13,008 matches
-
azur, se află o balanța de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Semnificația elementelor însumate: - piesă metalică din primul cartier este cunoscută sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituală al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu; - construcția evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind ratificarea Convenției europene pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ---------------
DECRET nr. 458 din 23 iulie 1997 pentru promulgarea Legii privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118815_a_120144]
-
Articolul UNIC Se ratifica Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS Această lege a
LEGE nr. 150 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117877_a_119206]
-
Articolul UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992, și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA
DECRET nr. 211 din 2 iunie 1997 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118134_a_119463]
-
suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdicții sau restricții din motive de ordine sau morală publică, de protecție a sănătății și vieții persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecție a mediului înconjurător, de ocrotire a valorilor naționale, artistice, istorice sau arheologice. ... (4) În cazul regimurilor vamale prevăzute la alin. (1) lit. b) și e), mărfurile se plasează, cu condiția ca ele să rămână pe toată durata regimului în proprietatea persoanelor din străinătate. ... Articolul 153 (1) Regimul vamal suspensiv se acordă de
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdicții sau restricții din motive de ordine sau morală publică, de protecție a sănătății și vieții persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecție a mediului înconjurător, de ocrotire a valorilor naționale, artistice, istorice sau arheologice. ... (4) În cazul regimurilor vamale prevăzute la alin. (1) lit. b) și e), mărfurile se plasează, cu condiția ca ele să rămână pe toată durata regimului în proprietatea persoanelor din străinătate. ... Articolul 153 (1) Regimul vamal suspensiv se acordă de
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
oamenilor n-a umflat-o, Toplița segmente mai pe sus, mai peste apă, pe dîmb, la gară, biserici în trepte intermediare, urbanism de ridicări topografice în bine și în rău, laturi forestiere, fînețe, apă, tren, separate ca timpul în straturi arheologice, ce să mai fie pe lume decît modulele ce aduc în oameni falii de Carpați! defileul Mureșul cu luciul apei la 7-8 metri, a încetinit, intră în dialog cu pescarii, cu ce dai? km 195 numele stației șters de personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
deprinderi la treceri fără urmă, Gligorești cețos, halta Lunca Mureș mustesc scăzute șesurile, complexul CFR Războieni pregătit cît a stat fără om. Ora 9,05, în stația Războieni arheologul pe semnele lor, de cum le lasă, la dos întîrzie în indicii arheologice, la căldura caloriferului au lipit abțibildul cu papagal, urmă în sedimentul gros al ieșirii la peron, întretăiat cu pașii tăi, totul se potrivește pe parcursul scenei de epocă, cotidian pe toate părțile, dar vrerea unei cățele da de bănuit din prospețimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ei, coada cere de mîncare, prezentul asumării simplă luare de distanță și ea, genunchii în frig umed ai pînzei de blugi, în boala sufletească a cățelușei lui Karamazov, tatăl romancierului Dostoievski, se compara cu sfînta! fatala indecență întinsă în cuvinte, arheologic nu se ia, Doamne, urîtă mi-i femeia asta! pînă să-ți dea o adeverință! mă duc direct la bancă, d-apoi! trebuia să anunțe! trandafirii de răsădit, 3.853, linia 2, Cluj-Napoca, două situri în vînt capetele fetelor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cluj-Napoca, două situri în vînt capetele fetelor în lungul liniei, întoarce-te la loc, rucsac în spate, răsucește-te, tușești, autoritate sonoră locomotiva Simeria Cluj-Napoca. În personalul de Cluj, la catul de jos, atemporal cățeaua apucă osul, în oricare strat arheologic rînjetul ei, sub grund de vorbe, nu cobor, vine vreo două ori, dă seama! depun atîta perseverență că trec prin epocă izvoare scrise, tac, un sentiment s-a constituit, pălărie cu bor țeapăn țiganul pe culoar, mustățile pe oală, te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ploaia e frumoasă! a trebuit să mă răzbun repede pe vorbe înainte să plec, vine moșneagul în loc, foarte bătrîn, toiagul dintr-o rămășiță de pe la gatere, patru fețe lustruite de purtare, net dolicocefal, facies carpatic, obrajii supți, om de sit arheologic autohton, degetele de pe băț le strîng și le desfac, mă cercetezi, mai rămîne jetul discursiv, de loc din sat, merg să mai cer la oameni, la Rădăuți, controlorul nu se oprește, la Chișinău îmi vine peste mînă, adică la Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
băi? religia muncii, de ce ți-a trebuit atîta ca să vrei să abandonezi ce ai început? Ora 4,35, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara Mărășești șiruri de vagoane, ușa din capăt, cu controlorul ne-am salutat, Întreprinderea chimică Mărășești sit arheologic, umăr de templu devalizat, Pădureni-Putna zarea a trecut cerul, lume haiducă de Cozma Răcoare, adînc de vale, cîmp înalt, pădurea înălțimile, În zori / Noaptea se destramă, / În zori / Visele se cheamă, / Rîde tot pămîntul / Se alintă vîntul / În zori! rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sens, trenul are un singur sens, eu, scrisul, aici! zgrunțurii munților s-au potolit, pămîntul își scoate valurile și laptele condensat, pe văzduh netezime, urbană la Onești, bate indigo subliminal, crengi încrengături în ornamente, straturi de locuire 5 nivele, blocurile arheologic, Trotușul lava apei Onești, albie de fluviu în sute de metri, 19,54 cîrd de fete la coborîre, angajarea anfiladei, calculele mersului lor, oricît de demonstrativ, pînă și pe scenă, de unde urîțenia, orice simbol este ambiguu, orice semn este simbolic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oraș, șosea de cîțiva centimetri, Lețcani cît frontul rutier iluminat public, biserica rotundă în umbră luminile, mă rup de tren, retorica, erorile pretexte ca să cobor, stația electrică, dîmbul Antibioticelor silexurile preistorice gesturi premergătoare, nivelele de locuit, strat în plus mansardarea arheologică, să mă conformez, intru în suflet Iași, patru la macaz, lopata, trupurile clădirile sub peron. CUPRINS I. VULPĂȘEȘTI VULPES VULPES (Iași Buhăești Roman Onești) 7 II. OMUL-MELC (Iași Buhăești Roman Onești Adjud Tecuci Iași) 11 III. RĂSTĂLMĂCIRI (Iași Buhăești Roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Twentieth Century, Editet by Daniel Chirot, University of California Press, Berkeley Los Angeles, London, 1989, 260p. 10. Victor Papacostea, op. cit, p. 18 11. Acad. Virgil Cândea, Nicolae Iorga și Europa de Sud-Est, în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice, seria IV, tomul XX, 1995, p. 65. 12. Acad. Ștefan Ștefănescu, Românii și conștiința europeană, în idem, p. 81. 13. Alexandru Duțu, "Bizantini", "Orientali", "Balcanici", în "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, p. 62. 14. Maria Todorova, Op. cit., p. 100 15
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice", Seria IV, t. XX, 1995, București, 1996, pp. 199-201. 17. "The American Historical Review", volume 89, Number 4, October 1984, pp. 116-117. 18. Idem. Volume 80, Number 5, December 1975, pp. 1367-1368 (recenzie la lucrarea St. Petersburg and Moscow: Tsarist
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica dacistă (în cea mai autohtonistă formulă aceasta regăsindu-se în fanteziile pelasgice ale lui Nicolae Densusianu). Deși extreme, ambele poziții își au originea în constatări factuale suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină tradițională clar circumscrisă. În ciuda acestei dificultăți de clasare disciplinară, sociologia continuă să se inspire și să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza discursului (sub forma metodei genealogice/arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate de formațiuni discursive. Aceste blocuri discursive sunt alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Istorie antică și medie a României alocă spații considerabile pentru desfășurarea unei demonstrații xenopoliene a continuității: după modelul marelui istoric care a condus contra- ofensiva românească în bătălia asupra permanenței românești pe teritoriul Daciei Traiane, manualul administrează metodic probele arheologice, numismatice, epigrafice și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite de la acțiunile similare întreprinse de A.D. Xenopol, care ar atesta "continuitatea lor în spațiul carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 59). Mărturiile epigrafice ale continuității, dovezile arheologice ale continuității, dovezile numismatice ale continuității și dovezi lingvistice ale continuității, administrate cu scrupulozitate procedurală pe lungimea a trei pagini, probează fără drept de apel că "teoria roesleriană, care-i aducea pe români din Peninsula Balcanică, este lipsită de orice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale invadatorilor. Trebuie să menționez că la relicvele de la Mohenjo-Daro enumerate mai sus se adaugă și cele existente la Muzeul de la Taxila, localitate situată în zona nordică, în apropierea capitalei Islamabad și a orașului Rawalpindi. Exponatele de o deosebită valoare arheologică și istorică constituie dovezi redutabile ale milenarei culturi de pe valea Indusului, actualmente aflată pe teritoriul pakistanez. În acest context, îmi amintesc aprecierea diplomatului și omului de știință, academician Mircea Malița, aceea că "pietrele vorbesc mai mult în Asia decât cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a personalității națiunii Huaxia, distinctă ca popor. China este o țară multinațională unită a 56 de grupuri etnice din 5 familii lingvistice, grupul etnic majoritar fiind naționalitatea han, care reprezintă peste 90% din populația țării. Istoria trebuie dovedită prin vestigii arheologice. "Neamul Huaxia s-a format pe marele platou de loess, apoi s-a extins spre est, de-a lungul cursului mijlociu al Fluviului Galben spre centrul Chinei și spre China de Nord. Procesul de asimilare și omogenizare a diferitelor neamuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
informațiilor despre România, după anul 1999; s-a constatat o intensificare a eforturilor diplomației române de a remedia imaginea României în Arhipelagul nipon. Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Sanctuarele budiste de la Horyo-ji Pădurea de cedri de la Ikushima Situri arheologice de pe Insulele Ryukyu Monumente și grădini din orașul imperial Kyoto "Monumentul Păcii" de la Hiroshima Altarul Shinto de la Itsukushima Insulele Ogasawara Sanctuarele și Căile Pelerinilor din munții Kii Shiretoko Altarele și templele de la Nikko Hiraizumi (temple, grădini și situri arheologice) RELAȚIILE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Situri arheologice de pe Insulele Ryukyu Monumente și grădini din orașul imperial Kyoto "Monumentul Păcii" de la Hiroshima Altarul Shinto de la Itsukushima Insulele Ogasawara Sanctuarele și Căile Pelerinilor din munții Kii Shiretoko Altarele și templele de la Nikko Hiraizumi (temple, grădini și situri arheologice) RELAȚIILE ROMÂNO-PAKISTANEZE Denumirea țării: Republica Islamică Pakistan. Capitala: Islamabad. Suprafața: 803.940 km2. Populația: 177.276.594 locuitori (locul 6 în lume). Limbi oficiale: urdu, engleză. Religii: islam, creștinism și hindu. Populația: pakistanezi (indo-arieni), punjabi, urdu, sindhi, pushtu, baluchi. Orașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
experți afgani a fost la București pentru a identifica proiecte de cooperare în domeniile petrolului, infrastructurii și agriculturii. Cadru juridic: Acord comercial și de plăți, semnat la 15 iulie 1974 Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Minaretul și vestigiile arheologice de la Jam/Djam. Peisajul cultural și vestigiile arheologice din Valea Bamiyan. Muzeul Național Afgan din Kabul. IMPLICAREA MARILOR PUTERI ÎN ZONA ASIEI În finalul prezentării statelor din Asia și a relațiilor acestora cu România, consider absolut necesar să prezint și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]