12,098 matches
-
dintr-o consțiință clară. După o perioadă de angoasă care îl bulversează, subiectul pare a se obișnui cu ele. El vorbeste cu exaltare sau uneori dimpotrivă devine ascuns, moment în care totusi se poate decela halucinația sa în atitudini de ascultare de liniste sau agitație, care presară discursul său. Delirul se poate manifesta în egală măsură și prin bizarerii de comportament, schimbări a profesiunii și locuintei, urmărit fiind de "persecutor" și mașinația lor diabolica. El face cunoscute aceste forme halucinatorii care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
satanic și misterului În care creatorul Începutului de veac nouăsprezece se Înveșmânta instinctiv. Romanticii Împingeau atât de departe orgoliul, Încât visau la un control total nu numai asupra vieții, ci și asupra morții. Viața-operă trebuia adusă cu orice preț sub ascultarea creatorului-demiurg. Gloria de a-ți decide În orice clipă destinul nu putea să nu Înfierbânte sângele unor artiști pentru care scrisul se confunda cu o nouă activitate divină. Există ceva definitiv copilăros și imatur În hotărârea sinucigașilor de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
atunci". În cursul interviurilor s-au strecurat întrebări în afara temei declarate, inspirate din repertoriul istoriografic consacrat: despre criza anilor '80, despre momentul căderii regimului și consecințele sale directe asupra subiectului, despre utilizarea, în epocă, a cuvintelor comunist/comunism/ socialism, despre ascultarea posturilor de radio străine, despre chestiunea religioasă și eventualele dificultăți legate de ele, despre intruziunea propagandei în viața cotidiană sau despre modalitățile de a le eluda. Unele au fost, de altfel, subiecte sugerate chiar de către cei intervievați. Ei au ținut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
iar practicile didactice urmăresc în mod special să exerseze astfel de situații, pentru că disciplina școlară se bazează pe buna funcționare a consensului intern și extern. Profesorii evită discuțiile contradictorii, ceea ce se echivalează, în lumea școlii, cu practicarea unor virtuți precum "ascultarea, atenția, învățarea". Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique: l'exemple français, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), Identités, Mémoires, Conscience historique, Publications de l'Université de Saint-Étienne, 2003, p. 36. Se știe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
universală a semnelor întemeiată pe limbajul uman ca instrument de modelare, în timp ce semioticile regionale (specifice) adaptează teoria semnului la un domeniu strict circumscris. De fapt, semiotica generală ca domeniu al specificității semnelor și semiozei nu poate fi concepută în afara unei "ascultări" atente a textelor, a semioticilor particulare, într-un fecund demers abductiv, de du-te-vino între ipotezele globale și exemplele validante sau infirmante: "Nu voi admite niciodată un divorț între teorie și analiza faptelor. E vorba de două lucruri care nu pot
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o posibilitate Posibilitate neactualizată Pedeapsă Intervenție justițiară Impunitate Prejudiciere Fără intervenție justițiară Succes Conduită de seducere Eșec Dorință de a plăcea Abținere sau împiedicare Poruncă îndeplinită Conduită de ascultare Poruncă primită Poruncă neîndeplinită Neascultare Această serie de opțiuni dihotomice este vectorul povestirii: în fiecare moment al alternanței autorul instalează o piedică sau derivație pe care Bremond (1981: 53) o aseamănă tra-gerii cu arcul. Situația inițială este momentul plasării săgeții
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de final. Anumite posturi corespund Gestalt-ului comunicării totale (cf. A. Scheflen): punctul corespunde punctului într-o conversație și este marcat de o modificare a capului și privirii locutorului (același vorbitor utilizează 3-5 puncte pe care le reia în mod constant: ascultare, interpretare, narațiune etc.); poziția are în vedere modificarea a cel puțin jumătate din corp (ea durează mai multe minute și corespunde exprimării unui punct de vedere); în sfîrșit prezentarea cumulează pozițiile participanților la interacțiune (ea poate dura și cîteva ore
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Croussy, 1990: 119). Privirea joacă multiple roluri în funcționarea optimă a interacțiunii comunicative: * indicare a rolului în comunicare: un subiect care vor-bește privește mai puțin interlocutorul decît atunci cînd ascultă (41% față de 75%); * exprimare a feed-back-ului (în cazul comportamentului de ascultare contactul este de 62-75%, iar în cazul emiterii mesajului contactul vizual este de 38-40%; se pare că femeile au un contact vizual superior bărbaților: "știu să asculte"); * informare a unei alte persoane că poate interveni în discuție (semnal de turn
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sacru la cel mai public? 8. În raport cu întrebările 1-7 există o ierarhie a distanțelor între oameni? Cine este admis în fiecare din ele și în ce împrejurări? 9. Cine poate atinge și în ce împrejurări? 10. Există tabuuri în ceea ce privește atingerea, ascultarea, privirea și mirosirea? Cui se aplică aceste tabuuri? 11.Ce nevoi de disimulare există? Pentru ce simțuri și pentru ce relații? 12.Care este natura angajării senzoriale în diversele relații normale ale vieții cotidiene? 13.Care sînt nevoile spațiale specifice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și al Bisericii, pe care dușmanii reușesc să-l răpună cu prețul a mii de vieți și doar pentru că îi ucid prietenul cel mai bun, pe Olivier, pe câmpul de luptă, va fi înfrânt de această dată de... iubire: Dați ascultare și luați aminte/ La faptele ce prind să mă inspire,/ La vitejia aspră și fierbinte,/ La încercările ce din iubire/ Orlando frâncul le-a învins, bărbatul/ Ce-a strălucit sub Carol împăratul"223. Adresarea directă funcționează, ca și în cazul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
femei tinere, plăcute și, mai ales, bine făcute". Capitolul menționat nu lasă loc nici unor subtilități; erotismul virtualilor membri ai societății perfecte din viziunea scriitorului francez este denunțat explicit, prin decretarea încălcării celor trei legăminte preoțești, "de-nfrânare, de sărăcie și de-ascultare", hotărându-se ca în mănăstirea fratelui Ioan fiecare "să-și poată lua femei, să aibă avere și să trăiască după bunul plac". Pas cu pas, fiecare dintre constructele cuminți, idealizante ale Utopiei își pierd substanța, până în punctul în care ele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mod conștient că sunteți gata să ascultați, aceasta vă ajută să deveniți un ascultător mai bun. 2) Faceți-vă timp să ascultați! Acesta este un cadou prețios. Dacă acum nu este un moment potrivit pentru dumneavoastră, fixați o "programare pentru ascultare". 3) Folosiți limbajul corporal care arată că ascultați! Stabiliți contactul vizual, aplecați-vă înainte, dați afirmativ din cap, vocalizați sunete simple ca "hmmm", "uh-huh", sau "da ?" Pentru copiii dumneavoastră, coborâți la nivelul lor vizual, aduceți-i la nivelul dumneavoastră vizual
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
cetățean roman, nu putea să se detașeze pur și simplu de mentalitatea romană, tipic militară. A conceput creștinismul ca pe o armată propriu-zisă (cf. Rom 6, 8-14), comunitățile creștine ca tot atâtea cazărmi, iar credincioșii ca pe niște soldați supuși ascultării absolute față de superiorii lor ierarhici. Era convins că numai o organizare de fier, asemenea celei militare, putea menține disciplina puternică și fermă în Biserica timpurie, unde se infiltrau primele rebeliuni și sciziuni, care aveau să devină, mai apoi, note caracteristice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor (Lc 13, 1). Apostolul nu face nici o distincție între stăpânitorii buni, care trebuie să fie ascultați, și cei răi, care nu ar merita acest lucru. Toți trebuie să fie ascultați, pentru că ascultarea datorată lor nu este rezultatul calităților lor personale, ci al funcțiilor acestora. Creștinul trebuie să se supună oricărei autorități legitime și oricărei legi: Dați tuturor cele ce sunteți datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
explicit, nu o exclude; necondamnând-o deslușit, neexcluzând-o, o include în cercul obligațiilor generale ale supușilor față de cei care conduc. În doctrina sa, acest punct de vedere este foarte clar: creștinul nu se poate dispensa, din proprie inițiativă, de ascultarea față de superiorii legitimi, fără a-și încălca propria credință religioasă, legile civile, riscând pedeapsa aplicată de tribunalul oamenilor și a judecății lui Dumnezeu, deoarece toate puterile pământești sunt subordonate celei cerești, din care își află originea. Scriind credincioșilor din Roma
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cunoaște-l pe Dumnezeu în timp ce cultivi pământul; navighează, tu care iubești navigația, însă invocă Navigatorul ceresc; cunoașterea lui Dumnezeu te-a cuprins în timp ce erai soldat, ascultă Generalul care îți poruncește ceea ce este drept. De aici aflăm că episcopii impuneau credincioșilor ascultarea față de legile civile chiar și în privința serviciului militar, pentru că unii soldați, după ce primeau botezul, renunțau la armată (acuzațiile lui Celsus aveau un fundament de realitate!). Pentru alexandrin, creștinul trebuie să fie totdeauna fidel superiorilor legitimi, chiar și în vreme de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
altădată. Scriitorii creștini, din primele cinci secole ale Bisericii primare, urmând exemplul oferit de Sfintele Scripturi, nu au întâmpinat dificultăți în apropierea vieții militare de cea religioasă, pentru că ambele prezintă multe puncte asemănătoare în desfășurarea lor: viața asociativă, disciplina riguroasă, ascultarea oarbă, spiritul de sacrificiu, sensul profund al datoriei și riscurile morții. 2.1.1. Clement Romanul În Prima Scrisoare către Corinteni 37, 1-3, redactată în limba greacă (96 p.Chr.), sfântul Clement Romanul, al treilea succesor al sfântului Apostol Petru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
necondiționat structurii militare, arătând necesitatea păcii în Biserică primară spunând: Să luptăm așadar, bărbați frați, cu toată stăruința sub poruncile Lui cele fără de prihană. Să ne gândim la cei ce luptă sub conducătorii noștri, cu câtă bună rânduială, cu câtă ascultare, cu câtă supunere îndeplinesc poruncile. Nu sunt toți comandanți, nici căpetenii peste o mie de soldați, nici peste o sută, nici peste cincizeci și așa mai departe, ci fiecare în grupa sa îndeplinește cele poruncite de împărat și de conducători
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
comunității din Corint, răvășită în acea perioadă de grave dezordini disciplinare, putem intui cu ușurință cum, autorul ei, departe de furniza vreo evaluare asupra esenței serviciului militar, și-a asumat armata ca model de disciplină al comunității umane, în care, ascultarea față de superiori devenea prioritatea absolută utilă bunei funcționări. Deși exemplul militar oferit ca model nu pare să fi avut de a face cu creștinii epocii era totuși un caz concret, lesne de observat și de corintenii care aveau trupe romane
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din Galatia care creau multe preocupări sfântului Paul cauzând-i multe neplăceri prin agitațiile și sciziunile lor. Erau înzestrați de o credință vie și operantă (Rom 1, 8); corespundeau integral harului divin (Rom 6, 17); erau supuși capilor Bisericii prin ascultare și disciplină edificatoare, fiind lăudați și în celelalte comunități (Rom 16, 19); aveau un înalt simț al datoriei și o deplină conștiinciozitate față de obligațiile asumate prin botez, detașându-se de ceilalți romani corupți în totalitate (cf. Rom 6, 13-23). Sfântul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împotriva noastră, ci a făcut mai întâi o probă, îndreptându-se numai împotriva celor din rândurile armatei, închipuindu-și că, dacă va câștiga lupta împotriva acestora, atunci îi va fi ușor să-i readucă dintr-odată și pe ceilalți sub ascultarea sa. De aceea s-a putut vedea că dintr-odată o mulțime de militari îmbrățișau viața civilă pentru ca să nu fie nevoiți să se lepede de credința în Creatorul lumii. Căci când căpetenia supremă a armatei (până în 305 a fost Dioclețian
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se referă la Anulinus, proconsulul Africii; printr-o altă dispoziție imperială i se cere explicit restituirea bunurilor Bisericii, fie pentru că nu a reușit îndeplinirea efectivă a primei porunci, fie pentru că a fost denunțat, cerându-i-se acum cea mai deplină ascultare. Primele disensiuni ale lui Licinius cu Constantin au început în 314 și au culminat în 321, când cel dintâi a trecut pe față de partea lui Arius (250-336), inițiatorul ereziei cristologice omonime (318-381). Odată cu crearea sciziunii a întreprins și o persecuție
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să fi primit o destinație religioasă. Rugăciunea duminicală a sfintei liturghii și predica adresată soldaților viza cu precădere formarea unei mentalități creștine. Sprijinul imperial adus Bisericii în aceste condiții, pentru creștinarea soldaților (obligația universală de participare la liturghia duminicală și ascultarea omiliei - catehezei), a dus la formarea progresivă a unei armate creștine și la reducerea numărului inițial destul de îngrijorător al membrilor mișcărilor pacifiste. Pentru moment nu dispunem de prea multe informații despre bazilicile creștine din castrele romane, deși prezența lor în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În acest mod cunoașterea reciprocă dintre elevi, Înțelegerea și acceptarea reciprocă, precum și integrarea copiilor cu cerințe speciale În colectivul clasei. Aceste metode, pe lângă eficiența lor În activitatea didactică, dezvoltă o serie de aptitudini și capacități referitoare la spiritul de toleranță, ascultarea activă, luarea deciziei, autonomie personală, responsabilitatea și participarea socială, formarea opiniilor și Înțelegerea corectă a realității. Aplicarea metodelor de Învățare prin cooperare au ca impact: creșterea motivației elevilor pentru activitatea de Învățare; Încredere În sine bazată pe acceptarea de sine
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]
-
sunt ajutați să Înțeleagă că opiniile lor sunt apreciate și respectate de colegi și fiecare este dator să respecte opinia celuilalt; valoarea când elevii Își dau seama că opinia lor are valoare, se implică mai activ În activitatea de Învățare; ascultarea activă elevii se ascultă unii pe alții și renunță la exprimarea unor judecăți pripite sau la impunerea propriului punct de vedere; Încrederea elevii conștientizează propria lor valoare și devin mai Încrezători În propriile forțe. Iată În sinteză, câteva posibile metode
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]