16,324 matches
-
ușă. Cumpără o lumânare cu treizeci de copeici - îi mai rămâneau mulți bani, nu mai puțin de o rublă -, o puse în dreptul sfintei Marii din Kazan - mama o punea acolo întotdeauna - și se îndreptă șchiopătând spre ieșire. Lângă cutia milelor, bătrâna lumânăreasă îi dădu un ghiont tărișor în coastă și-i șuieră în ureche: - Stai locului ca oamenii, un’ dracu te duci? Se cântă Heruvimul! Zinaida nu pricepu de ce o ocărăște bătrâna și plecă încovoiată, târându-și picioarele spre ușă. Ieși
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
de trei ori pe zi. Nu am voie să închid ochii prea mult dacă mă supără ceva. De fapt, nu am voie să oftez.” Între cele două, casă și birou, toate celelalte: obsesiile („Am trecut de 30 de ani. Sunt bătrână și nu am nicio șansă să mai scap vreodată de celulită sau să mi se subțieze picioarele”), nevoia de afecțiune („singurul lucru pe care mi-l doresc: să ne întâlnim într-o lume paralelă și să mă vezi, să mă
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
stă în hotel ușă în ușă cu mine. E de vârsta mea și e logodit cu o fată de 18 ani din Bârlad. Îi scrie în fiecare zi o lungă scrisoare și e adânc frământat de ideea că e prea bătrân pentru ea. Eu îl consolez cu cazul lui Cezar Petrescu pe care îl cunoaște bine: au fost colegi de liceu. Am mai cunoscut doi tineri magistrați și scriitori: Gherghinescu-Vania1, poet, și Ovidiu Creangă 2, prozator, care are între manuscrisele de pe
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Primul impuls al lui Cioran a fost mereu acela de a amâna contactele cu noii veniți, chiar și cu aceia pe care voia totuși să-i vadă, cum era Noica. Dar și perspectiva venirii celor mai apropiate ființe, cum era bătrâna mamă a fraților Cioran, îi creează lui Miluț temeri și rețineri.O problemă, între altele,ar fi alegerea anotimpului cel mai bun: să vină la Paris primăvara sau toamna? Dacă e primăvară, parcă mai bine ar fi să vină la
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
de lung a fost drumul: Ithaka să o porți mereu în minte, pe țărmul ei s-ajungi e țelul tău. Dar nu-ți scurta defel călătoria: cât mai mulți ani e bine să dureze. Când în insula ta vei ancora, bătrân, bogat, cu tot ce-ai adunat în lungul drum, să nu speri bogăție Ithaka să-ți ofere.
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
nu voluntară. În colțul gurii strânge luleaua. Privirea îi era întotdeauna tandră cu cei familiali, iar zâmbetul timid ne înștiința discret că ne stă la dispoziție." Cânta la vioară și violoncel, vorbea bine englezește, scria articole în care polemiza cu "bătrânii" liberali și îi mobiliza pe tinerii care îl priveau ca pe un model (așa s-au născut Scrisorile pentru tineretul român), se documentase în bibliotecile din Londra și Berlin pentru teza de doctorat cu titlul Monarhia socială, dar cocheta și
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
și o învârteau. Răcnetele disperate ale femeii se aud printre râsetele indivizilor care au pus la cale totul. Cel care o chinuiește pe bătrână primește încurajări de pe margine: „Mai invarteste-o, măi invarteste-o... avionul...". În tot acest timp, dezorientata, bătrână o ia la fugă, în încercarea de a scăpa. Nu are nicio șansă: individul aleargă după ea, o apucă de umeri și începe să o învârtă din nou.
Îngrozitor! Cum terorizează acești tineri o bătrână - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38190_a_39515]
-
trecut printr-o dramă, fiind nevoită să meargă de la un spital la altul în speranța că un medic va dori să îi trateze boala de care suferea. Doctorii au refuzat-o în mai multe spitale pe motiv că este prea bătrână pentru a fi supusă unei intervenții chirurgicale. Operația îi salva viața, dar medicii au refuzat să-i acorde șansa. În cele din urmă, un doctor a decis să o opereze pe femeia de 80 de ani. După opt ore și
Chinuri groaznice pentru o româncă. De ce medicii au refuzat să o trateze by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37637_a_38962]
-
principalele lui contribuții? Înainte de orice, catalogul expoziției devine documentul care consfințește, pentru generațiile care vin, noul statut conferit fragmentelor de frescă, ca urmare a recent încheiatei restaurări. Pentru că o intervenție de restaurare oferă atât tratamentul de care au nevoie acești bătrâni pacienți ai istoriei noastre, dar totodată cea mai pertinentă și complexă posibilitate de investigare și „diagnostic” a tehnicii originare de execuție a operelor restaurate. Aceste precizări atât de necesare devin instrumentele indispensabile studiului asupra stilului picturii medievale din Țările Române
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
călugări la Eco, profesorul Robert Langdon la Dan Brown, sau scriitor, cum e cazul lui Enrique Alonso, protagonistul romanului de față, se pomenesc fără voia lor aruncate în anchete paralele cu acelea desfășurate de autoritățile îndreptățite. Un anticar nu foarte bătrân, dar cu ștate vechi în breaslă, Artur Aiguader, descoperă un manuscris misterios din secolul al XVlea, al cărui autor pare să fie unul dintre arhitecții Catedralei din Barcelona. De la o consemnare foarte seacă a activităților curente, autorul manuscrisului ajunge să
Un Harap-Alb în Barcelona secolului XXI by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3766_a_5091]
-
putea să fii profesor la facultate cu aforisme”, scrie Cioran. La noi, s-ar putea, chiar și cu fragmente dintr-astea. Că nu mai sunt, totuși, că am scăpat de corvoadă, e încă unul din beneficiile împrejurării de a fi bătrân, surd, uscat și fără dinți. „...cu cât e mai multă conștiință, cu atât e și voință!” N-o să mă tai în săbii filozofice cu Kierkegaard, dar nu cred ce spune. Cu cât ai mai multă conștiință, cu atât ești mai
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
La primul interogatoriu, din chiar ziua arestării, V. Voiculescu neagă orice „activitate dușmănoasă” împotriva regimului „democrat popular”. Nu vom ști niciodată ce s-a întâmplat în timpul celor șase ore de interogatoriu - metodele torționarilor nefiind, firește, consemnate în procesul verbal - până ce bătrânul poet (împlinise 74 de ani) ajunge să declare neadevărul cerut cu insistență de anchetatori: „Este adevărat că am desfășurat activitate ostilă regimului R.P.R. Recunosc că am scris și difuzat poezii cu caracter dușmănos regimului RPR”. La al doilea interogatoriu din
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
cu confirmare de primire, tot atâtea copii ale actului de identitate și declarații pe proprie răspundere că el este autorul. Totul până pe 21 septembrie. O birocrație care îi dă dureri de cap oricui, și-i scoate din joc pe scriitorii bătrâni, bolnavi, sau neinițiați în ale internetului. Până acum, spune un astfel de veteran al literelor franceze, François Cavanna, când se epuiza o ediție autorul își recupera drepturile, iar dacă editura voia să-l reediteze, îl consulta în prealabil. După 1
Îi fură statul pe scriitori? () [Corola-journal/Journalistic/3639_a_4964]
-
și nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui Teofil în fața episcopului capitalei. Teofil își luă măsuri, trimițând înainte pe Sfântul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfântul Ioan ca origenist. Bătrânul episcop Epifanie își dădu seama până la urmă, de cursa în care fusese atras și fugi în țara lui. Într-un pseudo-sinod ținut la Stejar, aproape de Calcedon și condus de Teofil, Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
în fiecare noapte într-o limbă care nu era a lor. Nemure, nemure.1 Și nu era cum ne-am fi așteptat. M-am atașat de băieți ca și când ar fi ai mei. Dar cel mai mult ne-am atașat de bătrâna mamă a doctorului Giordano, Lucia. Lucia era și mai singuratică decât noi și aproape la fel de scundă și, după ce i-a trecut frica, nu s-a mai dezlipit de noi. Ne urmărea dintr-o cameră într-alta în timp ce ștergeam praful și
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
jumătate de normă, cam muritor de foame, este un împătimit parior. Mica lui lume se limitează la școala unde merge fără tragere de inimă și la „agenție”, ai cărei obișnuiți îi sunt un fel de familie informală. Moartea lui Curcubete, bătrân parior urmărit de ghinion, face ca eroul să ajungă în posesia unor însemnări ale acestuia, pe care decide să le pună în practică. Va paria, prin urmare, după rețetă, doar că, de unde bătrânul răposat pierduse pe linie, naratorul nostru va
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
de oameni. mă așez pe un scaun de pe șirul din dreap/ ta îmi pun căștile în urechi și mă uit pe geam adică/ afară unde e o seară frumoasă de toamnă/ mașina por/ nește lângă mine ajunge o tanti mai bătrână care/ n-a apucat loc. mă privește urât cu ochii întredeschiși/ și buzele încrețite ca și cum vrea să mă ridic și s-o las pe ea să se așeze. mă fac că nu observ așa că rămân pe scaun tot drumul. după ce
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
dușmănii de moarte. Fusese un drum al contrastelor, presărat cu doar câteva case mai răsărite, dar nu deosebite mult de moșiile de la țară ale unor boieri fără, încă, gustul luxului. Aproape de revoluția pașoptistă, însă, moda franțuzească se vede stăpână, și bătrânele case înfloresc. Ceva mai greu e cu lucrările de urbanism, podul rămânând multă vreme la anecdoticul „câte pietre, atâtea gloduri”. Apar, spre sfârșitul secolului, felinare și pază. Tradiția promenadei, cu atât mai puțin nocturnă, nu există încă: „Lumea de jos
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
însă Calea Victoriei, mutată într-o altă convenț ie, e cu totul alta. Alte cârciumioare, care înlocuiesc pitoreștile La ochiul lui Dumnezeu, din casa Musu, sau gelateria (sic!) La Giovanni, își fac loc pe bucata dintre Regală (Câmpineanu) și Franklin. Și bătrâna stradă mare trebuie, din nou, să împace contrastele. Pe măsură ce, urcând spre Piața Victoriei de azi, podul se căftănește, notațiile lui Crutzescu devin tot mai sumare, inventariind aproape casele mult mai impunătoare decât cele din jumătatea dinspre Dâmbovița. Case care s-
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
la istoria post-decembristă", a continuat președintele fondator al PC. Cartea profesorului Dan Voiculescu se citește pe nerăsuflate, ca un roman polițist, este de părere analistul Bogdan Chirieac. Tonul cărții este când de speranță, când de amărăciune, dar întotdeauna realist, de bătrân soldat obișnuit cu războaiele. Deși autorul nu o spune explicit, au fost momente - între 2011, formarea efectivă a USL, și 2012, căderea Guvernului Ungureanu - când Dan Voiculescu și trustul său de presă au rămas ultima tranșee în fața unui regim ce
Dan Voiculescu, despre cum l-a îngenuncheat pe Băsescu Traian by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31523_a_32848]
-
Șt. A.D.: Aveam sentimentul că mă apără până la un anumit punct. Fiindcă, iertați-mă dacă acum atrag atenția asupra unor lucruri, asupra cărora critica n-a fost destul de atentă și... în sfârșit, am prilejul să spun - acuma, că sunt destul de bătrân ca să-mi permit multe -, să spun lucrurile acestea. Cine cercetează poeziile mele din anii aceia, unii știu chestia aceasta din raporturile personale pe care le-am avut și care au fost sfătuitorii mei, cine cercetează poemele mele din perioada aceea
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Povestea Elisabetei Rizea, pe care Irina Nicolau a știut să o provoace și să o structureze, este de aceea semnificativă pe mai multe planuri. Primul a fost deja evidențiat, în prefața la prima ediție a cărții, de către Gabriel Liiceanu: confesiunea bătrânei țărănci a ridicat, de fapt, vălul uitării de pe un capitol esențial al istoriei României postbelice. Cel al rezistenței anticomuniste armate, la care au participat toate clasele reprezentative ale vechii Românii - ofițeri ai Armatei Regale, aristocrați, intelectuali, dar și foarte mulți
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
felul acesta, bărbatul sfârșește prin a dobândi toate atributele departelui, iar absența constituie sursa fascinației erotice, care atinge aici limpiditatea unui epitalam spiritual, îngânat peste moarte și împotriva acesteia: „Te-ai depărtat de mine ca o stea / plecată din livezile bătrîne / și crești pe cer, departe, undeva, / și știu, și numai asta îmi rămâne. Te-ai depărtat de mine, ca un zbor. Cât toate zborurile ești departe. Sau poate ai rămas netrecător / și numai eu mam risipit în moarte? Te-ai
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
întâlnesc și se contopesc, ca-n miturile veșnice ale omenirii, urmează o ultimă, singură întâlnire, la Roma, printre sculpturi care au văzut vieți după vieți și s-au lăsat văzute de ochi plini de speranță sau de amăgire. Cu Galpetra, bătrâna profesoară, care pare a se contopi cu Bella, bătrâna cântăreață, amândouă măcinate de dorința de a avea un copil, un bob de mazăre, precum Sara lui Avraam, cea care va fi îngropată în pământul făgăduinței. În centrul lumii vechi, acolo
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
omenirii, urmează o ultimă, singură întâlnire, la Roma, printre sculpturi care au văzut vieți după vieți și s-au lăsat văzute de ochi plini de speranță sau de amăgire. Cu Galpetra, bătrâna profesoară, care pare a se contopi cu Bella, bătrâna cântăreață, amândouă măcinate de dorința de a avea un copil, un bob de mazăre, precum Sara lui Avraam, cea care va fi îngropată în pământul făgăduinței. În centrul lumii vechi, acolo unde duc toate drumurile, profesoara ieșită dintr-un timp
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]