3,972 matches
-
neinvaziv și ușor de aplicat pentru evaluarea pierderilor interproximale de atașament. Evaluarea radiografica, totuși, nu poate evalua pierderile de atașament vestibulare și linguale, intepretarea unui bilanț radiografic se va face în următoarea succesiune: f Localizarea sau generalizarea pierderilor radiologice de atașament, f Tipul de pierdere de atașament: orizontală sau verticală, f Prezenta/absența laminei dura, f Existența craterelor interproximale, f Existența leziunilor de furcație. Bilanțul radiografic realizat și examinat în bune condiții permite determinarea extinderii și severității pierderilor de atașament, și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
evaluarea pierderilor interproximale de atașament. Evaluarea radiografica, totuși, nu poate evalua pierderile de atașament vestibulare și linguale, intepretarea unui bilanț radiografic se va face în următoarea succesiune: f Localizarea sau generalizarea pierderilor radiologice de atașament, f Tipul de pierdere de atașament: orizontală sau verticală, f Prezenta/absența laminei dura, f Existența craterelor interproximale, f Existența leziunilor de furcație. Bilanțul radiografic realizat și examinat în bune condiții permite determinarea extinderii și severității pierderilor de atașament, și deci a stadiului de evoluție al
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de atașament, f Tipul de pierdere de atașament: orizontală sau verticală, f Prezenta/absența laminei dura, f Existența craterelor interproximale, f Existența leziunilor de furcație. Bilanțul radiografic realizat și examinat în bune condiții permite determinarea extinderii și severității pierderilor de atașament, și deci a stadiului de evoluție al bolii. Aspecte radiografice în bolile parodontale Carranza [54] prezintă secvență modificărilor radiografice în boală parodontala în raport de modificările tisulare ce le induc: Estomparea și întreruperea continuității laminei dura pe partea M sau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
factorilor ce favorizează acumularea acestora. Eliminarea în totalitate a plăcii și prevenirea reformării acesteia sunt, prin ele însele, suficiente de a menține sănătatea parodontala, chiar dacă persistă forțele traumatice. Totuși, eliminarea traumei crește șansele de regenerare osoasă și de câștig de atașament. Crearea unor relații ocluzale care sunt mai favorabile pentru țesutul parodontal cresc toleranță parodonțiului la depunerile minore de placă. Terapia sistemică Poate fi folosită ca: adjuvant al măsurilor locale pentru scopuri specifice controlul complicațiilor sistemice ale infecțiilor acute, prevenirea efectelor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
40%) sunt foarte apropiate. Deși sunt implicate și fenomene de involotie fiziologica care contribuie la instalarea recesiunii gingivale, putem presupune că la persoanele cu depozite de tartru subgingival acesta a avut un rol favorizant în instalarea și porogresia pierderii de atașament parodontal prin recesiune gingivala. Un studiu (Albandar[14]) evaluează prevalența tartrului gingival și relația cu parodontopatiile apărute la tineri cu vârste cuprinse între 13 - 20 de ani (early - onset periodontitis). Dintr-un lot de 1285 de tineri au fost diagnosticați
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
lot de 1285 de tineri au fost diagnosticați cu parodontopatite un procent de circa 8% (156 pacienți). Perioadă de studiu a durat 6 ani și a urmărit creșterea procentului de dinți cu gingivite și tartru corelate cu creșterea pierderii de atașament. S-a observat că din lotul de dinți care inițial prezentau o pierdere de atașament de 0-2 mm și la care, după 6 ani, pierderea de atașament a depășit 3 mm, numărul de dinți care la începutul studiului prezentau tartru
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
156 pacienți). Perioadă de studiu a durat 6 ani și a urmărit creșterea procentului de dinți cu gingivite și tartru corelate cu creșterea pierderii de atașament. S-a observat că din lotul de dinți care inițial prezentau o pierdere de atașament de 0-2 mm și la care, după 6 ani, pierderea de atașament a depășit 3 mm, numărul de dinți care la începutul studiului prezentau tartru subgingival a fost de 4 ori mai mare în raport cu dinții fără tartru. Martinez și colaboratorii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
creșterea procentului de dinți cu gingivite și tartru corelate cu creșterea pierderii de atașament. S-a observat că din lotul de dinți care inițial prezentau o pierdere de atașament de 0-2 mm și la care, după 6 ani, pierderea de atașament a depășit 3 mm, numărul de dinți care la începutul studiului prezentau tartru subgingival a fost de 4 ori mai mare în raport cu dinții fără tartru. Martinez și colaboratorii au evaluat, prin intermediul unui studiu epidemiologic realizat pe 622 de pacienți, relația
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prezentau parodontite cronice marginale, iar 8% (52 de paciențiă prezentau parodontite juvenile. S-a observat că procentul de suprafețe cu tartru vizibil radigrafic a crescut, pe masura ce a crescut și severitatea parodontitei cronice, astfel că pacienții cu pierderile de atașament parodontal cele mai mari prezentau cel mai redus număr de suprafețefără tartru subgingival. Un studiu al lui Anerud și col [20], efectuat comparativ pe două eșantioane populaționale (muncitori de pe plantațiile de ceai din Sri Lanka și personal academic din Norvegiaă pe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de minuțios s-a realizat detartrajul, pe mai mult de jumătate din rădăcini s-a putut constată persistentă unor spiculi microscopici de tartru. În ciuda acestui fapt, autorii menționați au constatat că dinții în cauză au prezentat un câștig important de atașament. În aceste condiții se pare că este posibil a se obține o cicatrizare parodontala,date fiind studiile publicate în literatura care arata ca dupa detartraj se obține o reducere a pungilor, însoțită adeseori de câștig de atașament, în condițiile în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
câștig important de atașament. În aceste condiții se pare că este posibil a se obține o cicatrizare parodontala,date fiind studiile publicate în literatura care arata ca dupa detartraj se obține o reducere a pungilor, însoțită adeseori de câștig de atașament, în condițiile în care azi se știe cu siguranță că adesea rămân cantități mai mult sau mai puțin importante de tartru pe rădăcinile tratate. suficiente pentru ca aceste efecte să dureze), chiar si in lipsa condițiilor optime de control al plăcii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
lui Haffajee [142] vine să confirme această observație. Totuși, studiul citat arată că nu toți pacienții au răspuns eficace la detartrajul / surfasajul convențional. Numai 68% din pacienți au demonstrat o reducere a cantității de bacterii patogene concomitent cu ameliorarea nivelului atașamentului. Rezultatele studiului fac că autorii să considere că acest fapt se datorează diversității tipurilor de boală tratate, sica igienă dentară poate nu este cel mai bun mod de a trata pacienții foarte infectați. Autorii (Haffajee și col [143]) sunt de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mobile (). Aceste modificări, care certifică ameliorarea florei supragingivale și trecerea către o floră compatibilă cu sănătatea parodontala, sunt stabile timp de câteva săptămâni-luni, si se însoțesc de o ameliorare clinică (diminuarea inflamației gingivale, reducerea profunzimii pungilor parodontale, posibile câștiguri de atașament) (Greenstein [133], Haffajee [143]). Majoritatea studiilor au arătat că stabilitatea, pe termen mediu-lung, a rezultatelor microbiologice, pare a fi în raport cu calitatea controlului plăcii supra și supragingivale. Dacă bacteriile virulente sunt lăsate pe loc după detartraj, timpul de re- colonizare poate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tratament decât pacienții ce suferă de PRP. Eliminarea tartrului produce în general un anumit număr de efecte clinice benefice care sunt in principal legate de diminuarea adâncimii pungii și care se explică prin următoarele două fenomene: Recesiunea gingivala Câștigul de atașament Recesiunea gingivala Suprimarea agenților infecțioși antrenează de la început și într-un număr mare de cazuri, recesiuni gingivale foarte importante. Aceste recesiuni gingivale sunt cu atât mai importante cu cat parodonțiul marginal este mai edematiat, hipervascularizat tumefiat și cianozat (Eger [96
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și radiculare, aceste recesiuni gingivale se vor accentua în continuare, dar vor fi de o mult mai mică importantă. Detartrajul convențional produce efecte notabile asupra calității și numărului de celule care compun țesutul conjunctiv gingival. Cicatrizarea se poate face prin: Atașament conjunctiv cu dimensiuni și structura clasice Un epiteliu lung de joncțiune Regenerare totală sau parțială a țesuturilor parodontale. Se poate deci observa că, cicatrizarea leziunilor parodontale se face pe baza unei competiții între viteza celulelor țesuturilor conjunctive și cea cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a țesuturilor parodontale. Se poate deci observa că, cicatrizarea leziunilor parodontale se face pe baza unei competiții între viteza celulelor țesuturilor conjunctive și cea cu care migrează celulele epiteliale. Acestea din urmă sunt mai rapide decât celelalte, astfel încât, un nou atașament epitelial se formează în mai puținde 2 săptămâni (Rabbani, Ash și Caffesse [269]A. Studii efectuate pe o durată de un an au arătat ca placă bacteriană a fost redusă la jumătate din valorile sale prin combinația dintre debridarea supragingivalăși
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
o cunoaștere slabă, neverificabilă prin experiment și examen strict rațional. Inaugurată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru două secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unui distins ofițer superior, beneficiind din copilărie de o aleasă educație. Studiile gimnaziale și liceale le-a urmat la renumitul Liceu de Fete “Oltea Doamna” din Iași în perioada1920-1937. A păstrat, tot timpul vieții sale, vii sentimente de recunoștință și atașament față de acest liceu și față de profesoară să de matematică, Silvia Creangă. În continuare, între 1937-1940, a urmat cursurile Secției de Matematică a Facultății de Stiinte de la Universitatea “Al,I. Cuza” din Iași, pe care le-a absolvit în 1940 în
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
era una exagerată ci una normală. În intervenția să care i-a precedat sfârșitul brutal, Profesorul Enescu nu-i apară doar pe acesti colegi ci - în primul rând - bunul renume al Catedrei de Matematică pe care o conducea din 1982. Atașamentul D-sale față de catedră era unul profund și intens. Încerca pe toate căile să apere interesele Catedrei de Matematică în consiliile profesorale ale facultăților de care aparținea catedră (Mecanică, Hidrotehnica,) dar și în Senatul I.P.I. al cărui membru a fost
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și comportamentul de grup sau de bandă (Neamțu, C., 2003, p. 230). În încercarea de a determina cauzalitatea fenomenului delincvențional, în rândul minorilor, s-a stabilit că slăbirea legăturii între adolescent și societate constituie elementul principal. Componentele acestei legături sunt: atașamentul față de o persoană care să îl motiveze, implicarea în proiecte academice valorizante și care să nu lase prea mult timp liber adolescentului, interiorizarea credințelor că legile trebuie respectate. Originea infracționalității în rândul minorilor se află în transformările profunde care au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atunci când se întocmesc planurile de intervenție, trebuie puși în balanță factorii de risc precum și cei protectiv atât pentru individ, cât și pentru comunitate. Factorii de risc includ stresul, normalizarea și experiențele legate de consumul de substanțe iar factorii protectivi sunt atașamentul, abilitățile și resursele. Spooner, C., Hall, W., și Lynskey, M. (2001) găsesc că acest model are limite în sensul că factorii identificați nu sunt strict asociați cu factorii de risc și de protecție. Programul Organizației Mondiale referitor la Abuzul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
factorilor protectivi. Modelul include următoarele componente care influențează vulnerabilitatea: * stresul: evenimente majore în viață, probleme de zi cu zi, transformări specifice etapei adolescenței; * normalizarea consumului de substanțe: aplicarea legii, accesibilitatea, prețul, reclama, sponsorizarea și promovarea, prezentarea în mass-media, rolul culturii; * atașamentul: atașamentul pozitiv (legat de persoane, animale, obiecte, instituții suportive) atașamentul negativ (leagă individul de persoane și instituții asociate cu consumul de substanțe). * abilitățile sunt acele capacități care îi permit individului să reușească în viață. Iau forma strategiilor de coping incluzând
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
protectivi. Modelul include următoarele componente care influențează vulnerabilitatea: * stresul: evenimente majore în viață, probleme de zi cu zi, transformări specifice etapei adolescenței; * normalizarea consumului de substanțe: aplicarea legii, accesibilitatea, prețul, reclama, sponsorizarea și promovarea, prezentarea în mass-media, rolul culturii; * atașamentul: atașamentul pozitiv (legat de persoane, animale, obiecte, instituții suportive) atașamentul negativ (leagă individul de persoane și instituții asociate cu consumul de substanțe). * abilitățile sunt acele capacități care îi permit individului să reușească în viață. Iau forma strategiilor de coping incluzând comportamente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
evenimente majore în viață, probleme de zi cu zi, transformări specifice etapei adolescenței; * normalizarea consumului de substanțe: aplicarea legii, accesibilitatea, prețul, reclama, sponsorizarea și promovarea, prezentarea în mass-media, rolul culturii; * atașamentul: atașamentul pozitiv (legat de persoane, animale, obiecte, instituții suportive) atașamentul negativ (leagă individul de persoane și instituții asociate cu consumul de substanțe). * abilitățile sunt acele capacități care îi permit individului să reușească în viață. Iau forma strategiilor de coping incluzând comportamente și abilități sociale care îl ajută pe individ să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
promovează un stil de viață pro-normativ sau grupuri ce adoptă sau promovează un stil de viață deviant; * la nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării relațiilor din familie, comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]