3,021 matches
-
Lawrence și nici măcar starea semi-sălbatică a naturii de pe insula Mount Desert nu o puteau satisface. Avea nevoie de proiecte de scris substanțiale. Vestea eliberării Parisului în august 1944 a înveselit-o, dar a și pertur bat-o Dacă era declarat armistițiul putea călători din nou. S-ar fi putut chiar întoarce în Europa pentru totdeauna. Cum ar lua ea o hotărâre? Una era să pleci în Alpi sau în Marea Egee pe timp de pace; dacă lucrurile dădeau greș, se putea întoarce
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
geografică, etnică, religioasă sau clasială. Există atunci un război între tabere bine definite, un "război" dus (în mod normal) prin mijloace electorale. Alegerile determină puterea fiecărui grup făcând apel la loialitatea membrilor grupului. Din când în când poate exista un armistițiu, iar partidele pot ajunge la un acord acest tip de acord între "pilonii" societății a fost numit "consociaționalism" (Lijphart, 1977: 25-52). Când partidele încetează să mai fie dependente de o entitate paternă și pot apela direct la sprijinul celor care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
perimetrului de apărare al Americii și din ; ; care toate forțele americane fuseseră retrase în anul precedent."9 La izbucnirea războiului din Coreea, Statele Unite și partenerii săi N.A.T.O. au impus o carantină economică atât Chinei cât și Coreei de Nord. Armistițiul din 1953 a descoperit noi aliați pentru această politică și care contestă cu succes necesitatea unui embargo comercial al Uniunii Sovietice după moartea lui Stalin, iar guvernele din Europa de Est s-au exprimat în favoarea unei blocade economice asupra Chinei.130 De la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ca, în acest fel nu vom fi condamnați niciodată să o repetăm. - 7 CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI (1940-1941) În noaptea de 12-13 septembrie 1944, o delegație română condusă de către Lucrețiu Pătrășcanu semna, la Moscova, Convenția de Armistițiu dintre România și Coaliția Națiunilor Unite. Documentul reglementa situația internațională a României, în perioada imediat urmatoare actului de la 23 august 1944 și cuprindea 20 de articole, un protocol și 6 anexe. Articolul 4 prevedea: “Se restabilește frontiera de stat între
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în componența Uniunii Sovietice, a Basarabiei, Nordului Bucovinei și a teritoriului Herța, printr-o formulare care nu a putut fi negociată. Faptul nu a mai fost posibil, pentru că, în cea de-a doua ședință a discutării termenilor Convenției de Armistițiu, din 11 septembrie 1944, Molotov, referindu-se la frontiera romano-sovietica, a afirmat prompt: “Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită de la început și stă la baza armistițiului.” Afirmația că frontiera româno-sovietică existentă la data de 1 ianuarie 1941
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în cea de-a doua ședință a discutării termenilor Convenției de Armistițiu, din 11 septembrie 1944, Molotov, referindu-se la frontiera romano-sovietica, a afirmat prompt: “Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită de la început și stă la baza armistițiului.” Afirmația că frontiera româno-sovietică existentă la data de 1 ianuarie 1941 a fost rezultatul unui acord intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rezultatul unui acord intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era vorba, în fond, de consacrarea, în termenii Convenției de Armistițiu, a unui delict al dreptului 1 Florin Constantiniu, Trecerea Nistrului. O decizie controversată, București, Ed. Albatros, 1995, p. 285; - 8 internațional, reprezentat de anexarea prin forță, sub forma ultimatumului, a Basarabiei și Nordului Bucovinei în iunie 19401. La 22 iunie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vol. IX, România în anii 1940-1947, București, Ed. Enciclopedica, 2008, p. 206; 3 Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu, București, Ed.Humanitas, 2007, p. 272; 4 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 204; - 9 românești de cele germane. Prin armistițiul semnat în 1944, România era obligată să recunoască frontiera de est cu URSS, conform “Acordului din iunie 1940”. Sovieticii au încercat să ofere o aparență juridică pentru un act brutal, de forță, exercitat în 1940 contra României. Este evident faptul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și Franței, însarcinați cu pregătirea textelor proiectelor tratatelor de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda (19 martie 1946) - reprezentantului sovietic, Gusev. Americanul remarca faptul că acordul sovieto-român din iunie 1940, la care se face trimitere în Convenția de Armistițiu, nu fusese comunicat Guvernului Statelor Unite. Gusev a refuzat să prezinte “acordul”, rezumându-se să spună că “documentele fuseseră publicate”2. Cu toate acestea, în forma finală a proiectului tratatului de pace cu România, în partea I - “Frontierele românești” - se precizează
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pentru ca, în acest fel nu vom fi condamnați niciodată să o repetăm. CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI (1940-1941) În noaptea de 12-13 septembrie 1944, o delegație română condusă de către Lucrețiu Pătrășcanu semna, la Moscova, Convenția de Armistițiu dintre România și Coaliția Națiunilor Unite. Documentul reglementa situația internațională a României, în perioada imediat urmatoare actului de la 23 august 1944 și cuprindea 20 de articole, un protocol și 6 anexe. Articolul 4 prevedea: “Se restabilește frontiera de stat între
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în componența Uniunii Sovietice, a Basarabiei, Nordului Bucovinei și a teritoriului Herța, printr-o formulare care nu a putut fi negociată. Faptul nu a mai fost posibil, pentru că, în cea de-a doua ședință a discutării termenilor Convenției de Armistițiu, din 11 septembrie 1944, Molotov, referindu-se la frontiera romano-sovietica, a afirmat prompt: “Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită de la început și stă la baza armistițiului.” Afirmația că frontiera româno-sovietică existentă la data de 1 ianuarie 1941
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în cea de-a doua ședință a discutării termenilor Convenției de Armistițiu, din 11 septembrie 1944, Molotov, referindu-se la frontiera romano-sovietica, a afirmat prompt: “Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită de la început și stă la baza armistițiului.” Afirmația că frontiera româno-sovietică existentă la data de 1 ianuarie 1941 a fost rezultatul unui acord intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rezultatul unui acord intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era vorba, în fond, de consacrarea, în termenii Convenției de Armistițiu, a unui delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță, sub forma ultimatumului, a Basarabiei și Nordului Bucovinei în iunie 1940. La 22 iunie 1941, România s-a alăturat Germaniei, în războiul împotriva Uniunii Sovietice, având drept scop redobândirea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în calea realizării revendicării sovietice. Considerăm că această perspectivă regresivă a unor fapte istorice este de natură să clarifice participarea României, alături de Germania nazistă, la atacul din 22 iunie 1941 și să distingă net obiectivele românești de cele germane. Prin armistițiul semnat în 1944, România era obligată să recunoască frontiera de est cu URSS, conform “Acordului din iunie 1940”. Sovieticii au încercat să ofere o aparență juridică pentru un act brutal, de forță, exercitat în 1940 contra României. Este evident faptul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și Franței, însarcinați cu pregătirea textelor proiectelor tratatelor de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda (19 martie 1946) - reprezentantului sovietic, Gusev. Americanul remarca faptul că acordul sovieto-român din iunie 1940, la care se face trimitere în Convenția de Armistițiu, nu fusese comunicat Guvernului Statelor Unite. Gusev a refuzat să prezinte “acordul”, rezumându-se să spună că “documentele fuseseră publicate”. Cu toate acestea, în forma finală a proiectului tratatului de pace cu România, în partea I - “Frontierele românești” - se precizează, la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mentorul, și propria mamă, dezlănțuind persecuțiile și dând foc Romei. Cutremurul din martie 1977 prilejuiește prima demolare a unei biserici Biserica Enei, din inima Bucureștilor. Încă din 1971, acest presupus New Deal se dovedea a fi de fapt un înșelător armistițiu, oricând revocabil, între dictatură și societate. Sectorial, mai întâi scriitorii, apoi întreaga intelectualitate umanistă și, în fine, dar nu în ultimul rând, intelectualitatea tehnică descoperă că toate libertățile care apăreau inițial ca drepturi recunoscute de regim erau de fapt doar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întârziere față de Europa Centrală, mereu suscitând îndoieli cu privire la autenticitatea vocației sale europene. Țară latină, dar majoritar ortodoxă, aliată a statelor Antantei în Primul Război Mondial, dar aliată a Germaniei în cel de-al doilea, invadată de Armata Roșie în pofida unui armistițiu unilateral declarat la 23 august 1944, România a devenit din 1947 unul dintre statele zise de "democrație populară" aparținând lagărului sovietic, și numai o revoltă sângeroasă a pus capăt, la sfârșitul lui decembrie 1989, acestui regim totalitar, agravat de dictatura
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a României". Refuzată inițial, participarea armatei române la ostilitățile purtate la sud de Dunăre este solicitată de marele duce Nicolae, comandantul forțelor imperiale. Făcând joncțiunea cu trupele rusești, dar păstrându-și individualitatea, armata română contribuie la obținerea capitulării forțelor otomane. Armistițiul de la San Stefano din 19 februarie 1878 recunoștea independența României. Tratatul a condiționat recunoașterea independenței României de acordarea cetățeniei române și cetățenilor non-creștini (în speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a încredințat, în 1629, dificila misiune de a pune capăt războiului, sarcină îndeplinită cu succes. În 1630 are loc întâlnirea cu cel care îi va schimba viața: cardinalul Richelieu la Lyon, unde Mazarin fusese trimis să încerce să încheie un armistițiu cu Franța. în 1630 Richelieu se confrunta cu una dintre cele mai mari crize existențiale: în noiembrie, detractorii săi aproape îl convinseseră pe Ludovic al XIII-lea să-l îndepărteze din fotoliul de prim ministru (complot care va rămâne în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
timpul necesar pentru realizarea metodei victorie-victorie. Între dezavantaje s-ar putea menționa faptul că fiecare își exagerează poziția, ceea ce constituie obiect de negociere. În final, niciunul nu este total satisfăcut pentru că fiecare a trebuit să renunțe la ceva. Este un armistițiu, nu o pace definitivă. Oglev și Vl. Russev (2005) remarcă: "Luând în considerare faptul că rezolvarea unui conflict presupune înlăturarea cauzelor care l-au generat, numai stilul de colaborare realizează în totalitate această sarcină" (p. 138). În schimb, în cazul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu reflecții, iar uneori marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje, lumea pestriță și dezorientată a perioadei de după armistițiu. Numeroase sunt „însemnările periodice”, unele fiind notații cotidiene, relatări despre fapte culturale, simpozioane, conferințe, sesiuni sau comemorări, altele gânduri despre viață (despre plictis, relativism, certitudini, dumnezeire, fatum, absurd, moarte etc.), „melancolii solitare”, cum le numește în volumul Călătorii interioare (1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
te invitau să mergi după el... dacă te încumetai. Și stăteam acolo o vreme, în ton cu orașul, amestecată printre oamenii lui, doar respirând. Elefantul, ca și unele dintre palazzi, precum și trotuarele făcute din piatră vulcanică, sunt un simbol al armistițiului încheiat cu Etna de către orașul peste care au tot trecut șuvoaie de greci, romani, bizantini, musulmani, normanzi, și, uneori, șuvoaie de lavă. Legenda zice că statuia elefantului cu obeliscul egiptean pe spatele său, așa ca să se vadă ce puternic îi
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
principe se va dovedi în timp un aliat mai mult decât versatil. Palatinul și protestanții se bazau pe sprijinul principelui Transilvaniei și viitor rege al Ungariei Gabriel Bethlen, protestant (calvinist) și pe ajutorul financiar al Provinciilor Unite, legate printr-un armistițiu de 12 ani cu Spania în 1609, care urma să se încheie curând. Dar el nu putea beneficia de sprijinul cumnatului său Iacob I, a cărui politică incoerentă îndrepta Anglia către o alianță cu Spania. De fapt, Frederic al V
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dintre Franța și Spania nu a fost inclus în dispozițiile acestor tratate. Celelalte tratate au fost încheiate, numite și semnate astfel: Tratatul Pirineilor, între Spania și Franța, la 7 noiembrie 1659245; Tratatul de la Vincennes, între Franța și Lorena, în 1661; armistițiul de la Andrusovo, între Polonia și Rusia, în 1667. Tratatele confereau stărilor și ordinelor imperiale largi puteri temporale și spirituale, autorizându-le să încheie alianțe externe, să ducă o politică externă independentă, sub rezerva de a nu fi îndreptată contra Imperiului
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o bătălie remarcabilă prin rapiditatea cu care von Moltke a surprins trupele franceze. Toate eforturile guvernului francez format de republicani de a ridica armele și de a redresa situația militară s-au dovedit inutile. Franța a fost obligată să semneze armistițiul din ianuarie 1871, apoi să accepte în luna mai "pacea de la Frankfurt"424, care prevedea anexarea de către Germania a Alsaciei (fără Belfort), a nordului Lorenei (incluzând Metz) și obligația de a plăti despăgubiri de război în valoare de 5 miliarde
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]