2,845 matches
-
stema României și inscripția în arc de cerc „ROMANIA”; pe un fundal cu linii orizontale, este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală a monedei „50”. Reversul prezintă, în stânga, pe un fundal cu linii verticale, inscripția în arc de cerc „AUREL VLAICU” și anul „1910”, când a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie, iar în dreapta, portretul acestuia; în partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I” și anii între care a trăit Aurel Vlaicu „1882
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Cluj Napoca, 1997. NICOLESCU 1959: G. C. Nicolescu, "Sămănătorismul", în „Viața românească”, XII, nr. 11, 1959, p. 111. NICOLESCU 1960: G. C. Nicolescu, "Discuții în jurul simbolismului", în "Studii de literatură universală", vol. II, Ed. Științifică, București, 1960, p. 363. OLTEANU 2010: Aurică Gheorghe, "Poezie simbolistă românească", Editura Lucman, București, 2010. ONU 1999: Eugen Onu, "Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției", Editura Imago, Sibiu, 1999, p. 6,86,106,107,109,112,119,147-149,171,222. OPREA 2004: Ion N. Oprea", Bucovina
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
accident de tramvai. După ce i-a fost refuzată internarea la spitatele Colțea și Central , spre zori zilei de 10 decembrie a fost internat la Spitalul de Urgență. Acolo, de pe patul de spital i-a șoptit un poem prietenului său, scriitorul Aurel Covaci, poem care a fost inclus în volumul postum "Lupta cu inerția": În ciuda eforturilor medicilor și o mobilizare spirituală a colegilor săi scriitori, cunoștințe și prieteni, starea lui s-a înrăutățit inexorabil, iar la 22 decembrie 1956, la ora 2
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
Marga Barbu) a fost surghiunită temporar la Mănăstirea Cernica. Dar Buză de Iepure nu a murit, iar el a scăpat din sicriu și este iar liber. „Frăția” apelează la el, la Oseacă (Mihai Mereuță), precum și la circul Tivoli al „profesorului” Aurică (Jean Constantin), pentru a realiza evadarea lui Mărgelatu din închisoare. Pretextând că aduce fân pentru caii închisorii, Oseacă este lăsat să intre în curtea închisorii cu un car de fân. În același moment, circul aflat lângă zidurile închisorii prezintă un
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
Matache (vioară și voce), Dică Matache (țambal), "copilul" Mitu și alții. Cu acompaniamentul tarafului a debutat și Maria Tănase la Radio la 20 februarie 1938. Tot în taraful său a debutat și nepoata acestuia, Măriuca Matache (pe numele său adevărat Aurica Ion), în fața publicului bucureștean în 1939. Concertează frecvent cu numeroase alte glorii ale cântecului popular românesc: Grigoraș Dinicu, Maria Lătărețu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Victor Predescu, Marcel Budală, Toni Iordache și alții. A fost și un renumit colecționar de viori
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
al tarafului unchiului său Ion Matache. Născută la data de 20 septembrie 1924 în satul Vâlcelele din comuna Merișani, județul Argeș, a început să cânte de la 14 ani, încântând publicul cu melodii „primite” de la mama sa. Pe numele său real Aurica Ion, debutează în orchestra unchiului său, violonistul Ion Matache, într-un local bucureștean în 1939. Din acest moment va primi numele de scenă , care să arate descendența sa. Tot atunci debutează și la Radio București cu un program de melodii
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
ai anchetelor s-a aflat căpitanul de miliție Alexandru Ionaș, fost șef al Serviciului Cercetări Penale din Inspectoratul Județean de Miliție Brașov. Ionaș a coordonat și a asistat personal la bătaia unora dintre cei anchetați, printre care Gheorghe Zaharia și Aurică Geneti. Cu toate acestea, Alexandru Ionaș a fost numit după Revoluție comandant al I.J.P. Brașov și înaintat la gradul de colonel, iar în august 1999, la propunerea ministrului de Interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu, și cu avizul Consiliului Suprem
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
Vasile Albuț, Axentovici-portari, Paraschiv Dumitru, Aurel Rădulescu, Ștefan Manea, Vasile Marinescu, Ricu Bulgaru, Topa, Georgescu Daniel, Miron Mirica, Teologu Spiru, Alexandru Roibu, Mihalcea Gică, Trandafir Arghir, Iacob Ștefan, Sichi Mihalcea, Jan Falcusi, Ghiță Stascu, Grigore Virgil, Doicescu Tudor, Udrea Emil, Aurica Stănescu, Gică Mitache și alții. Meciurile se jucau pe un teren improvizat în spatele "Morii Deliu" actualmente în zona podului rutier peste calea ferata.Pe acest teren s-a desfășurat și primul meci de cupă României dintre Locomotivă Fetești și Locomotivă
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
copiilor determină caracterul jocului și evoluția acestuia. Dacă în primii ani de viață ai copilului, jocul are un caracter predominant individual, în jurul vârstei de trei ani apare relația eu-tu și copiii au posibilitatea să dezvolte și să îndrăgească jocul. Aurica I. Moale definește în cartea sa „Jocul didactic” principalele funcții ale jucăriilor educaționale: Jocule este drumul copiilor spre cunoașterea lumii în care trăiesc și pe care o transpun în diverse situații, pe măsura posibilităților lor. Jucăriile educative sunt printre singurele
Jucării educaționale () [Corola-website/Science/323141_a_324470]
-
Garnizoana Câmpulung. Maiorul preot Ion Bărbulescu a fost decorat post-mortem cu ordinele ‘’Coroană României’’ și ”Steaua României”. Mama, Elenă Bărbulescu, născută Angelescu, originară tot din Câmpulung, a rămas văduva la 32 de ani cu 6 fete: Virginia, Adelina, Țină, Meta, Aurica și Constantă. Soții Pârnuță au doi copii: - Marilena, primul născut, absolventa a Facultății de Matematică - Universitatea din București, căsătorită cu Dan Răuță, medic primar, doctor în medicină, specialist în nefrologie la Spitalul “Carol Davilla” din București. - Mihai Iosif - al doilea
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
vine în București la unchiul său Costache Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de medicină. Ajuns la adresa indicată, Otilia, fata vitrega a bătrânului, îl invită în casă, unde îi cunoaște pe membrii familiei: matușa Aglae, unchiul Simion și copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanică Rațiu precum și prietenul de familie Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia îi arată locuința, el remarcă felul jucăuș al fetei și este surprins cand găsește o scrisoare adresată acesteia, pe numele Otilia Mărculescu. Fata este râvnită de
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
Costache. Pascalopol a cunoscut-o pe mama Otiliei și de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtându-i o stimă deosebită. Rugat de Aglae, Felix îl meditează pe Titi care a rămas corigent, și în aceste împrejurări sora sa Aurica se atașează de tânăr. El, însă, se simte tot mai atras de Otilia pe care o admiră și cu care petrece din ce în ce mai mult timp. Vede însă în Pascalopol un rival. La începutul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
chiar un tratament cheltuind bani pe medicamente și invită preoții să-i sfințească casa. Vinde apoi anumite imobile și aduce în casă o menajeră pe nume Paulina, dar care nu stă mult pentru că bătrânul îi descoperă interesul față de averea sa. Aurica se spovedește preotului Țuică, mărturisindu-i dorința de a se căsători cu un evreu și anume cu Weissemann, iar Stănică o îndeamnă pe Otilia să-l convingă pe Felix să se căsătorească cu Lili. Moș Costache îi dăruiește lui Pascalopol
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
e foarte departe de adevăr când spune: „"He, he, Stănică e profund, degeaba încercați dumneavoastră să-l luați peste picior."” Dacă Stănică „are geniu”, acesta e un geniu al răului. Simion Tulea simbolizează în roman maniacul decrepit, căzut în senilitate. Aurica Tulea reprezintă tipul fetei bătrâne. reprezintă tipul debilului mental Potrivit lui Călinescu, Olimpia o reprezintă pe femeia placidă. reprezintă tipul femeii ușoare. În text era descrisă ca fiind o femeie de moravuri ușoare,care se lasă condusă de bani și manipulata
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
pe moșier. Unchiul lui Felix, Costache Giurgiuveanu, este un bătrân avar, a cărui avere este pândită de sora sa, Aglae Tulea (Clody Bertola). Familia acesteia este formată din soțul Aglaei, Simion (Árpád Kemény), și din copiii lor, Olimpia (Gina Patrichi), Aurica (Elena Dacian) și Titi (Ovidiu Schumacher). Toți copiii Aglaei nu sunt realizați pe plan social și sentimental: Olimpia s-a măritat cu Stănică Rațiu (Gheorghe Dinică), „avocat fără procese” și vânător de avere, cu care are un copil care moare
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
realizați pe plan social și sentimental: Olimpia s-a măritat cu Stănică Rațiu (Gheorghe Dinică), „avocat fără procese” și vânător de avere, cu care are un copil care moare la vârsta de două luni din cauza lipsei de grijă din partea părinților, Aurica este o fată bătrână care visează să se mărite cu orice bărbat care-i iese în cale, iar Titi este un molâu cu înclinații artistice. Acțiunea se desfășoară pe două planuri: dragostea lui Felix pentru Otilia și încercările familiei Tulea
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Avocatul i-o prezintă tânărului student și pe Lili, fata verișorului său, Toader (Jean Lorin Florescu), dar Felix nu se arată interesat de ea. Între timp, în casa familiei Tulea se petrec o serie de evenimente: bătrânul Simion înnebunește, iar Aurica reușește să-l convingă pe studentul medicinist evreu Weissmann (Șerban Sturdza) să-i accepte avansurile erotice. Felix îi declară Otiliei că o iubește și o cere în căsătorie, dar fata, deși recunoaște că-l iubește, îl refuză pe motiv că
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
de faptul că ar putea fi un obstacol în viitoarea carieră a lui Felix, Otilia fuge la Paris cu Pascalopol, căsătorindu-se acolo. Devenit un om bogat, arivistul Stănică divorțează de Olimpia, se căsătorește cu Georgeta și intră în politică. Aurica rămâne însărcinată cu Weissmann. Filmul se încheie cu o secvență din timpul Primului Război Mondial, în care medicul militar Felix Sima îl întâlnește pe ofițerul Pascalopol, care fusese grav rănit pe front. Acesta din urmă îi înmânează o fotografie a Otiliei, dar
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Kemény în rolul lui Simion Tulea. Vocile multor actori au fost dublate de alți actori. Este vorba de următoarele personaje: Felix Sima - Șerban Cantacuzino, Otilia Mărculescu - Florina Luican, Costache Giurgiuveanu - Marin Moraru, Simion Tulea - Mihai Pălădescu, Leonida Pascalopol - Cornel Coman, Aurica Tulea - Rodica Mandache. La cererea Centralei Româniafilm, a fost realizată în 1972 și o variantă pentru televiziune de 3 episoade (I - „Moartea lui Relișor”, II - „Aniversarea” și III - „Crima”) pentru un eventual export. Casa familiei Giurgiuveanu din filmul "Felix și
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
cascadorul Szabolcs Cseh, fără a fi creditat însă pe generic. Textul și muzica momentului muzical-umoristic de la Teatrul Cărăbuș au fost scrise de Nicolae Stroe, coreografia a fost realizată de Sandu Fayer, iar rolul lui Constantin Tănase a fost interpretat de Aurică Tănase. Muzica filmului a fost compusă de Cornelia Tăutu (care a debutat ca autoare de muzică de film) la propunerea lui Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 5. Deoarece compozitoarea era debutantă, Dinu Cocea și-a imaginat că ea era
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
nr.5/oct. nov. 1993 ; 28. CONSILUIL NAȚIONAL ROMÂN DIN DEVA, Cuvantul Liber, Deva, nr.996/6-7.11.1993 ; 29. NE VOM ÎNTOARCE CU ARMA PE UMĂR ACASĂ, interviu în ziarul Crișana, Oradea, nr.1023/26.11.1993 ; 30. DR. AUREL VLAD - AMINTIRI ȘI ADEVĂRURI, Cuvantul Liber, Deva, 1993 ; 31. AMINTIRI, LICEUL AVRAM IANCU BRAD, în Pagini Omagiale, Deva, 1994 ; 32. STATUIA MATEI CORVIN DIN CLUJ, Cuvantul Liber, Deva, nr.800/5.02.1993; în Unitatea Națională, Cluj, nr.50/14-20
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cadru didactic la Institutul Pedagogic Alecu Russo din Bălți (1972-1973). Mai târziu a devenit regizor la Centrul tineretului Iuri Gagarin din Chișinău (1974-1975). A activat ca director artistic al ansamblurilor Bucuria al Filarmonicii Naționale (1975-1982), Ceremoș (cu participarea surorilor Rotaru Aurica și Lidia) al Filarmonicii din Cernăuți (1983-1984) și Ecou al Centrului tineretului din Chișinău (1984-1989). Încă din tinerețe Petre Teodorovici s-a afirmat ca un luptător pentru cauza națională, manifestându-se pe latura culturală. În 1994 a candidat la alegerile
Petre Teodorovici () [Corola-website/Science/333117_a_334446]
-
din Regiunea Odesa; Maria Popesku — profesor de limbă și literatura română; Tudor Iordăchescu (post-mortem) — autorul monografiei satului Hagi Curda unde există singură biserică românească ridicată de statul român. Președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu Din regiunea Cernăuți au primit premii: Aurica Bojescu — președinte executiv al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale și Secretar responsabil al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina"; Eugen Tovarnitschi — directorul liceului "Mihai Eminescu" din Carapciu. Din Maramureșul istoric au fost premiați: Ion Botos — președinte al Asociației "Dacia
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]