterii de sub „umbrela moralității“ a unor probleme contemporane. Poziția sa minimal-liberală nu este deloc una comună astăzi, când deciziile se iau mai degrabă în raport cu opinia publică (a majorității), nu în urma unei analize critice a implicațiilor morale și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală, elemente proprii și caracteristice lumii viețuitoare, întâlnite la orice nivel de dezvoltare a vieții. - Principiile creaționismului științific nu ar porni de la observație așa cum se întâmplă în toate ramurile științei. Ori Paulescu elaborează argumentările tocmai plecând de la faptele de observație culese din natură, supuse apoi analizei științifice și experimentului. De la faptele de observație ajunge la cauze, pentru că însăși știința este cunoaștere prin cauze. - Prezentările creaționismului ar conduce la ipoteze neverificabile și false. Se uită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care derivă atât din legislațiile civile și politice, cât și cele din alte legislații religioase cu perceptele creștine, Paulescu ajunge la concluzia că morala creștină reprezintă rezolvarea completă și de o manieră sublimă a armonizării omului cu natura și societatea. Argumentarea lui pleacă de la ceea ce îndeobște filosofii, moraliștii, psihologii, fie că nu cunosc, fie că nu iau în considerare, instinctele sociale pe care le ignoră complet. Iisus Hristos nu numai că inițiază morala creștină, dar o și adaptează împlinind-o în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și la alți comentatori cu care „nu suntem vorbiți“, înseamnă că e ceva adevăr la mijloc -, cam hibridă și prea ambițioasă în a prezenta prea multe evenimente-spectacole înghesuite într-un interval de timp prea scurt. Sigur că se pot găsi argumentări și justificări reale și logice, dar noi punctăm impresia de ansamblu. Sigur că este mai eficient și pragmatic dacă ai dat bani - mulți - să aduci o orchestră, ca ea să susțină două concerte, și nu unul. Și așa am intra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
în practicile sexuale etc. Acest tip de personaj seamănă mai degrabă cu personajele din dialogurile filozofilor clasici care, animate de o puternică voință neînfrântă de a căuta adevărul, nu mai țin cont de nimic altceva și se dedică în totalitate argumentării în dialogurile care sunt echivalentul "scenelor" cuprinse în discursul pornografic. Iată, de pildă, cum îl descrie Descartes pe Eudoxiu, unul dintre personajele dialogului său intitulat Căutarea adevărului cu ajutorul luminii naturale: "spirit mediocru, dar cu o judecată ce nu a fost
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
au fost încasați de o firmă care apoi a tipărit afișele de campa nie și alte materiale pentru Adrian Năstase. Motivarea sentinței date de completul de trei jude cători de la Înalta Curte de Casație și Justiție este un exemplu de argumentare și logică curajoasă. Curtea conchide: -„campania electorală a inculpatului Năstase a fost finanțată ilegal, în majoritate cu fonduri ce trebuiau să constituie venituri ale unei instituții publice și care au depășit de aproape 4 ori veniturile declarate oficial; - această finanțare
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
de zile; numele autorului este reținut în întregime și asociat cu figura acestuia; desenele create de ei au teme diverse din film sau din ceea ce le-a plăcut sau i-a impresionat în excursie și sunt executate cu ușurință, iar argumentarea temei alese pentru desen se face fără probleme. 2. Experiment pe un fragment de text literar din „Pinocchio” de Carlo Collodi 2.1. Metode și procedee utilizate • Filmul artistic - elevii au vizionat la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, filmul artistic realizat
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
film artistic sau de desene animate, teatru de păpuși, carte în imagini, aranjare de imagini în ordinea întâmplărilor din text. Desenele realizate de elevi au reflectat doar acea parte din text pe care ei au reținut-o, drept pentru care argumentarea temei alese pentru desen a fost foarte săracă - practic acțiunea reținută reprezenta pentru elevi singura înțelegere a textului și singura posibilitate de transpunere plastică; elevii nu au avut din ce să aleagă o altă temă. 4. Experiment pe un fragment
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
de explorare a textului astfel încât copilul să parcurgă de mai multe ori textul pentru a și-l însuși cât mai bine, transpunerea plastică a unor secvențe din text sau din filmul vizionat în scopul unei mai bune înțelegeri a textului, argumentarea alegerii unei secvențe de desenat, formularea de propoziții pe baza planșelor didactice și a desenelor proprii). Prin formarea deprinderilor de lucru cu textul elevii deficienți de auz învață nu doar să se orienteze în text și să povestească acțiunea acestuia
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
de evaluare cuprinde: • probele de evaluare stabilite de profesor în vederea notării curente; • date semnificative ce pot influența notarea elevului; • aprecierea operativă și obiectivă a evoluției elevului pe parcursul ciclului de învățământ; • consemnarea opțiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe de evaluare; • argumentarea notării elevilor; • transmiterea informației despre clasă în cazul schimbării cadrului didactic sau a transferării elevului. Transmiterea fișelor individuale este obligatorie. 4.2. Evaluarea în învățământul primar Sistemul de evaluare are la bază aprecierea cu note. Pe parcursul anului școlar, la clasele
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
științifice ale acestor patru cercetători de marcă se intersectează cu comunicarea politică. În aceeași situație se află Lazarsfeld și Lasswell care studiază propaganda și alegerile; indirect, de aceeași parte sînt Lewin și Hovland, din perspectiva mecanismelor de influență și de argumentare. Două abordări principale concurează în studiul comunicării politice: una dintre ele disociază comunicarea și politica, dînd prioritate primului concept în înțelegerea procesului de comunicare politică; cea de-a doua perspectivă insistă asupra consubstanțialității politicii și comunicării. Dacă tehnicile de comunicare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Cavalli-Sforza sau lingviști că Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen relaționează înrudirea unor populații (pe baza studierii ADN-ului uman) cu limbile vorbite de aceste populații și se ajunge, în unele situații, la noi clasificări genealogice ale limbilor lumii, cu tendința argumentării existenței unor macro-familii lingvistice. Noile ipoteze lingvistice de tip macro-, care propun perspective la nivel planetar, se sprijină așadar pe fundamente interdisciplinare. Acest volum nu-și propune decît arareori să reia sau să rezume marile teorii sau contribuțiile fundamentale din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intersecțiile cu realizare pozitivă. Întrucît nu avem nici un motiv de principiu să credem că vreuna dintre intersecții ar fi nerealizabila (chiar dacă, eventual, este încă nerealizata în limbile istorice cunoscute), nu se poate pune problema necesității unei "demonstrații" sau a unei "argumentări prin exemplu". De aceea, ilustrarea rămîne simplă ilustrare - adica atestă empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
plusieurs normes de réalisation et un seul et même type linguistique, plusieurs systèmes; et, d'autre part, le système représente le dynamisme des normes et le type linguistique le dynamisme des systèmes qui y correspondent"155. Acest paralelism, transformat pe parcursul argumentării într-o antiteza, relevă avantajele indubitabile ale perspectivei integraliste. Tipul lingvistic coșerian corespunde, în bună măsură, cu acea "formă specifică" a unei limbi, forma care însemna pentru Humboldt "unitatea de structurare a unei limbi, coerentă și omogenitatea funcțională subiacente diversității
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
humana. Traducere în limba spaniolă de Cristina Bleorțu integralismo lingüístico, lingüística de las lenguas, tipo lingüístico, clasificaciones genealógicas, clasificaciones tipológicas Traducere în limba ucraineană de Angela Robu În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Burlec, Elvira Rotundu * Istorie (an de completare), Elena Cozma, Viorica Gogu * Limba latină (manual pentru clasa a X-a), Carmen Jumară, Elena Mușetescu * Limba și literatura română (an de completare), Geanina Cotoi, Carmen-Irina Hăilă, Daniela Păduraru, Mariana Rânghilescu * Logică și argumentare (manual pentru clasa a IX-a), Teodor Dima * Psihologie (manual pentru clasa a X-a), Ion Dafinoiu, Minel Marcu, Tiberiu Rudică * SMART ONE, Viorica Codreanu, Constantin Paidos, Cristina-Dana Paidos * SMART TWO, (manual și CD audio), colectiv de autori * SMART THREE
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
personal dat de caracteristicile actanților comunicării didactice 44/educaționale de aici, un alt concept cheie: adaptarea 45; (b) un caracter "programat" (prin Programe, planuri de învățământ, proiecte didactice cf. Dospinescu, 1998, p. 71); c) utilizarea a diferite forme discursive: expunerea, argumentarea, demonstrația, explicația, exemplificarea, descrierea, narațiunea etc. (cf. Dospinescu, 1998, p. 71; Sălăvăstru, 1996, p. 10 etc.); (d) asumarea opiniilor unor locutori anteriori (Bayon & Mignot, 2000, p. 100) de exemplu, profesorul transmite idei, exemple aparținând unor specialiști din diferite domenii. I.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la acțiune: Începem?; * pentru a-și oferi ajutorul: Să-ți deschid cutia? S-a blocat?; * pentru a genera modificări de perspective: Ce s-ar întâmpla dacă eroul basmului ar trăi în zilele noastre?; * pentru a provoca formularea de opțiuni și argumentarea acestora4: Care personaj vă place cel mai mult? De ce? etc.; * pentru a organiza elevii în timpul activității: Ne grupăm câte patru?; Cui îi place pictura? Voi veți forma grupa pictorilor.; Cui îi place matematica? Voi veți forma grupa matematicienilor. etc.; * pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
componente, nu doar solicitare de informații (ca în accepțiunea avută în vedere în II.1.), ci și transmitere de informații sub varii forme: comunicare a unor constatări, comunicare de informații și încercare de persuadare a interlocutorului, explicarea unor informații/opinii, argumentarea altora, definirea unor concepte/cadre de comunicare, exteriorizarea atitudinii față de interlocutor și față de contextul comunicativ, în general, oferire de feedback etc. Toate aceste ipostaze locutoriale implică valorificarea unor tehnici discursive: * informative: Astăzi ne vom întâlni cu...; * persuasive: Este o carte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]