5,096 matches
-
ci să-ți neutralizezi chiar psycheea. În rezumat, jertfirea primului ivit, "povestea" unei existențe dispărute și renunțarea (abandonarea iubitei) conlucrează la concretizarea mitemului sacrificiului pentru creație din Patul lui Procust. Demonstrarea mitemului prăbușirii eroului nu este dificilă. Aidoma personajului din baladă, Fred capotează cu avionul, după terminarea redactării jurnalului, cu amendamentul că sfârșitul personajului -narator este actualizat. În momentul apariției romanului, aviația era domeniul de vârf al civilizației europene și nu numai. În analiza operei populare, Mircea Eliade subliniază două mărci
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
168. Enigma morții protagonistului (sinucidere ori simplu accident?) stă sub semnul fluidității; comparația plasticizantă nu lasă loc echivocului. Sub același semn se regăsește ca destin și d-na T. Cei doi nu se întâlnesc pe același nivel cosmic, cu eroii baladei, ci în același regim primordial Apa. Dacă e să ne orientăm după afirmația lui Jean-Pierre Richard, iubirea devastatoare a protagoniștilor duce, în ultimă instanță, la o disoluție a ființei. Exponentul tematismului francez susține că omul și scriitorul Flaubert nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca atare fiind pus sub auspicii divine. Este, practic, vorba de o ambivalență, de "o ambiguitate latentă"172, ce se actualizează în plan sematic și pragmatic. Mitemul copilului orfan se înfățișează din perspectiva coincidenței de factură biografică. Destule variante ale baladei reflectă interesul autorului popular pentru soarta copilului lăsat acasă și rămas singur după moartea părinților. Acesta, conform informațiilor oferite de Mircea Eliade, este investit cu o serie de trăsături specifice. Este singur și unic în tot ceea ce face, iar apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
constelații.../ Sorii noi au nimburi tari de sfinți. Eu trec/ Ca o pasăre salvată de înec.//"174 Ultimul mitem, identificat în roman, este cel al coborârii schelelor. Aproape că nici nu ar mai fi necesar să amintim că, în finalul baladei, gestul voievodului de a-i condamna pe meșteri prin dărâmarea schelelor semnifică intenția de a fi considerat ctitor al unei opere unice prin măreție și frumusețe. În Patul lui Procust, relevanța mitemului s-ar susține prin intermediul efectului de iconicitate. Charles
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sanatoriu din străinătate. Asemeni lui Leonardo, dar, cu alte preocupări și parcă pentru a-și reabilita Supraeul, Camil Petrescu era convins că Doctrina substanței reprezintă apogeul spiritualității sale, ignorând multă vreme opera de ficțiune. Coincidențele (aparent!) bizare merg chiar până la balada populară. Ca și soția din povestirea lui Edgar Poe, Ana se stinge pe măsură ce mănăstirea câștigă în verticalitate. Un anumit aspect din biografia lui Camil Petrescu vine să încununeze câmpul mitic al Meșterului Manole. Cei care l-au cunoscut îndeaproape, afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a demonstrat fiabilitatea, acesta e dificil de admis în construcția altor câmpuri. Explicația rezidă în intenția de a pune față în față opera camilpetresciană cu cele ale altor scriitori. Asemenea lucrări sunt mai greu de organizat în conformitate cu solicitările mitice spre deosebire de balada populară, care a beneficiat de numeroase comentarii și analize, toate decodând scheme și motive imuabile. O minimă prudență obligă la substituirea mitemului cu reprezentarea arhetipală. Conceptul include în fond și cea mai simplă definiție a arhetipului lui Jung; toate miturile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
două niveluri există fără posibilitate de tăgadă, iar ambivalența atrage după sine dificultatea de a preciza care dintre planuri prezente prevalează 313. La nivel stilistic și într-o originală convergență a semnificațiilor simbolice cu "citirea" romanului prin grila mitemelor din balada Meșterului Manole, se conturează o antiteză sacru-profan. Conform coordonatelor imagisticii religioase tradiționale, sacrul se profilează, în general, ca o perspectivă, iar profanul domină proximitatea printr-o aglomerare de obiecte. Mai exact, folosind informațiile pertinente ale specialiștilor, se ajunge la concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și alte asocieri și conotații relevate pe parcursul acestui capitol ori asupra cărora am insistat în cele anterioare reușim să subliniem implicita posibilitate de a identifica profanul cu adausul notei de subsol a Creatorului. Deopotrivă reluând și anticipând problematica aflată în legătură cu balada "Meșterul Manole", "laicul" Camil Petrescu stăruie orgolios în efortul său creativ concentrat. El preia, din perspectiva interpretării prezente, metafora mânăstirii din folclor sub forma textului propriu-zis al romanului, iar necesitatea și consumarea "jertfei", în fapt a multiplelor jertfe, se elucidează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
niște gafeuri care într-o casă mare nu și-ar da seama unde sunt și ar fi fost ca la ei acasă, cu libertăți comode sub privirile imperceptibil consternante ale celorlalți musafiri."368 Prin grila mitică de lectură, aceeași a baladei Meșterului Manole, Fred "jertfește" iubirea pentru ființa adorată, pe care o apreciază ca superioară grație talentului literar dovedit, iar desăvârșirea Creației este țelul suprem. Valoarea faptei exemplare iese în evidență cu atât mai pregnant cu cât el însuși este invitat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vând colportorii prin cafenele, prost tipărită, cu notele greșite și versurile anapoda."417 Lipsa de talent și mediocritatea exhibate de către D. constituie deopotrivă "schisma" complexului Pygmalion și a textului, exemplificând mitemul "zidului părăsit" în modalitatea noastră de interpretare pornind de la balada Meșterului Manole. Harul femeii de a scrie "prinde viață", devine operant, în schimb replica masculină rămâne în canonul patului lui Procust uniformizarea, aducerea la același numitor comun atrage sancțiuni severe celor care nu se adaptează. Remarca aceasta se înscrie în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
De pildă, pentru câmpul mitic al Meșterului Manole, enunțul emergent este decupat din jurnalul lui Fred Vasilescu: "Era atât de potrivită acestui interior aranjat de ea (d-na T., n.n.) încât simțeam că dacă o să plece, are să plece sufletul casei". Balada populară consacră acest adevăr că orice construcție își are un suflet al său. Naratorul ranforsează (probabil involuntar) această axiomă. În continuare, câmpul mitic se ordonează pe succesiunea mitemelor comandă, preconstrucția, jertfa, prăbușirea eroului, izvorul și soarta orfanului rămas singur acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
se răsfrânge psihologia lor în piesele ce le creează. Se impune a fi amintită concepția sa cu privire la valorificarea pe planul literaturii culte a creației populare. De la începutul carierei sale s-a declarat pentru inspirația folclorică într-o recenzie a ediției Baladelor si idilelor din 1893 când subliniază sursa populară a acestora. Semnificative în ceea ce privește inspirația folclorică sunt paginile literaturii române moderne, articolul Poeții noștri și poezia populară, articolul Rătăciri literare. El consideră că ideea inspirației folclorice era impusă la mijlocul secolului al XIX
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ale vieții contemporane. Nu uită să examineze aspectele mai caracteristice credințelor, obiceiurilor, bogăția repertoriului liric și a colindelor „în ce privește literatura noastră populară, scrie Ovid Densusianu, genul cel mai bine reprezentat e, cum se înțelege de la sine, 33 cel liric, în legătură cu baladele, el remarcă faptul că sunt puține, proza epică semănând cu cea din alte părți" În Introducere este prezentat un subcapitol ce tratează despre graiul acestor locuri, subcapitol în care Densusianu ne ține un adevărat curs de dialectologie și istorie a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a culege cît mai multe texte, „arhtivo vii”, furat și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave, dar Densusianu uită să ne dea măcar cîteva indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului ne oferă numai o parte din totalitatea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Ca doi porumbei la pen’e. Dînsuș Maria Clep, LX " În Apendice, Ovid Densusianu publică un material folcloric din manuscrisele lui I. Pop Reteganul, material care cuprinde datine și credințe la naștere, la nuntă, la înmormântare, la sărbători, superstiții, câteva balade, tradiții și legende culese din Tara Hațegului. Glosarul, indicele de nume, etc. ajută cercetătorii pentru înțelegerea mai bine a textelor. Cuprinzând texte adunate de autori din peste 40 de localități din aceasta zonă folclorică etnografică și lingvistică, monografia Graiul din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
primăvara ci anume preocupări de viață ale lui în legătură cu ceea ce era prielnic îndeletnicirii la care era, dedat deci, în fond ceva prozaic, ceva de ordine practică” Ovid Densusianu ne prezintă ca dovezi ale transhumanței pe aceste meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
speciale " 3.6. Miorița Miorița e pusă de Densusianu tot pe seama transhumanței, căreia îi atribuie o origine relativ recentă de trei sau patru sute de ani ", admițând că unele elemente componente pot fi mult mai vechi, plauzibilă fiind și ideea că balada s-ar fi terminat în prima formă cu îngroparea ciobanului la stână, maica bătrână fiind un adaos ulterior. Miorița, spune Ovid Densusianu, nu e o aparițiune izolată, nu este ceva de natura aceasta, ci este ecoul unei colaborări lente de-
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
una din temeliile interpretării moderne riguroasă a Mioriței. El rămâne și autorul primului corpus al temei, 38 publicând în apendice la Vieața păstorească 41 de variante, extrase din periodice sau colecții tipărite ale Mioriței, din care 21 de texte ale baladei și 20 de texte ale colinde. La acestea adaugă și variantele lui V.Alecsandri și G.Dem Teodorescu Miorița este raportată în primul rând la răspândirea elegiei Ciobănaș de la miori. În ambele cântece, Densusianu deslușește aceeași concepție și atitudine la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cât și Miorița se constituie ca manifestări ale „unei concepții unitare de panpsihism, cu coloratură specială în genul ei, dar caracteristică ca expresiune sufletului păstoresc " Lui Ovid Densusianu Miorița îi apare ca plăsmuire epică și urmărește reconstituirea aspectului originar al baladei, \ dincolo de forma pe care i-a dat-o Alecsandri el examinează aspectele lirice alezate peste nucleul epic de origine (conflictul tragic dintre păstori pizma). Continuă, demonstrând concludent autonomia oii năzdrăvane ", răspândirea europeană tradițională a motivului plângerii oilor ", motivul dorinței de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
năzdrăvane ", răspândirea europeană tradițională a motivului plângerii oilor ", motivul dorinței de îngropăciune la stână " Demonstrează de asemenea că motivul maicii bătrâne a fost încorporat târziu din voința de a spori tensiunea lirici a contextului (motiv întâlnit separat în colind sau baladă ) Anunțarea figurată a morții ca nuntă " către cei apropiați se întâlnește în diverse tradiții europene : „Ecrivez a mon pereque je suis marie, ., Que j'ai pris une femme qui s'appelle la Mer „ Densusianu remarcă diversitatea „explicațiunilor omorului" în unele
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe drumurile pastorale, în speță pe drumurile dintre Transilvania către Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Transilvania către Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi de Carpați, ar fi stârnit invidia, de aici au pornit incidente și așa s-a născut balada ; b) balada Miorița este foarte răspândită în Moldova scenă a incidentului și în Transilvania, de unde se trăgea victima. Este adevărat câ poate împrejurările păstoritului pendulatoriu au fost prielnice unor tensiuni care s-au generat între oameni, ca acelea din Miorița
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi de Carpați, ar fi stârnit invidia, de aici au pornit incidente și așa s-a născut balada ; b) balada Miorița este foarte răspândită în Moldova scenă a incidentului și în Transilvania, de unde se trăgea victima. Este adevărat câ poate împrejurările păstoritului pendulatoriu au fost prielnice unor tensiuni care s-au generat între oameni, ca acelea din Miorița, dar variantele
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Astfel, Kadare aparține mai degrabă direcțiilor literare ce s-au conturat după 1913, când autoconștiința culturală a albanezilor va culmina prin cucerirea independenței de stat. La baza cărților acestei perioade va sta ilustrarea și apărarea eposului național, culegerea și cultivarea baladelor transmise prin tradiția orală a rapsozilor; în căutarea cărora se aventurează și cei doi homeriști irlandezi din "Dosarul H". Recenta traducere a celor două romane complementare, Fiica lui Agamemnon / Succesorul (Editura Polirom, 2005, 230 p.) este postfațată de traducătorul operei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]