3,559 matches
-
contribuția noastră. totul ar fi cauzat de lipsa de informare, neștiința colectivă, incompetența În a gestiona proiecte, indolența tradițională, tembelismul nostru congenital, educația etatistă... Într-un cuvânt, o delăsare moștenită din generație În generație ne-ar face incapabili să ne articulăm ritmului european. De curând am avut Însă contacte cu unii dintre cei care au Încercat să dea curs invitației de a se apropia de Visul European. Mai exact, cu aplicanți din mediul rural pentru proiecte europene de dezvoltare a unor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Acestea acționează apoi tot restul vieții ca un motor de căutare, ca o proprietate a inteligenței sale, joacă un rol important În orientarea În viață, În organizarea cunoașterii cotidiene și a sensului vieții. Ele vin din istoria comună și sunt articulate la contextul social, cultural și ideologic prezent, furnizează competențe sociale, au devenit adevărate instituții și se exprimă prin limbaj, obiceiuri, stil interacțional. Actorii sociali se vor servi apoi de aceste achiziții, de capacitățile lor și vor Împărtăși celorlalți experiența lor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unei doamne care a Învățat să tacă, să nu conteste măsurile, să se bucure de ce i se oferă, să trăiască șansa care i s-a oferit. Nu știe, desigur, ce șanse i-au fost Înăbușite. Întrebare retorică: cum categorizăm și articulăm aceste destine atât de diferite, cum gestionăm prezentul și viitorul unor oameni care au trăit alături, dar paralel, fără a se putea Întâlni? toți alcătuiesc poporul, deși fiecare a evoluat Într-o altă Românie. (06.02.2010) Memoria dureroasă În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Perspectiva psihosociologică asupra identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, similar cu nodul central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (reprezentat de grupuri, instituții, colectivități), ca sinteză dintre eu și context, ca solidarizare cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tipuri de valori. Capătă din ce În ce mai mare importanță contextul social și reprezentările pe care noile cunoașteri le propun actorilor sociali. Neîncrezător, reticent, prudent cu noul context, el constată după un timp că se poate adapta, că are resurse pentru a se articula la noile situații, că se poate chiar afirma, accentuând asupra unor atitudini care nu cer efort, nici fizic și nici cognitiv, ci doar o plasare corectă și o accentuare periodică a acestei opțiuni. El ajunge astfel Într-o etapă de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i de proverbe, �zic?tori� sau de �con?tiin?a practic?� a oamenilor despre via?a lor sociouman? cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale lor pentru a le articulă �ntr-o sintez?; Pentru �a fi �n ton� cu autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup?rile sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice, sociale, institu?ionale ?i intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i Naville, 1961-1962; Stretzel, 1963; Mendras ?i Reynaud, 1963; Aron [2]; Mendras, 1967). �ns?, cu excep?ia notabil? a lui Gurvitch, reflexia sociologic? r?m�ne larg deschis?, risc�nd adesea eclectismul. �n aceast? privin??, meritul lui Aron, care a articulat analiza faptelor cu sinteză teoretic? �nc? de la primele sale cursuri la Sorbona despre societ??ile contemporane, nu este deloc ne�nsemnat (Aron, 1962 a, 1964, 1965). �n total, putem spune c? sociologia francez? a dob�ndit o maturitate pentru care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
declară astăzi că nu știe nimic despre acesta. Juliette cea foarte tânără din 1945 nici nu vrea să audă de "dansurile mai apropiate, gesturile ambigue, răsuflarea celuilalt pe gât"140. Un domn, foarte la locul lui după înfățișare, care îi articulează într-o zi o "palmă la fund", însoțită de un "bună, micuțule", și-a primit cu vârf și îndesat răsplata. Înfuriată de această familiaritate, Juliette Gréco s-a repezit la cel vinovat și i-a făcut cadou un "o vânătaie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și copilului, a fost realizată o distribuire a responsabilităților specifice, iar derularea programului poate fi catalogată ca fiind una reușită. În acest fel, prin intermediul parteneriatelor public-privat, diverse „fracțiuni” de programe sau inițiative ale diverșilor actori locali au ocazia să fie articulate, iar cei implicați să fie informați de ofertele celor care se află în sistem, dezideratul fiind acela al îmbunătățirii colaborării interinstituționale. Un aspect des menționat în ultimii ani, odată cu apariția legii 34/1998 privind parteneriatul public privat în furnizarea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de piață existente în sectorul privat; mărimea, durata și intensitatea constrângerilor bugetare. Indiferent de forma parteneriatului, entitatea publică va deține întotdeauna responsabilitatea fixării regulilor și garantării respectării acestora. Deci, cooperarea în cadrul parteneriatelor are două dimensiuni: dimensiunea politică, în care sunt articulate scopurile colectivității, și dimensiunea operațională, în care se dă curs acestor scopuri. Scopul parteneriatului public-privat este de a lega aceste dimensiuni astfel încât participanții să contribuie la beneficiul colectivității, promovându-și, în același timp, propriile interese individuale sau organizaționale. Din această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
elementele arhitectonice și structurale necunoscute încă pot fi identificate ca aparținînd limbii și pot fi înțelese pe baza acestor elemente. Arhitectura și structura limbii reprezintă, în consecință, modelele generale sub care se prezintă un mijloc de comuni-care umană cu ajutorul sunetelor articulate în cadrul unei comunități, dar care se particularizează nu numai în cazul fiecărei limbi istorice, ci și în fiecare moment al folosirii ei, prin trăsături ale momentului, ale locului sau ale domeniului de utilizare. De altfel, asemenea trăsături sînt elementele prin-cipale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amigo, forma normală, cu adjectivul posesiv, și amigo mio, forma emfatică realizată cu ajutorul pronumelui. De altfel, și în limba română, în mod normal adjectivul posesiv este plasat după substantiv (tinerii noștri), dar dacă, din motive stilistice, este antepus, se și articulează, ca și cum ar fi pronume (ai noștri tineri). Tendințele privind gramaticalizarea topicii se pot constata și în cazul limbilor germanice, chiar în limbi care, pre-cum germana, nu au făcut salturi importante spre redarea analitică a categoriilor gramaticale, încît topica este și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se plasează după substantiv dacă este articulat cu articolul hotărît: min bil, dar bilen min "mașina mea", mitt hus, dar huset mitt "casa mea". Pe lîngă acestea, realizarea valorilor genitivului, atît cu ajutorul desinenței -s, cît și cu ajutorul unor prepoziții, presupune, în cea de-a doua situație, plasarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Williams, Raymond, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, England, 1976 Zumthor, Paul, Babel sau nedesăvîrșirea, Polirom, Iași, 1998 Abrevieri a. = an(ul) abl. = ablativ acuz. = acuzativ adj. = adjectiv adv. = adverb alb. = albaneză, albanez aor. = aorist art. = articol; articulat art. hot. = articol hotărît art. neh. = articol nehotărît cat. = catalană, catalan ceh. = cehă, ceh cf. = confer, compară cuv. = cuvînt dan. = daneză, danez dat. = dativ d.Hr. = după Hristos dial. = dialectal engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Fundația flamando-neerlandeză " Stichting Ons Erfdeel, vzw " 1998. 48 Fenomenul se întîlnește, nu însă cu aceeași frecvență, și în alte idiomuri germanice; în neerlandeză, de exemplu, leven [΄le:və] semnifică deopotrivă "a trăi " și "viață ", cînd este substantiv, de obicei se articulează însă, încît "a trăi viața " se spune leven het leven; la fel, în daneză, forma evne [äwnə], ca substantiv feminin, semnifică "îndemînare; capacitate ", iar, ca verb, semnifică "a fi în stare, a putea ". 49 După Antoine Meillet, engleza și daneza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
note și tot zicând <<Societatea modernă, societatea modernă>> nici o idee nu-i mai veni în minte ca și cum toate i-ar fi fost smulse din cap deodată”. Despre aceeași întâmplare vorbește și G. Panu,care ne spune că: „n-a putut articula decât vorba <<imposibil>> și s-a retras spre marea mirare amestecată de compătimirea publicului, iar d-l Carp, care tocmai atunci tradusese pe Macbeth, din englezește și care avea traducerea cu sine, s-a grăbit a ceti publicului câteva scene
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
democrație; 3. apariția unui preambul este de natură să permită, mult mai clar și mai apăsat, marcarea importanței pe care o deține demnitatea umană în cadrul constituției noastre. Demnitatea umană, valoarea comună patrimoniului constituțional postbelic, este acel pilon în jurul căruia se articulează o viziune despre om înțeles ca personalitate dotată cu drepturi și libertăți pe care statul este obligat să le respecte, ca fiind inalienabile. Accentul pus pe demnitatea umană este esențial în ordinea modernizării și umanizării statului român. Capitolul 2 DESPRE
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de-a face cu un aspect pe care și dezbaterea privind revizuirea legii fundamentale din România de astăzi trebuie să îl includă. Asta, desigur, dacă suntem interesați să delimităm cu claritate cadrul acestei dezbateri. Un al doilea aspect ce merită articulat în perspectiva dezbaterii constituționale, inclusiv din punctul de vedere al tipului de regim politic pentru care s-ar putea opta, este acela de a asuma că România nu a definitivat procesul de democratizare. În acest context, o opțiune nefericită pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care au fost introduse; 4. să se explice populației care este impactul pe care acest proces îl va avea pe termen scurt și mediu asupra sa. Reorganizarea administrativă Ioan STANOMIR Reforma statului poate implica și regândirea modului în care este articulată relația dintre stat și unitățile sale componente. Regionalizarea este o opțiune realistă, cu condiția să îndeplinească, ca proces de inginerie juridică și de modernizare politică, două exigențe fundamentale: 1. regiunile care se nasc să fie viabile din unghiul de vedere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
încetează să-și descarce revolverul olfactiv, râzând ca de o glumă bună: "Nu vă mișcați, sunteți ..." Agasanta făptură încearcă chiar s-o bage cu forța în buticul ei: "Găsiți înăuntru o mare varietate." Între două reprize de tuse, reușește să articuleze: "Încetează, parfumul dumitale pute!" "Este mai atractiv așa!" Ah, pricep, e unul dintre trucurile postmoderne..." Aveți nasul înfundat astăzi. Întoarceți-vă mâine sau peste câteva zile. O să vă pregătesc un sortiment de gamă joasă. Se pare că nu aparțineți clasei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și politică. Cu prudență, așadar, autorul cercetează cultura mediatică în contextul teoriei sociale critice și recomandă stăruitor, cum spuneam, inserția contextuală (firește, nu ca o noutate de ultimă oră). Astfel, studiile culturale media converg către o teorie critică a societății, articulînd ideologii, valori și reprezentări. Cum teoria socială conceptualizează structuri, relații și instituții și ne oferă notează Kellner o hartă cognitivă, circuitul se vădește benefic pentru cercetătorul avizat: societatea produce (secretează) cultura iar aceasta modelează societatea. Evident, constatările de mai sus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
artefacte care reproduc discursuri sociale întipărite în conflictele și mișcările-cheie ale momentului. Aceasta implică analizarea modului în care texte populare, filme precum Rocky și Rambo, muzica rap, muzica Madonei, serialele polițiste TV sau reclamele, știrile și discuțiile media, toate acestea articulează poziții ideologice specifice și ajută la reproducerea formelor dominante de putere socială, servind intereselor dominației sociale sau rezistenței în fața formelor dominante ale culturii și societății sau obținînd efectul invers. În consecință, în paginile următoare încerc să demonstrez implicarea unora din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textele culturii media nu sînt nici simple vehicule ale ideologiei dominante, nici reprezentări pure și inocente. Ele sînt mai degrabă artefacte complexe care exprimă discursuri sociale și politice, a căror analiză și interpretare necesită metode de descifrare și critică ce articulează întipărirea lor în economia politică, relațiile sociale și mediul politic în care sînt produse, în care circulă și în care sînt receptate. Următoarele studii recurg la această abordare comprehensivă în studiul culturii media și utilizează resursele istoriei, teoriei sociale, studiului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cauzele eșecului unor proiecte ideologice din textele media. Explic, de asemenea, un concept de critică diagnostică ce folosește cultura media pentru a diagnostica anumite curente și tendințe sociale, ajungînd prin text la fanteziile, spaimele, speranțele și dorințele pe care le articulează. Critica diagnostică analizează, deopotrivă, modul în care cultura media oferă resurse pentru fabricarea de identități și modul în care avansează politici fie reacționare, fie progresiste sau cum produce texte și efecte ambigue, care pot fi însușite în feluri diferite. În
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
partizanii studiilor culturale britanice își contextualizează cercetările în evenimentele socio-politice curente. Pe tot parcursul studiului meu, încerc în același mod să situez artefactele culturale cercetate în mediul în care au fost produse și receptate și să ating problemele politice cheie articulate în textele culturale. De interes pentru studiile mele este aproximativ ultima decadă a culturii media de la începutul anilor '80 pînă la începutul anilor '90. Îmi situez, deci, studiile în disputele culturale dintre liberali, conservatori și radicali, care au avut ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]