KorAP: Find »[drukola/base=burghezie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...131 >

3,270 matches

Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403

În perioada anilor '60, dovada realizărilor școlare individuale și absolvirea cu succes a unei școli reprezentau condiția esențială pentru accesul la o poziție socială, economică sau politică. Această idee s-a impus în secolul al XlX-lea în contextul emancipării burgheziei în raport cu nobilimea. Transferat la domeniul școlii, principiul social al performanței, a avut urmări pedagogice și conceptuale care au început cu procedurile de selecție în gimnaziu, au continuat cu construcția sistemului școlar și cu formarea profesională. Până în anii '60

Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
În perioada anilor '60, dovada realizărilor școlare individuale și absolvirea cu succes a unei școli reprezentau condiția esențială pentru accesul la o poziție socială, economică sau politică. Această idee s-a impus în secolul al XlX-lea în contextul emancipării burgheziei în raport cu nobilimea. Transferat la domeniul școlii, principiul social al performanței a avut urmări pedagogice și conceptuale care au început cu procedurile de selecție în gimnaziu, au continuat cu construcția sistemului școlar și cu formarea profesională. Mai târziu, în

Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512

Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă. În perioada când Marx își scria opera, modul de producție era capitalist, clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia de pe poziția exploatatorilor și proletariatul de pe aceea a exploataților. Marx deschide o tradiție intelectuală care presupune că la această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde

Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte pentru domeniul Relațiilor Internaționale, deoarece confruntarea dintre clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de

Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
mare; 4. se formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; 5. împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit. Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta

Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
lumea; 5. împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit. Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial

Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul incapabil să explice formidabila capacitate a societăților de a răspunde provocărilor. Prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est și, mai ales, în Uniunea Sovietică

Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

binele. Ion Brătianu și C.A. Rosetti erau în fruntea acestui grup al extremiștilor, cari au fost cunos cuți sub numele de „roșii“. Vroind să transplanteze la noi ceea ce văzuseră la Paris, gândul lor constant a fost să creeze o burghezie românească. Decât că o burghezie nu se improvizează. [...] La noi tiers état era reprezentat de boierimea secundară, de câțiva intelectuali, medici și dascăli și de câțiva mari negustori. Pentru toți aceștia, principiile marii revoluții franceze nu puteau însemna decât ca

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
A. Rosetti erau în fruntea acestui grup al extremiștilor, cari au fost cunos cuți sub numele de „roșii“. Vroind să transplanteze la noi ceea ce văzuseră la Paris, gândul lor constant a fost să creeze o burghezie românească. Decât că o burghezie nu se improvizează. [...] La noi tiers état era reprezentat de boierimea secundară, de câțiva intelectuali, medici și dascăli și de câțiva mari negustori. Pentru toți aceștia, principiile marii revoluții franceze nu puteau însemna decât ca fiecare să poată ajunge la

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

prea colorate. Astfel, în Istoria R.P.R., manual pentru învățământul mediu (Editura de Stat Didactică și Pedagogică, 1952), Maiorescu apare ca principal organizator și ideolog al societății ieșene, iar „junimiștii conservatori erau sub influența ideologiei germane, care căuta să împace interesele burgheziei cu cele ale moșierimii [...], predomină orientarea conservatoare reacționară” (p. 424). în sfârșit, sunt editate și sinteze, cum este cea din 1955 (Istoria literaturii române) apărută la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și care are ca autori pe deja

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
junimist a susținut și răspândit „teze dăunătoare”, dar „clasa muncitoare nu numai că nu s-a lăsat influențată de aceste teorii reacționare, ci le-a dat o replică puternică”. Maiorescu este văzut ca „ideolog al unei pactizări între moșierime și burghezie” și ca un filosof care nu s-a „lepădat de tezele sale idealiste”, ci, „din tinerețe până la sfârșitul vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și o frază

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
burgheză, revizionistă, în contrast cu „slujirea intereselor internaționale” - “îndatorirea de căpetenie” a oamenilor muncii: „Cât privește așa-zisul comunism național - va arăta Dej -, această noțiune a fost pusă în circulație de propaganda burgheză și definește o poziție corespunzătoare intereselor de clasă ale burgheziei. Prin folosirea unei astfel de lozinci, cercurile reacțiunii internaționale urmăresc, desigur, nu să îndrepte atenția mișcării comuniste spre studierea particularităților naționale, ci să infiltreze și să încurajeze izolarea națională, atitudinea potrivnică față de îmbinarea intereselor naționale și a intereselor internaționale, să

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
plecat și eu, fiind obligat atunci să renunț la cetățenie. Cum se pleca în acei ani? în acei ani nu se pleca, de regulă, decât cu mari greutăți, clandestin, începând din 1947, de la începutul anului 47, când lumea, mai ales burghezia, și-a dat seama că situația era fără scăpare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru că era politica statului român de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealaltă mare minoritate etnică, nu puteau

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
proiect. După aceea, încetul cu încetul au reușit să mai plece câte unii legal, până când prin 1965-66 au început să se înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate în cele din urmă, datorită politicii guvernului comunist, care împingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim peste granițe. Fosta burghezie a orașelor, căci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poartă de scăpare. Și totuși, după ’58, nu apare posibilitatea răscumpărării, după ce la Londra s-a încheiat un aranjament între

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
reușit să mai plece câte unii legal, până când prin 1965-66 au început să se înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate în cele din urmă, datorită politicii guvernului comunist, care împingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim peste granițe. Fosta burghezie a orașelor, căci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poartă de scăpare. Și totuși, după ’58, nu apare posibilitatea răscumpărării, după ce la Londra s-a încheiat un aranjament între Jakober, un controversat om de afaceri britanic

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
fascistă de cercurile de stânga din Franța și de către partidele comuniste din Europa de Est - și, bineînțeles, mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasă muncitoare care acum a dispărut. în Occident astăzi nu mai există clasă muncitoare, există o mică burghezie și cei care mai lucrează ca muncitori, lucrează ca muncitori calificați, nu mai au mâinile mânjite de ulei, lucrează la mașini perfecționate, se respectă programele de opt ore, pleacă în vacanță peste mări și țări; nu se mai poate vorbi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
membrii ei fondatori numeroși moșieri și capitaliști [...]. Această așa zisă asociație culturală urmărea transformarea culturii românești `ntr-un solid sprijin al claselor stăp`nitoare [...]. Una din caracteristicile esențiale ale politicii promovate de Junimea și de Maiorescu a fost [...] apărarea resturilor feudale [...]. Burghezia și moșierimea l-au răsplătit cu numeroase funcții de seamă pe Maiorescu [...]. Revista Convorbiri literare prin ploconirea conducătorilor ei `n fața a tot ce era ne`nsemnat sau reacționar `n literaturile străine, `n special `n cea germană, și-a arătat

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

din Iași? În procesele intentate lui Iosub Duca XE "Duca, Iosub" și altora, Tribunalul a stabilit că la pogrom au participat „huligani”, descriindu-i pe aceștia și fenomenul respectiv: „La cazul huliganismului s-au Înhămat atunci elementele fasciste, reprezentanți ai burgheziei locale, comisari și gardienii secondați de câțiva soldați care au năvălit În curțile și casele evreilor, batjocorindu-i, lovindu-i și schingiuindu-i, i-au Încolonat și adunat În curtea Chesturii”93. Această definiție a absolvit Armata română de responsabilitate

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

mai multe zeci sau sute de mii de ani de activitate economică nu am putut inventa mai mult, o altă punere în practică și alte soluții. Producția de fabrică va da naștere și unei alte revoluții de tip social. Apare burghezia, deținătoare de unelte, mașini, fabrici și ateliere. Din acest moment schimbările de tip social devin mai numeroase. Această a doua perioadă a feudalismului este și epoca de dezvoltare a comerțului intern și internațional. Le Goff vorbește despre diferitele căi de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
perceperii forfetare a impozitelor datorate stăpânirii sau masiva participare a acestora la împrumuturile lansate de stat, au constituit în secolele al XIV-lea și al XV-lea o parte din ce în ce mai însemnată a afacerilor întreprinse de principalii negustori"35. Prin dezvoltarea burgheziei, adică a păturii de comercianți, bancheri și proprietari de ateliere, capitalismul își anunță sosirea. Noii oameni vor impune o nouă ordine socială. Pârghiile de acțiune sunt numeroase și vizează în continuu întărirea privilegiilor și a puterii economice. Discutăm aici despre

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
puterii în plan politic. Le Goff pune în evidență transformările din epocă 42: scăderea puterii nobilimii în urma declinului agriculturii; angajarea nobililor în activități comerciale; amestecul nobililor și negustorilor bogați într-o nouă clasă socială comună care va fi aristocrația; apariția burgheziei comerciale; pătrunderea comercianților bogați în rândurile nobilimii, mai ales prin intermediul căsătoriilor; achiziția de către negustori a unor domenii feudale; cumpărarea de către negustori și bancheri bogați a diplomelor nobiliare odată cu moșiile și senioriile achiziționate; transformarea marii burghezii comerciale într-o aristocrație de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care va fi aristocrația; apariția burgheziei comerciale; pătrunderea comercianților bogați în rândurile nobilimii, mai ales prin intermediul căsătoriilor; achiziția de către negustori a unor domenii feudale; cumpărarea de către negustori și bancheri bogați a diplomelor nobiliare odată cu moșiile și senioriile achiziționate; transformarea marii burghezii comerciale într-o aristocrație de rentă; burghezia începe să ocupe funcții politice în consiliile municipale; uneori burghezii sunt înnobilați în mod direct ca urmare a unor servicii aduse suveranului. 4.2. Acumularea primitivă a capitalului Cel mai mare pericol în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pătrunderea comercianților bogați în rândurile nobilimii, mai ales prin intermediul căsătoriilor; achiziția de către negustori a unor domenii feudale; cumpărarea de către negustori și bancheri bogați a diplomelor nobiliare odată cu moșiile și senioriile achiziționate; transformarea marii burghezii comerciale într-o aristocrație de rentă; burghezia începe să ocupe funcții politice în consiliile municipale; uneori burghezii sunt înnobilați în mod direct ca urmare a unor servicii aduse suveranului. 4.2. Acumularea primitivă a capitalului Cel mai mare pericol în care putem să ne aflăm atunci când discutăm

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Beaud nu se sfiește să vorbească despre ,,(...) fabuloasa jefuire a Americii, care se poate structura în două fluxuri simultane: prădarea bogățiilor găsite acolo și producerea unor noi valori"62. Alte evoluții de tip social, specifice secolului al XVI-lea63 sunt64: dezvoltarea burgheziei bancare, dezvoltarea comerțului și acumularea unor averi uriașe de către comercianți, apariția rețelelor bancare și comerciale, dezvoltarea unei noi concepții despre viață care pune preț pe îmbogățire și pe acumularea de bunuri, apariția unei clase sociale a prinților și aristocraților foarte

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
iar la 1498 Vasco da Gama descoperă drumul spre India. Două drumuri, unul spre est și celălalt spre vest, care vor așeza occidentul european în mijlocul, în centrul, lumii cunoscute. Toată geoeconomia și geopolitica planetei se vor baza pe Europa Occidentală. Burghezia va fi clasa socială cea nouă, purtătoare a mesajului în favoarea acestor noi orizonturi. Chiar dacă la început a fost ea însăși o clasă socială feudală, cu timpul, prin acapararea noilor ocupații care erau comerțul și meșteșugurile, burghezia reușește afirmarea definitivă și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]