5,546 matches
-
în componență un serviciu de agentură și un aparat de lucru (coordonare, analiză-sinteză, logistică etc.), coordonate de un atașat tactic, un ofițer cu experiență detașat de la serviciul de informații militar. Frontul de Sud a avut ca arie de acțiune Peninsula Balcanică, sudul Europei și Africa, iar aparatul de lucru a deținut următoarele compartimente: - Biroul 1 - Bulgaria; - Biroul 2 - Iugoslavia, Italia, Albania; - Biroul 3 - Turcia, Grecia, Spania și nordul Africii; - Biroul 4 - politico-economic. Frontul de Vest avea drept obiectiv Europa Centrală, împărțită
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
hârtie. Tratatul Poloniei cu U.R.S.S. și orientarea Iugoslaviei către Germania au condus la dezagregarea practică a alianței și au subminat posibilitățile de reacție ale celor trei state unele în favoarea altora. Cea de-a doua alianță regională de securitate, Înțelegerea Balcanică, a avut și o componentă informativă, însă măsurile militare au evidențiat disfuncționalități între membri, astfel că planurile de acțiune au fost întocmite bilateral sau trilateral, în detrimentul scopului pentru care a fost înființat pactul. O convenție secretă privind un ajutor militar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întocmite bilateral sau trilateral, în detrimentul scopului pentru care a fost înființat pactul. O convenție secretă privind un ajutor militar reciproc în anumite condiții a fost semnată între România și Turcia la 5 iunie 1934. Peste un an, la București, Conferința Balcanică (10-13 mai 1935) a stabilit bazele colaborării militare între membrii semnatari, iar peste mai puțin de o lună (4-9 iunie 1935), la Ankara, au avut loc primele schimburi de informații referitoare la Bulgaria. Tot atunci au apărut și primele deosebiri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de informații referitoare la Bulgaria. Tot atunci au apărut și primele deosebiri ale punctelor de vedere: România dorea o siguranță a dispozitivului militar al Micii Înțelegeri, Iugoslavia o consolidare a alianțelor din Europa Centrală, iar Turcia asigurarea securității în bazinul balcanic. Consiliul permanent al Antantei Balcanice a discutat la Belgrad (4-6 iunie 1936) poziția alianței față de Bulgaria, în cazul când această țară va denunța prevederile Tratatului de la Neuilly-sur-Seine. Cinci luni mai târziu, la București, șefii Marelui Stat Major au semnat Convenția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Tot atunci au apărut și primele deosebiri ale punctelor de vedere: România dorea o siguranță a dispozitivului militar al Micii Înțelegeri, Iugoslavia o consolidare a alianțelor din Europa Centrală, iar Turcia asigurarea securității în bazinul balcanic. Consiliul permanent al Antantei Balcanice a discutat la Belgrad (4-6 iunie 1936) poziția alianței față de Bulgaria, în cazul când această țară va denunța prevederile Tratatului de la Neuilly-sur-Seine. Cinci luni mai târziu, la București, șefii Marelui Stat Major au semnat Convenția în trei (România, Iugoslavia și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
devenind astfel cvadripartită. Următoarea reuniune a avut loc la Ankara (28 octombrie-4 noiembrie 1937), iar liderii militari au discutat în șase ședințe condițiile de aplicare ale convențiilor, problemele strategice din regiune și au analizat ipotezele de operațiuni militare în Peninsula Balcanică. Peste un an, în capitala Greciei, cea de-a doua Conferință a abordat, printre altele, și modalitățile de cooperare la nivel strategic între aliați, însă fără a ajunge la un consens în această privință. La finalul acestei decade sistemul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Franța, prin regele Carol al II-lea, datorită „prestigiului său diplomatic”. Se aștepta revenirea regelui în țară pentru a se cunoaște pretențiile teritoriale ale Ungariei față de România, iar Carol al II-lea era văzut ca un promotor a unei confederații balcanice care să întărească pozițiile anglo-franceze în regiune. Dintr-o sursă „foarte serioasă”, aflată în aria de răspundere a jurnaliștilor germani și italieni, s-a aflat că regele a primit la Londra „sfatul amical” de a se înțelege cu Germania, deoarece
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dreptul de a-și impune punctul de vedere pentru statele vecine care luptă împotriva ei. În cadrul Conferinței de la Teheran (28 noiembrie-1 decembrie 1943), liderii politici ai Națiunilor Unite au stabilit deschiderea celui de-al doilea front în Franța (în defavoarea Peninsulei Balcanice) și amânarea intrării Turciei în conflict. Ulterior, la 21/22 decembrie 1943 Marea Britanie a trimis în România o echipă de agenți (Operațiunea „Autonomous”) cu rolul de a intra în legătură cu Iuliu Maniu și a-l convinge să forțeze ieșirea României din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
arma Cavaleriei. La propunerea generalului Averescu, ministru de Război și fost comandant al Brigăzii 1 Roșiori, care îl cunoștea, trece în Jandarmerie și este numit comandantul Companiei de Jandarmi Covurlui, subordonată Regimentului 1 Roșiori. A participat la al doilea război balcanic ca pretor al Diviziei 1 Cavalerie, în perioada 20 iunie-31 august 1913. Din 16 octombrie 1914 este comandantul Companiei de Jandarmi Dolj, cea mai mare din țară, cu care a luat parte la primul război mondial, evidențiindu-se în timpul retragerii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
absolvi doi ani mai târziu. La 23 iunie 1913 Constantin Tobescu a fost avansat sublocotenent și repartizat la Regimentul de Infanterie nr. 3 Olt, dar va fi și mobilizat la partea activă pentru a lua parte la al doilea război balcanic. Peste două luni, la 31 august 1913, prin Înalt Decret nr.5510/913, va fi demobilizat și detașat, ca profesor, la Liceul Militar „D. A. Sturdza” din Craiova. După o lună și jumătate de la avansarea la gradul de locotenent (1 iulie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informeze zilnic reprezentanții oficiali ai serviciilor partenere din Germania și Italia „prin buletine de informații”, încă din 10 septembrie 1940. Zonele de interes informativ au fost, pe de o parte, U.R.S.S., iar pe de altă parte, statele din Peninsula Balcanică. La 25 octombrie 1940 au fost transmise date despre U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria, Turcia, Grecia și Iugoslavia, alte conciliabule trilaterale desfășurându-se la 11 noiembrie 1940 (date despre forțele sovietice din Basarabia și Bucovina și situația aeronauticii din U.R.S.S.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
partidelor din opoziție este de ordin ideologic, fără a dispune de vreo forță organizată în scopul înlăturării regimului. Spre comparație, colonelul Baur a arătat că, în Bulgaria, în cazul unor succese militare sovietice pe frontul de est și în Peninsula Balcanică, se va produce „în mod sigur o schimbare categorică în favoarea Rusiei”. Pe de altă parte, România era singura țară în care „nu s-au semnalat acțiuni de partizani”, fapt care a impus conducătorilor sovietici o nouă tactică de luptă: „atragerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
CONTRAINFORMAȚII DUPĂ 23 AUGUST 1944 V.1. Transformările politice interne Arestarea mareșalului Antonescu și a principalilor săi colaboratori la 23 august 1944 a deschis drumul Armatei Roșii în România și a contribuit la învăluirea militară a trupelor germane din Peninsula Balcanică. În conformitate cu punctele de vedere stabilite anterior de marile puteri, U.R.S.S. a avut libertatea să ocupe militar România și s-o includă în sfera sa de influență. Pentru atingerea scopului au fost folosite mijloace și metode clasice, de la cointeresări de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organizare și funcționare a acesteia, care se aproba prin ordin al președintelui. ... (4) Numărul maxim de posturi este de 35, exclusiv președintele și vicepreședintele. ... (5) Personalul de execuție și conducere este salarizat potrivit legii. ... Articolul 7 Secretariatul Permanent al Centrului Balcanic de Cooperare între Întreprinderile Mici și Mijlocii se organizează, în cadrul Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, la nivel de direcție. Articolul 8 Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii are în dotare un număr de autoturisme stabilit potrivit prevederilor legale. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 975 din 23 decembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122699_a_124028]
-
11 (1) Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii preia de la Consiliul pentru Reforma și de la Ministerul Privatizării programele, contractele în derulare și fondurile alocate pentru desfășurarea activității specifice Direcției generale întreprinderi mici și mijlocii și a Secretariatului Permanent al Centrului Balcanic de Cooperare între Întreprinderile Mici și Mijlocii. ... (2) Fondurile bănești provenite din asistența externa, destinate Secretariatului Permanent al Centrului Balcanic de Cooperare între Întreprinderile Mici și Mijlocii, aflate în conturile bancare ale Consiliului pentru Reforma sau în conturile bancare ale
HOTĂRÂRE nr. 975 din 23 decembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122699_a_124028]
-
derulare și fondurile alocate pentru desfășurarea activității specifice Direcției generale întreprinderi mici și mijlocii și a Secretariatului Permanent al Centrului Balcanic de Cooperare între Întreprinderile Mici și Mijlocii. ... (2) Fondurile bănești provenite din asistența externa, destinate Secretariatului Permanent al Centrului Balcanic de Cooperare între Întreprinderile Mici și Mijlocii, aflate în conturile bancare ale Consiliului pentru Reforma sau în conturile bancare ale Ministerului Privatizării, la data desființării instituțiilor amintite, sunt preluate și sunt utilizate, cu aceeași destinație, de către Agenția pentru Întreprinderi Mici
HOTĂRÂRE nr. 975 din 23 decembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122699_a_124028]
-
Anexa 1 Numărul maxim de posturi: 35 (exclusiv președintele și vicepreședintele) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii ------------ | PREȘEDINȚE | ------------ | | -------------- |VICEPREȘEDINTE| -------------- | -------- |------|Secretar| | |general | | -------- | ----------------------------------------------------------------------- | | | | | | --------------- ---------- ---------- ---------- ---------- | |Secretariatul | | Direcția | | Direcția | | Direcția | | Direcția | | | Permanent | |Legislație| | relații | | monito- | | monito- | | | al Centrului | | și | | cu | | rizare | | rizare | | | Balcanic de | |contencios| |reprezen- | | programe | | programe | | | cooperare | ---------- | tantii | | externe | | interne | | | între | | mediului | ---------- ---------- | |Întreprinderile| |de afaceri| | | Mici și | ---------- |Direcția| | econo- | | mica | -------- -----------------
HOTĂRÂRE nr. 975 din 23 decembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122699_a_124028]
-
de inventar aflate în dotarea Agenției Naționale pentru Privatizare și a Agenției Române de Dezvoltare se transmit Ministerului Privatizării, cu excepția mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar aflate în dotarea Direcției generale a întreprinderilor mici și mijlocii și a Centrului balcanic de cooperare între întreprinderi mici și mijlocii din cadrul Agenției Naționale pentru Privatizare, care se transfera în patrimoniul Secretariatului General al Guvernului, în folosință Consiliului pentru Reforma. Mijloacele fixe și obiectele de inventar se transmit pe bază de protocol de predare-preluare
HOTĂRÂRE nr. 51 din 2 februarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120259_a_121588]
-
nu-și mai revine niciodată, întoarcerea din Deva kilometri de înscriere pe CFR 202, între văi furnalele Hunedoarei 15 km, le scot din aceeași cutie, baterie de cocsare, ramificația din terenuri de racorduri periurbane, Simeria spre sudul pînă să fie balcanic, Oi le le și oi bo bo /Plîngu ocl'i di caimò! cînd un neam își găsește pacea rupt în altul, să fie tot prohodul acesta! țara ar mai avea unde se retrage din iadul istoric, în istoria Ardealurilor ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
BARBARA JELAVICH ISTORIA BALCANILOR Secolul al XX-lea VOLUMUL II Traducere de Mihai-Eugen Avădanei Postfață de I. Ciupercă INSTITUTUL EUROPEAN 2000 CUPRINS Lista hărților / 5 Prefață / 9 Introducere / 11 PARTEA I. RĂZBOI ȘI CONSOLIDARE NAȚIONALĂ, 1887-1941 Capitolul l. Monarhiile naționale balcanice / 21 Dezvoltarea economică / 23 România / 30 Serbia / 35 Muntenegru / 39 Bulgaria / 42 Grecia / 45 "Europenizarea" stilului de viață balcanic / 49 Capitolul 2. Monarhia dualistă: Austro-Ungaria din 1867 pînă în 1914 / 55 Problema națională în Austria / 57 Bosnia-Herțegovina / 62 Regatul Ungariei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
EUROPEAN 2000 CUPRINS Lista hărților / 5 Prefață / 9 Introducere / 11 PARTEA I. RĂZBOI ȘI CONSOLIDARE NAȚIONALĂ, 1887-1941 Capitolul l. Monarhiile naționale balcanice / 21 Dezvoltarea economică / 23 România / 30 Serbia / 35 Muntenegru / 39 Bulgaria / 42 Grecia / 45 "Europenizarea" stilului de viață balcanic / 49 Capitolul 2. Monarhia dualistă: Austro-Ungaria din 1867 pînă în 1914 / 55 Problema națională în Austria / 57 Bosnia-Herțegovina / 62 Regatul Ungariei / 66 Concluzie: Austro-Ungaria în perioada Ausgleich-ului / 77 Capitolul 3. Sfîrșitul dominației otomane în Europa: chestiunile albaneză și macedoneană / 79
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1914 / 55 Problema națională în Austria / 57 Bosnia-Herțegovina / 62 Regatul Ungariei / 66 Concluzie: Austro-Ungaria în perioada Ausgleich-ului / 77 Capitolul 3. Sfîrșitul dominației otomane în Europa: chestiunile albaneză și macedoneană / 79 Imperiul Otoman / 79 Mișcarea națională albaneză / 83 Macedonia / 88 Războaiele balcanice, 1912, 1913 / 93 Independența Albaniei / 97 Moștenirea otomană / 101 Capitolul 4. Primul război mondial / 103 Sarajevo / 103 Războiul / 110 Încheierea păcii și prevederile ei / 116 Căderea Imperiului Otoman: RepublicaTurcă / 120 Concluzie / 126 Capitolul 5. Primul deceniu de după război / 127 Problemele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Imperiului Otoman: RepublicaTurcă / 120 Concluzie / 126 Capitolul 5. Primul deceniu de după război / 127 Problemele postbelice imediate / 127 Problemele organizării naționale și ale dezvoltării interne / 135 Marea criză economică / 170 Viața tradițională în mediul rural / 171 Concluzie / 176 Capitolul 6. Regimurile balcanice autoritare: izbucnirea celui de-al doilea război mondial / 177 Creșterea influenței sovietice și germane / 177 Instituirea regimurilor balcanice autoritare / 183 Relațiile interbalcanice / 194 Succesele Axei: cucerirea Albaniei 195 Izbucnirea războiului: perioada neutralității balcanice 202 Concluzie / 217 PARTEA a II-a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
organizării naționale și ale dezvoltării interne / 135 Marea criză economică / 170 Viața tradițională în mediul rural / 171 Concluzie / 176 Capitolul 6. Regimurile balcanice autoritare: izbucnirea celui de-al doilea război mondial / 177 Creșterea influenței sovietice și germane / 177 Instituirea regimurilor balcanice autoritare / 183 Relațiile interbalcanice / 194 Succesele Axei: cucerirea Albaniei 195 Izbucnirea războiului: perioada neutralității balcanice 202 Concluzie / 217 PARTEA a II-a. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ȘI EVOLUȚIILE POSTBELICE Capitolul 7. Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]