7,848 matches
-
și având un caracter mai difuz. În aceste grupuri esența o formează însăși natura puternic emoțională a relațiilor din interior. 4) Procesele de interacțiune cuprind o gamă largă de relații intergrupale: raporturi ierarhice și de conducere, comunicare verbală și nonverbală, atracții și respingeri socioafective. În funcție de natura sarcinii și activității, iau naștere sau primează, din tiparele existente, interacțiuni și raporturi funcționale, se conturează sau validează un lider. S-a constatat, de exemplu, că, într-o activitate de grup dedicată rezolvării de probleme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sarcină) sau în relațiile din interiorul lor (social), în timp ce a doua vizează măsura în care membrii sunt atașați de grup ca atare sau de unii dintre componenții acestuia. Această dimensiune este strâns legată conceptual de ceea ce s-ar putea numi atracție depersonalizată. Prin respectivul concept se înțelege faptul că nu atât atracțiile afective bazate pe caracteristici de personalitate sunt responsabile pentru coeziunea grupului, cât nevoia de a face parte dintr-un grup. Ceilalți din grup sunt căutați și prețuiți în primul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizează măsura în care membrii sunt atașați de grup ca atare sau de unii dintre componenții acestuia. Această dimensiune este strâns legată conceptual de ceea ce s-ar putea numi atracție depersonalizată. Prin respectivul concept se înțelege faptul că nu atât atracțiile afective bazate pe caracteristici de personalitate sunt responsabile pentru coeziunea grupului, cât nevoia de a face parte dintr-un grup. Ceilalți din grup sunt căutați și prețuiți în primul rând nu datorită calităților personale, ci pentru că aparțin grupului și încorporează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ea există și ca realitate psihosocială colectivă, reflectată și în expresia „grup de prieteni”. Dar, chiar în grupurile obișnuite (de muncă, de învățătură etc.), unde, după cum se va vedea în secțiunea următoare, dominante sunt relațiile preferențiale latente și mai superficiale (atracții și respingeri), se înfiripă cvasiautomat și relații de prietenie, și, nu de puține ori, de dragoste. De aceea, redăm în continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe umane
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi din reflecțiile filosofice, producțiile literare și înțelepciunea populară propoziții ce descriu cele două stări sufletești, simpatia (prețuirea) și dragostea. Propozițiile astfel culese au fost organizate în itemi pe următoarele teme mai importante: atracția fizică, idealizarea partenerului, disponibilitatea pentru orice ajutor dat celuilalt, dorința de a-și împărtăși emoțiile, încrederea și toleranța reciprocă, gradul de inteligență pe care și-l atribuie reciproc partenerii. Pe urmă, psihologul social american a rugat câteva sute de studenți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dragoste cunosc o varietate de forme în ceea ce privește conținutul și intensitatea, dintre care două sunt mai relevante: cea pasională și cea camaraderească (companională). Dragostea pasională ar putea fi comprimat caracterizată ca o stare emoțională tumultuoasă, „un amestec confuz de tandrețe și atracție sexuală, exaltare și durere, anxietate și destindere, altruism și gelozie” (Berscheid și Walster, 1978, p. 177). Ea înseamnă propensiunea irezistibilă către persoana iubită, astfel încât factorul afectiv-emoțional copleșește rațiunea, reacțiile comportamentale scăpând, în însemnată măsură, de sub controlul lucidității. Picioarele parcă merg
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
naștere la teoria similarității care, așa cum remarcă J.D. Brass (1995), crește predictibilitatea comportamentului și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1995), crește predictibilitatea comportamentului și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceleași categorii cu cele pe care le folosește pentru a se defini pe sine. Totuși, nu trebuie omisă aici o anumită variabilitate, în sensul că și diferențele (în special în modul de a acționa) pot să constituie o sursă de atracție interpersonală (spre exemplu, o persoană care nu se simte confortabil când ia decizii s-ar putea să fie atrasă de o persoană care ia decizii ușor). Această a doua formă de atracție, numită complementaritate, acționează în direcția similarității, completând-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a acționa) pot să constituie o sursă de atracție interpersonală (spre exemplu, o persoană care nu se simte confortabil când ia decizii s-ar putea să fie atrasă de o persoană care ia decizii ușor). Această a doua formă de atracție, numită complementaritate, acționează în direcția similarității, completând-o pe aceasta. 3) Apartenența la grup: intercomunicarea este mai prezentă în interiorul grupului decât între grupuri deoarece, în primul caz, statusurile și rolurile sunt mai clar definite, acestea modelând fluxul comunicațional. Observăm că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În momentul în care ne exprimăm acordul cu părerile oponentului, putem crea impresia că avem în fapt aceeași opinie sau opinii cu un grad crescut de similaritate cu ale partenerului de conflict - creând astfel o stare de spirit ce induce atracție reciprocă. Deja avem de-a face cu un nivel mai nuanțat al lingușirii față de aceste persoane (care îndeplinesc celebrul rol de yesman, persoana care este de fiecare de acord cu cel pe care îl lingușește) și nu vom ști niciodată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
despre cum se vor comporta ceilalți membri fiind informale, nescrise, pe când regulile sunt un efect formal și structurat al normelor, direcționând comportamentul membrilor în mod explicit), structura (patternul care diferențiază un grup de altul), coeziunea (o forță pozitivă constând în atracția membrilor grupului de a se afla unii în compania celorlalți). Toate aceste elemente sunt vitale în activitatea de zi cu zi în grupurile din care facem parte. Unii autori au evidențiat cumulul de forțe care acționează într-un ansamblu de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adâncurile istoriei. În Pasul umbrelor și al veciei (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români) și în Sus... (1939) contemplația poetică tinde spre gnoseologie, S. imaginând un fel de alegorie a genezei, invocând originea cosmică a pământului și a vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron), bunăoară, devine un fel de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Pasărea măiastră, Chișinău, 1969; Fir roșu, Chișinău, 1971; File de destin, Chișinău, 1974; Avalanșa, Chișinău, 1975; Ancore, Chișinău, 1977; Ce vacanță minunată!, Chișinău, 1977; Poezii și poeme, pref. Andrei Lupan, Chișinău, 1979; Litera „A”, Chișinău, 1980; Înțelepciunea zăpezilor, Chișinău, 1982; Atracția depărtărilor. Note de călătorie, Chișinău, 1984; Scrieri alese, pref. Valeriu Senic, Chișinău, 1986; Hai să călătorim, Chișinău, 1987. Traduceri: Albă-ca-omătul, Chișinău, 1952. Repere bibliografice: Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 515-520; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 93-101; Valeriu
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
vorba. Tot romanul e rememorarea dintr-o perspectivă feminină fantasmagorică a unei aventuri amoroase cu aspecte patologice. Puterea miraculoasă a medicului, prin care Ana Stavri spera să își recapete darul pierdut de a scrie, explică fascinația, nu și nedomolita, bolnăvicioasa atracție sexuală. Dezamăgitoare literar e semnificația limitată a supliciilor sufletești ale Anei, cu efecte fiziologice dezastruoase, dar ducând la o succesiune banală de certuri și împăcări, separări „definitive” și recuperări disperate. Inundat de eseism, Drum de foc dezvăluie experiența conjugală a
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
simțul sufletesc (24-25), temă dezvoltată apoi în expunerea despre capacitatea de a discerne duhurile și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrînare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de a renunța la atracțiile lumii (55-57) și de a învinge akedía, plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus (59-61). Semnalăm, de asemenea, îndemnul de a ne lăsa deposedați de propriile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Sydney a părut o reprezentație ordinară, de rutină. Deși sala a fost plină ca un semn al unei semnificative strîngeri împreună. Lucru rar într-o comunitate atît de dezbinată ca aceea a noastră de la Sydney. Încă o dată am fost martorul atracției și fascinației iraționale pe care le exercită teatrul. El poate alunga, fie și doar pentru cîteva ore, acreala din noi, balastul cotidian, dezbinarea. După spectacol, românii-australieni își schimbau cărți de vizită, zîmbete, impresii, așteptînd să stea de vorbă cu actorii
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
Dacă ești dator vîndut, nu te cumpără nici un câine. • Cine-și vinde sufletul pentru arginți, probabil că și-a ieșit din minți. • Blana leopardului valorează mai mult decît leopardul însuși. • Foamea de bani îi chinuie și pe... milionari. • La solduri, atracția principală sunt... prețurile. • Banii zboară, datoriile sporesc. • Banul e unicul prieten care la în orice situație te salvează. • Prețuiește banul, dar nu face icoană din el. • Averea se construiește punînd ban peste alți bani. Dacă banii n-ar aduce fericire
GÂNDURI REBELE (12) – DESPRE BANI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381290_a_382619]
-
mai curând din plăcerea de a provoca perspicacitatea cititorului prin substituiri simbolice, caracterul ludic al operei fiind sporit și de limbajul cifrat, pentru care Cantemir a avut grijă să dea un glosar cu cheia semnelor. În context comparatist, se remarcă atracția cărturarului pentru o comunicare criptică și mai cu seamă preocuparea de a edifica o scriere cu caracter universal. Înscriindu-l pe Cantemir în formula „excentrică” a manierismului, S. îl și delimitează de ea: limbajul ezoteric al Istoriei ieroglifice este o
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
la prima vedere, categoria fantasticului ar părea incompatibilă cu liniile directoare ale creației artistice italiene, explică însă cum, în ce măsură, pe ce coordonate stilistice și de viziune s-a manifestat totuși. Deși există și rare excepții, proza fantastică italiană nu cultivă „atracția spre irațional, spre nebulos, spre stări de opresiune, angoasă sau teroare”, ci se configurează mai degrabă în zona miraculosului de tipul celui propriu basmului, fățiș „neverosimil”, dar acceptat prin convenție, învestit cu o funcție parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
comunități din Palestina continuau, în plin secol V, practica citirii ei în fiecare an, în Vinerea Mare. Textul a rămas însă în umbră din cauza puternicei „concurențe”. În Occidentul latin, în locul ei s‑a insinuat treptat Apocalipsa lui Pavel. Aceasta exercita o atracție cu mult mai puternică, datorată faptului că prezenta în detaliu destinul sufletelor imediat după moartea fiecărui individ. În Orientul grec s‑a impus o altă apocrifă, Apocalipsa Fecioarei. De mare interes, în ceea ce ne privește, sunt primele două și ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ioan afirmă trebuie înțeles ad litteram. Perechea „văduvă‑Anticrist” se metamorfozează aici în perechea, cu valoare complementară, „fiară‑pseudoprofet” (Apoc. 13). Într‑adevăr, prima pereche de termeni reflectă caracterul violent și tiranic al personajului; a doua, mai degrabă forța de atracție malefică. Simon Magul În cartea I din Adu. haer., Irineu descrisese deja doi precursori ai Anticristului: este vorba de Simon Magul (I, 23, 1 sq.) și de Marcu, ereziarhul (I, 13‑21). Simon este prezentat ca părintele fondator al tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
numiți magicieni, el se pretinde făcător de minuni în fața celor care nu au avut niciodată judecată sau care au pierdut‑o” (I, 13, 1). Trăsătura principală a Anticristului, în opinia lui Irineu, este virtutea magică, în sensul de putere de atracție malefică. Violența se află pe locul doi. Nu întâmplător, printre toți ereticii recenzați, numai Marcu poartă stigmatul de pre‑Anticrist. Și nu întâmplător episcopul lyonez este preocupat atât de mult de priceperea și de calitățile de înșelător ale lui Marcu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fortifice credința creștinilor. Pe de altă parte, Hipolit încearcă să prevină orice deviere individualistă, al cărei exces ar putea primejdui însăși existența Bisericii ca instituție pământească. Montanismul, condamnat deja de anumite sinoade locale, nu pierduse nimic din puterea sa de atracție, cu precădere în partea orientală a imperiului. Odată cu această mișcare, una dintre manifestările excepționale ale creștinismului primar, profetismul, în varianta sa extatică, a fost pusă la stâlpul infamiei. Biserica a preferat să se debaraseze de unul din „fiii” prea rebeli
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]