2,985 matches
-
de voluntari, afirmație susținută de către Gorge Coroamă în „Siamo de novo Insieme”. Primul detașament al noii legiuni a intrat în dispozitivul de luptă de pe front la data de 24 octombrie 1918, pentru a lupta până pe 3 noiembrie 1918, data încheierii armistițiului dintre Antantă și Austro-Ungaria, în cadrul bătăliei de la Vittorio Veneto. În condițiile în care războiul se terminase dar pacea era încă departe, soldații au continuat să fie încadrați, echipați și antrenați. În concepția liderilor mișcării naționale românești, acești soldați care urmau
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
de comunicare cu alți soldați din celelalte regiuni istorice românești. Singura limbă folosită în serviciul militar a fost româna. Ofițerii de origine română a avut un program complex de formare, care a inclus printre altele și studiul limbii italiene. După armistițiul de la Villa Giusti, politicianul conservator român Take Ionescu a sugerat ambasadorului Italiei la Paris, Lelio Bonin-Longare, ca Legiunea Română să fie trimisă în ținuturile românești aflate încă în componența Ungariei, eventual spre a fi subordonată structurilor românești locale de guvernământ
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
război aflați în Siberia. Datorită însă refuzului oficialilor francezi de a recunoaște gradele căpătate în Armata Austro-Ungară, în luna octombrie 1918 o parte dintre cei care semnaseră pentru înrolare s-au retras. Unitatea a fost atașată Legiunii străine franceze, Datorită Armistițiului de la Compiègne însă, soldații săi nu au mai ajuns să participe la lupte. La modul practic deoarecea aprobarea pentru formarea Legiunii a venit târziu, unitatea a fost numai formal constituită, astfel că la începutul anului 1919 mulți soldați și ofițeri
Legiunea Română din Franța () [Corola-website/Science/335523_a_336852]
-
de patru, timp în care luptă este interzisă, acestea fiind rajab și trei luni din jurul sezonul de pelerinaj,dhū al-qaʿda, dhū al-hijja și muharram. Informații despre lunile interzise se găsesc, de asemenea, în scrierile lui Procopius, unde el descrie un armistițiu cu arabii de est ai lui Lakhmid al-Mundhir, care a avut loc în vara anului 541 AD. Cu toate acestea, istoricii musulmani nu leagă aceste luni la un anumit sezon. Coranul leagă cele patru luni interzise cu nasiʾ (arabă: النسيء
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
tasim”. Partea andalusă a dinastiei almohade a refuzat să accepte această schimbare. Fratele lui al-Adil, pe atunci încă în Sevilia, s-a autoproclamat ca fiind noul calif almohad, Abd al-Ala Idris I 'al-Ma'mun'. Acesta va încheia un armistițiu cu Ferdinand III în schimbul a 300,000 de maravedis, permițântu-i astfel să organizeze și să trimită o armată impresionantă în Spania în 1228 pentru a-l confrunta pe Yahya. În același an, portughezii și-au intensificat incursiunile pe teritoriul musulman
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
Ombey, Campania Liberation se desfășoară extrem de violent, dar produce evacuarea a mii de suflete din trupurile posedate. Folosindu-și puterile energetice, restul posedaților teleportează un teritoriu întreg într-un tărâm cenușiu. Posedații și soldații Confederației sunt nevoiți să încheie un armistițiu care să le permită supraviețuirea în acel loc straniu. Habitatul Valisk este prizonier în alt tărâm, care diminuează puterile energetice și amplifică entropia. În afara faptului că își pierde energia, Valisk devine ținta unor prădători monstruoși, nemuritori și schimbători de formă
Zeul adormit () [Corola-website/Science/331962_a_333291]
-
a fascinat mintea lui deschisă spre noutate. Dar și pasiunea pentru istorie. pe care o rescria după un cod personal. L-am cunoscut la Craiova, în câteva rânduri. Mi s-a părut retras și purtând multe războaie. Acum, a făcut armistițiu cu întreaga lume și a plecat să se odihnească o vreme. Ne va lipsi... 16.649 de comentarii, pe 833 de pagini", a scris Adrian Nastase pe blogul său. Cine era Titus Filipaș Titus Octavian Filipaș s-a nascut pe
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
-lea, în timp ce Ferdinand a ocupat părți din Castilia. Problemele de frontieră cu Castilia s-au reluat în 1164 când s-au întâlnit la Soria cu familia Lara, care îl reprezenta pe Alfonso al VIII-lea și a fost stabilit un armistițiu, permițându-i să se deplaseze împotriva musulmanilor Almoravid, care încă dețineau o mare parte din sudul Spaniei. În același an, Ferdinand l-a învins pe regele Alfonso I al Portugaliei, care, în 1163, ocupase Salamanca pentru repopularea zonei ordonată de
Ferdinand al II-lea al Leonului () [Corola-website/Science/331416_a_332745]
-
-lea, în timp ce Ferdinand a ocupat părți din Castilia. Problemele de frontieră cu Castilia s-au reluat în 1164 când s-au întâlnit la Soria cu familia Lara, care îl reprezenta pe Alfonso al VIII-lea și a fost stabilit un armistițiu, permițându-i să se deplaseze împotriva musulmanilor Almoravid, care încă dețineau o mare parte din sudul Spaniei. În același an, Ferdinand l-a învins pe regele Alfonso I al Portugaliei, care, în 1163, ocupase Salamanca pentru repopularea zonei ordonată de
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
și Ungariei horthyste. Guvernul generalului Constantin Sănătescu desființează toate măsurile și legile împotriva evreilor, dar haosul domnind în țară, ocupată de Armata Roșie care continua să se socotească în teritoriu inamic, chiar și după 12 septembrie când s-a semnat armistițiul, nu le-a permis multor dintre evreii deportați în Transnistria să-și reocupe domiciliile, cel mai adesea jefuite sau ocupate de alți refugiați. Evreii prezenți în conducerea Partidului Comunist, care preia puterea la data de 6 martie 1945, precum Ana
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
al câștigării luptei defensive, retragerea ariergărzii reprezentate de trupele române spre Zima și, respectiv, spre Vladivostok a putut fi continuată metodic și organizat și a fost unul dintre factorii care au dus, ulterior, la valorificarea posibilității de încheiere a unui armistițiu pe plan local între trupele Armatei a 5-a Ruse și Legiunea Cehoslovacă, cu includerea în acesta a trupelor române ale Legiunii. La începutul lunii ianuarie a anului 1920 situația pe teren pentru Legiunile Cehoslovacă și cea a Voluntarilor Români
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
putut continua metodic, românii aflați în ariergardă aruncând gările în aer, distrugând rezervoarele de apă din gări, minând pădurea de la marginea șinelor, doborând stâlpii de telegraf și tăind firele acestora. Astfel, în situația favorabilă creată în acel moment, ofertele de armistițiu venite din partea rușilor au fost declinate de români, pe motiv că aceștia se află ca parte integrantă a unui efort de război superior. Câștigarea luptei defensive de către trupele române de ariergardă a fost, însă, unul dintre factori care au dus
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
pe motiv că aceștia se află ca parte integrantă a unui efort de război superior. Câștigarea luptei defensive de către trupele române de ariergardă a fost, însă, unul dintre factori care au dus, ulterior, la valorificarea posibilității de încheiere a unui armistițiu pe plan local. Acesta a fost consemnat, la 7 februarie 1920, de către plenipotențiarii Armatei a 5-a ruse și cei ai Legiunii Cehoslovace, cu includerea în acesta a trupelor române. Unitățile avangardei Armatei Roșii sunt menționate de către Constantin Kirițescu ca
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
au fugit, mai ales în Liban.În timpul războiului, la 30 noiembrie 1948, în timpul negocierilor care au avut loc într-o casă din Musrara, ofițerii Moshe Dayan din partea Israelului și Abdallah Al-Tal din partea Transiordaniei au căzut de acord asupra liniei de armistițiu la Ierusalim. Ierusalimul a fost împărțit de așa numita „linie verde” într-o parte de vest - israeliană, și o parte de est - transiordaniană, care a cuprins și Orașul Vechi. Soldați transiordanieni au fost plasați pe zidurile Orașului Vechi din apropiere
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
Brad, Abrud, Câmpeni. Li s-au alăturat foști prizonieri reveniți din Rusia, precum și jandarmii de la Ineu retrași la Brad, ai căpitanului Vasile Barbu. Procesul de constituire al unității a fost încheiat pe data de 19 februarie. Imobilizată de prevederile de armistițiu armata română a inspirat totuși populația prin prezența ei, dându-i curaj și încredere în victorie. Astfel chiar retras spre Brad, nucleul combativ al gardiștilor din Hălmagiu care a inclus elementele cele mai hotărâte din întreaga regiune a beneficiat din
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
înscria în cadrul gradului interzis de consaguinitate, drept pentru care Simon a mers la Roma pentru a cere audiență la papa Grigore al VII-lea, probabil în vederea obținerii unei dispense. Indiferent care ar fi fost motivul, papa a negociat încheierea unui armistițiu între Simon și regele Filip I. Probabil ca parte a negocierilor cu Papalitatea, Simon s-a căsătorit cu o fiică a contelui de Auvergne (cronologic, acesta ar fi putut fi Guillaume al V-lea sau Robert al II-lea) în jurul
Simon de Crépy () [Corola-website/Science/328427_a_329756]
-
Oamenii săi au reușit să dezarmeze toate stațiile de poliție irakiană din regiune. La sfatul britanicilor în 1944 Barzani a fost lăsat să vină la Bagdad și guvernul irakian sub conducerea lui Nuri pașa Said a semnat cu el un armistițiu, promițând amnistia pentru el si familia sa, un ajutor pentru zonele kurde lovite de foamete, și acordând zonei Barzan și altor zone kurde un grad de autonomie, fiind separate de guvernatoratul Mosulului. În iunie 1944 regentul Irakului, Abd al-Ilah l-
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
și aspirații ale kurzilor. Dar Al Bazzaz a fost demis curand și acordul a rămas literă moartă. În martie 1970, după zece ani de lupte intermitente, Barzani a semnat la Tikrit, împreună cu vicepreședintele Irakului, Saddam Hussein, un nou acord de armistițiu considerat la vremea respectivă considerat „istoric”, cu guvernul baasist irakian- cunoscut ca „Manifestul din Martie”, care promitea o autonomie pentru kurzi și acordarea unei amnistii generale pentru luptătorii rebeli. Și aplicarea acestuia a dezamăgit. În 1974 s-a promulgat în
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
ani, care s-au constituit în bande de tâlhari, prădând o arie largă din Franța orientală, cu precădere ținutul lionez ("Le Lyonnais"). Prin semnarea "tratatului de la Brétigny", în data de 8 mai 1360, părțile beligerante s-au angajat la un armistițiu îndelungat. Mercenarii concediați, rămași fără surse de trai, s-au organizat în bande, unele de mărimea unui corp de armată. Regele Angliei, Eduard al III-lea (1327-1377), a ordonat retragerea trupelor care ocupau fortărețele de pe teritoriul francez. O parte din
Întârziații () [Corola-website/Science/331052_a_332381]
-
discuțiile din cadrul cercurilor puterii de la Berlin au fost negate de Bohle în timpul interogatoriilor susținute în fața autorităților [[aliații din cel de-al doilea război mondial|aliate]]. Von Ribbentrop nu a fost niciodată chestionat în legătură cu acest aspect. După semnarea de către Franța a [[Armistițiul de la Compiègne (22 iunie 1940)|Armistițiului de la Compiègne]], când capitularea britanică părea iminentă, Hitler i-a comunicat lui Bohle că îl va numi în funcția de ambasador la Londra „dacă britanicii se comportă în mod rațional”. Într-un documentar al
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
au fost negate de Bohle în timpul interogatoriilor susținute în fața autorităților [[aliații din cel de-al doilea război mondial|aliate]]. Von Ribbentrop nu a fost niciodată chestionat în legătură cu acest aspect. După semnarea de către Franța a [[Armistițiul de la Compiègne (22 iunie 1940)|Armistițiului de la Compiègne]], când capitularea britanică părea iminentă, Hitler i-a comunicat lui Bohle că îl va numi în funcția de ambasador la Londra „dacă britanicii se comportă în mod rațional”. Într-un documentar al Channel 5 din 16 iulie 2009
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
s-au răzvrătit din cauza taxelor sale dure. Eric era rege de aproximativ un an, atunci când a venit prima dată în conflict cu fratele său, Abel, în 1242. Conflictul a durat timp de doi ani, apoi frații au convenit asupra unui armistițiu în 1244 și unde au făcut planuri pentru o cruciadă comună în Estonia. În același timp, Eric s-a confruntat cu probleme de ordine religioase, care insistau că acestea sunt imune la impozitele pe care Eric le pusese. Eric voia
Eric al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331274_a_332603]
-
Duce de Blekinge. Eric a ripostat imediat recucerind orașul Ribe și ocupând orașul patrimonial al lui Abel, Svendborg. În 1247, el a capturat castelul Arreskov din Funen și i-a luat prizonieri pe Christopher si Knut. A fost aranjat un armistițiu de către sora lui Eric, Sophie de Brandenburg, lăsându-l pe Eric în control total în toată Danemarca. În 1249, țăranii din Scania s-au răzvrătit împotriva taxei de plug. Regele a restaurat ordinea cu ajutorul orașului Zeeland, însă biserica, Ducele Abel
Eric al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331274_a_332603]
-
s-au răzvrătit din cauza taxelor sale dure. Eric era rege de aproximativ un an, atunci când a venit prima dată în conflict cu fratele său, Abel, în 1242. Conflictul a durat timp de doi ani, apoi frații au convenit asupra unui armistițiu în 1244 și unde au făcut planuri pentru o cruciadă comună în Estonia. În același timp, Eric s-a confruntat cu probleme de ordine religioase, care insistau că acestea sunt imune la impozitele pe care Eric le pusese. Eric voia
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
Duce de Blekinge. Eric a ripostat imediat recucerind orașul Ribe și ocupând orașul patrimonial al lui Abel, Svendborg. În 1247, el a capturat castelul Arreskov din Funen și i-a luat prizonieri pe Christopher si Knut. A fost aranjat un armistițiu de către sora lui Eric, Sophie de Brandenburg, lăsându-l pe Eric în control total în toată Danemarca. Eric al IV-lea a fost ucis de către șambelanul lui Abel, Lave Gudmundsen, decapitându-l și aruncându-l în mare. Deși Abel și
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]