3,148 matches
-
Brebina care au contribuit cu zile-muncă. Considerăm că la anul 1869 biserica se reface folosind din vechea biserică materialul bun și înlocuind pe cel uzat. Alte refaceri au avut loc în 1922, 1934 și 1958. Ele au fost încrustate în bârna lungă a pridvorului spre veșnica pomenire. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este de tip navă, fără turle. Locul lor este marcat pe coama acoperișului de două cruci treflate. Este construită din bârne groase, pe o fundație de piatră, cu
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
și 1958. Ele au fost încrustate în bârna lungă a pridvorului spre veșnica pomenire. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este de tip navă, fără turle. Locul lor este marcat pe coama acoperișului de două cruci treflate. Este construită din bârne groase, pe o fundație de piatră, cu tencuială din var și nisip. Pridvorul sprijinit de stâlpi sferici este delimitat de o balustradă înaltă, din șipcă de lemn dublă, orientată pe diagonala ancadramentului, cu un decor original de romburi succesive. Pictura
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
județul Vaslui. Se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004 a județului Vaslui la numărul 407, având codul Biserica se află în centrul satului. În partea de sud a bisericii se găsește clopotnița de lemn. Construcția este alcătuită din bârne transversale dreptunghiulare. Prezintă o absidă pentagonală pe latura estică (altarul). Intrarea se face pe latura de vest, printr-un pridvor de lemn. Ca și alte biserici de lemn din județ, nu are turlă. Construcția este acoperită cu tablă.
Biserica de lemn Sf. Voievozi din Tanacu () [Corola-website/Science/319165_a_320494]
-
un strat gros de ceamur. Temelia este scundă, pietrele s-au afundat aproape de tot în pământ din cauza umezelii cauzate de apa căzută foarte aproape de temelie, atât datorită lipsei din plan a prispei, cât și a streașinei foarte retrase. La absidă, bârnele din cununile pereților sunt prinse între ele prin cheotorile în formă de ,T", cheotori care au fost executate numai din topor, în vremea în care fierăstrăul era o unealtă foarte rară și, evident, foarte scumpă. Trei bârne sunt prelungite în
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
retrase. La absidă, bârnele din cununile pereților sunt prinse între ele prin cheotorile în formă de ,T", cheotori care au fost executate numai din topor, în vremea în care fierăstrăul era o unealtă foarte rară și, evident, foarte scumpă. Trei bârne sunt prelungite în console discrete, în două variante: cu aripile duble - la colțurile navei - și cu o singură aripă la fiecare din cei cinci pereți ai absidei. Acoperișul este fragmentat în două părți distincte, la navă și la absidă. Turnul
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
spațiului în interior, la absidă. De la peretele iconostasului și până în dreptul mesei din altar, se află o învelitoare arcuită sub forma unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă pe arcul direct proporțional care, la rândul său, este susținut de bârna orizontală ce mai are și funcția de a lega cei doi pereți extremi ai încăperii între ei. Porțiunea cuprinsă între bârna respectivă și peretele de răsărit al încăperii este tăvănită. Un arc dublou interior și alte șapte exterioare susțin bolta
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă pe arcul direct proporțional care, la rândul său, este susținut de bârna orizontală ce mai are și funcția de a lega cei doi pereți extremi ai încăperii între ei. Porțiunea cuprinsă între bârna respectivă și peretele de răsărit al încăperii este tăvănită. Un arc dublou interior și alte șapte exterioare susțin bolta semicilindrică a naosului. Decorul acestei biserici de lemn este destul de sărac și este firesc să fie așa, ținând cont de vechimea
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
încă recunoașterea oficială ea stă drept un monument istoric semnificativ local și regional. Biserica se află într-un proces de degradare, care se poate stopa, salvând pentru posteritate valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești în coadă de rândunică. Structura aceasta este cercuită și tencuită pe din afară și pe dinăuntru, dând impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
la gimnastică artistică în 1957, la vârsta de 15 ani, când a început antrenamentele sub îndrumarea lui Vladimír Prorok. A început să participe la concursuri internaționale de anvergură din 1959, câștigând chiar de la prima participare o medalie de aur (la bârnă), la Campionatele Europene de la Cracovia. În deceniul care a urmat s-a evidențiat la Campionatele Mondiale, Campionatele Europene și Jocurile Olimpice. În perioada 1964-1968 a obținut o serie de victorii remarcabile, devenind lidera incontestabilă a gimnasticii artistice feminine, cu multiple titluri
Věra Čáslavská () [Corola-website/Science/319324_a_320653]
-
70. A avut evoluții remarcabile și a intrat în istoria gimnasticii feminine prin introducerea unor elemente personale cu execuție de mare dificultate: un salt Korbut cu rotație completă (la paralele), un dublu salt pe spate din ghemuit cu aterizare (la bârnă), care se folosește și astăzi, și un dublu salt pe spate cu rotație completă (la sol), numit Muhina, care și în prezent este inclus în categoria de cea mai mare dificultate a codului de punctaj. Cariera ei s-a încheiat
Elena Muhina () [Corola-website/Science/319344_a_320673]
-
aur în concursul pe echipe și la individual compus, unde a reușit să o învingă Nadia Comăneci, campioana olimpică din 1976. Tot la această competiție a mai câștigat aurul la sol și două medalii de argint: la paralele inegale și bârnă. Participarea la Campionatele Europene din 1979 de la Copenhaga i-a mai inclus în palmares încă două medalii continentale: aurul la paralele inegale și argintul la sol. În 1979 a suferit o fractură la un picior ca urmare a unei accidentări
Elena Muhina () [Corola-website/Science/319344_a_320673]
-
au fost executate picturi. Deasupra ușii (de intrare) se păstrează, fragmentar, reprezentarea hramului: Soborul Îngerilor, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea. În urma renovării bisericii, efectuată în 1997, la interior a fost retencuită și pictată. La exterior, lucrarea a fost oprită, bârnele rămânând aparente. Și astfel planul pereților, de străveche formă românească, cu altar, decroșat, poligonal (cu cinci laturi) dar și cu pronaos poligonal, a putut fi clar deslușit, în culoarea lemnului. Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
, născută Barth, (n. 19 martie 1947, Lucka, Altenburg, Thüringen - d. 22 august 2015, Asunción) a fost o artistă plastică și gimnastă germană. A fost prima gimnastă care a executat un flic-flack pe bârnă, în 1964. A concurat pentru Republica Democrată Germană, fiind multiplu medaliată cu argint și bronz olimpic la Olimpiada din 1968 și Olimpiada din 1972. A obținut deasemenea medalii la campionatele europene și mondiale, cea mai bună performanță internațională a sa
Erika Zuchold () [Corola-website/Science/319370_a_320699]
-
multiplu medaliată cu argint și bronz olimpic la Olimpiada din 1968 și Olimpiada din 1972. A obținut deasemenea medalii la campionatele europene și mondiale, cea mai bună performanță internațională a sa fiind cea de campioană mondială la sărituri și la bârnă, în 1970. A urmat studii de arte plastice și literatură, după retragerea din sport având diferite ocupații legate de artă: curator, educator, pictor și sculptor. Este căsătorită cu ciclistul german Dieter Zuchold din 1966.
Erika Zuchold () [Corola-website/Science/319370_a_320699]
-
Moscova, unde, pe lângă aurul olimpic câștigat în concursul pe echipe, a devenit și campioană olimpică la individual compus, învingând-o pe principala sa rivală, Nadia Comăneci, iar în concursul pe aparate a reușit să câștige o medalie de argint, la bârnă. În anul următor, la Campionatele Mondiale, deși accidentată, a mai câștigat încă patru medalii: aur cu echipa, argint la sol și bronz la individual compus și paralele inegale. După retragerea din activitatea competițională și-a finalizat studiile universitare la Universitatea
Elena Davîdova () [Corola-website/Science/319383_a_320712]
-
cu antrenorul de box Pavel Filatov, cu care are doi copii, Dimitri și Anton. Familia a emigrat în Canada în 1991. Davîdova lucrează în prezent ca antrenoare la "Gemini Gymnastics", un club non-profit din Oshawa, Ontario. A fost antrenoare la bârnă a echipei naționale a Canadei la "Campionatele Mondiale de gimnastică artistică din 1995" și una din antrenoarele echipei Canadei la "Jocurile Commonwealth-ului" din 2002. A fost numită de două ori antrenorul de gimnastică al anului de către "Gymnastics Canada". În iunie
Elena Davîdova () [Corola-website/Science/319383_a_320712]
-
necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe. Intrarea scundă
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
acestei etape de lucru sunt nevoiți să renunțe la încăperea pronaosului și parțial la naos, această însemnată parte de vest sacrificată (8 m) fiind pitoresc marcată prin incinta brazilor, plantați în 1925. Pereții păstrați ai lăcașului, realizați din câte 7 bârne, petrecute în ,coadă de rândunică”, și console cioplite, ce depășesc cu o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din bârnele de jos (pe cea de a treia, iar pe nord, pe cea de a doua), puternic profilat, atestă, prin dibăcia executării sale, existența altă dată a altor elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din strămoșescul repertoriu, rozete, triunghiuri, linii
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților. Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în frânghie, opera sa cea mai importantă a fost sculptarea întregii lungimi de 4,90 m a grindei
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825. Lăcașul este format din pronaos, naos și un altar poligonal. Pereții, din bârne de brad, așezate în cununi orizontale, încheiate la capete în sistemul de cheotori în coadă de rândunică, fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
în cununi orizontale, încheiate la capete în sistemul de cheotori în coadă de rândunică, fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura de sud o ferestră, în timp ce naosul are câte două ferestre atât pe latura din stânga, cât și pe cea din dreapta. Capetele bârnelor superioare, ce alcătuiesc pereții, formează console și sunt modelate precum se poate vedea și în fotografiile de mai jos. Deși nu se mai păstrează, se pare că biserica avea un turn clopotniță, plasat deasupra pronaosului, iar acoperișul era din șindrilă
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările în absida altarului încă se poate vedea și azi. Clopotul bisericii ce datează din 1770 a fost mutat în noua biserică. Din vechea biserică se mai păstrează doar un morman de bârne ce făceau parte din absida altarului. Vegetația crescută printre acestea, intemperiile și putrezirea lemnului determină imposibilitatea restaurării bisericii. La sfârșitul anilor '70 încă se puteau distinge urme ale picturii ce împodobea cândva biserica. Ușile împărătești, păstrate la casa parohială, au
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
decroșată, poligonală cu cinci laturi. Pronaosul este acoperit cu tavan drept, însă în zona grinzilor s-au intercalat în faza reparațiilor, mici bolți semicilindrice încadrând o calotă eliptică situată sub turn. Deasupra naosului este o boltă semicilindrică retrasă pe o bârnă, ce se reazemă pe console cioplite, ca cele de la exterior. Grinzile masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]