3,144 matches
-
un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu. În semn de apreciere, la 15 ianuarie 2006, Primăria comunei Șerbăuți și revista literară „Țara Fagilor” au acordat diplome de excelență sculptorului Marcel Mănăstireanu „pentru realizarea bustului poetului Mihai Eminescu” și inginerului Florin Usatiuc „pentru edificarea punctului documentar «Vasile Eminovici» din satul Călinești Cuparencu, jud. Suceava”. În fiecare an, la 15 ianuarie (aniversarea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu), participanții la Festivalul Literar „Mihai Eminescu” vin
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
documentar «Vasile Eminovici» din satul Călinești Cuparencu, jud. Suceava”. În fiecare an, la 15 ianuarie (aniversarea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu), participanții la Festivalul Literar „Mihai Eminescu” vin la casa memorială și depun o coroană de flori la bustul poetului. După acest moment, la școala din localitate se desfășoară un scurt program literar-muzical. În anul 2009 a avut loc un recital de romanțe, susținut de soliștii Gabriela Teișanu, Elena Rusu și Gavril Dorneanu, acompaniați de orchestra „Tezaur folcloric”, a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Inspectoratul Școlar Olt și cu Colegiul Național „Radu Greceanu”, pe 8 iunie 1996, s-a hotărât ca Școala cu clasele I - VIII din Șerbănești să poarte numele filologului Dumitru Popovici. Tot atunci, în curtea acestei instituții, s-a dezvelit un bust din bronz al lui Dumitru Popovici, creație a artistului plastic slătinean, Nicolae Truță.
Dumitru Popovici (critic literar) () [Corola-website/Science/320850_a_322179]
-
al doilea război mondial, creștinii ortodocși din Gura Humorului au primit din partea autorităților statului o a doua biserică, fosta biserică armenească și apoi luterană (Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena"). În curtea bisericii, în apropierea altarului, a fost amplasat un bust de bronz al preotului Simeon Cobilanschi, sculptat în 1998 de Alexandru Siminic. Prin Hotărârea de Guvern nr. 2444 din 28 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din 5 ianuarie 2005, Guvernul României a aprobat trecerea din domeniul public
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
și-a declarat intenția de a lua statuia din Piața Rosetti și de a o muta pe Calea Victoriei, în fața Hotelului Novotel. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2350, . În București se mai află bustul lui Caragiale din Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu, realizat în 1943 de Oscar Späthe din marmură de Rușchița. În parcul Tei se află o statuie din piatră care îl reprezintă pe Caragiale șezând și ținând un baston în mâna dreaptă
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
reprezintă pe Caragiale șezând și ținând un baston în mâna dreaptă (autor necunoscut). Mai recent, din 19 decembrie 2010, o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan Bolborea. Bustul lui
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
o statuie a lui Caragiale șade privind lung la Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București, operă a sculptorului Ioan Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan Bolborea. Bustul lui I.L. Caragiale dăruit în 2012 de Gigi Becali Colegiului Național Ion Luca Caragiale din București, unde învață două dintre
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
Bolborea. Bustul lui I. L. Caragiale din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din București. Sculptor: Ionel Stoicescu. Practic, bustul este o reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan Bolborea. Bustul lui I.L. Caragiale dăruit în 2012 de Gigi Becali Colegiului Național Ion Luca Caragiale din București, unde învață două dintre fiicele sale. Bustul din bronz, cu o greutate de 160 de kilograme, a costat 6000 de Euro. Ion Luca Caragiale
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
reproducere după o parte din statuia lui I. L.Caragiale din grupul statuar „Caragealiana” al lui Ioan Bolborea. Bustul lui I.L. Caragiale dăruit în 2012 de Gigi Becali Colegiului Național Ion Luca Caragiale din București, unde învață două dintre fiicele sale. Bustul din bronz, cu o greutate de 160 de kilograme, a costat 6000 de Euro. Ion Luca Caragiale
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
anul 2001, domeniul Caradja din Grumăzești a fost retrocedat celor trei moștenitori ai princepelui. Cei trei moștenitori nu s-au înțeles între ei, iar în acest timp conacul a continuat să se degradeze. În fața conacului se află în prezent un bust al savantului Aristide Caradja.
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
a poetului Mihai Eminescu, originalul din ceară aflându-se la Muzeul Literaturii Române din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984. În fața casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul vestitului meșter popular Neculai Popa de la Târpești. Sculptorul a realizat și două portrete în creion ale Veronicăi și Mihai Eminescu care au fost așezate pe pereții uneia dintre camere.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
în artă plastică și își dovedesc măiestria în desenul rafinat al lekythos-ilor funerari pe fond alb. Pictorul lui Ahile figurează pe față unei amfore, că figura centrală, un Ahile zvelt, cu o aliungire a părții de jos a picioarelor în raport cu bustul și a bustului în raport cu capul , ceea ce îl face mai mare. Lekythosii pe fond alb erau de asemenea foarte admirați, care prin gravitatea senină a chipurilor feminine, nu sunt lipsite de asemănare cu frizele Parthenonului. Această influență a lui Fidias se
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și își dovedesc măiestria în desenul rafinat al lekythos-ilor funerari pe fond alb. Pictorul lui Ahile figurează pe față unei amfore, că figura centrală, un Ahile zvelt, cu o aliungire a părții de jos a picioarelor în raport cu bustul și a bustului în raport cu capul , ceea ce îl face mai mare. Lekythosii pe fond alb erau de asemenea foarte admirați, care prin gravitatea senină a chipurilor feminine, nu sunt lipsite de asemănare cu frizele Parthenonului. Această influență a lui Fidias se regăsește la Polygnotos
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
planificat, "Tehnica prozei" a fost schimbat în ultimul moment în "Cauzele prostiei omenești". Brâncuși a locuit în oraș în vara lui 1914, după ce Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, l-a angajat să-i realizeze două sculpturi: "Rugăciune" și bustul lui Petre Stănescu, răposatul ei soț. După ce a realizat cele două sculpturi la Paris, Brâncuși le-a adus în Buzău și a locuit acolo timp de câteva luni cât a lucrat la pregătirea soclurilor acestora. Ambele sculpturi au decorat mormântul
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
sus pe bolta, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele boltii semicilindrice, în ordinea indicată de Erminii, scene din viața și patimile Mântuitorului, bine structurate compozițional, cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
economist român pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Iancu Flondor (1865-1924), unul dintre principalii făuritori ai Unirii de la 28 noiembrie a Bucovinei cu România, a fost căsătorit cu Elena de Zotta și a avut trei fii: În parcul central din Rădăuți există un bust din bronz al patriotului român Iancu Flondor, inaugurat în 28 noiembrie 2009. Nicu Flondor (1872-1948) a fost primar al municipiului Cernăuți de 3 ori. A fost căsătorit cu Elena de Grigorcea și a avut următorii descendenți: Nicu Flondor a primit
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
pitoresc și pe alocuri de note caricaturale. Dincolo de gesturile stângace, de mișcările nefirești și figurile stereotipe, artistul popular a reușit, prin alegerea unei palete cromatice adecvate, să dea vioiciune scenelor imaginate. Bolta a fost împodobită cu figurile evangheliștilor și cu busturile unor prooroci sau mucenici. Tot pe leagănul bolții au fost pictate scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Din pictura absidei altarului se mai distinge scena Jertfa lui Isaac.
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut ale mamei, iar pe o măsuță se pot vedea ceaslovul (prima carte după care a învățat să citească) și bustul său. În tindă se pot observa foarte multe panouri cu date despre scriitor, iar în camera următoare, adică în cămară, se afla intrarea în pod unde Nică a ascuns pupăza din tei. Atracția turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
din Regiunea Rostov a avut loc ceremonia de dezvelire a unui complex memorial dedicat cazacilor de pe Don care au fost în lupta cu bolșevicii, inclusiv a celor care au luptat de partea lui Hitler. În centrul complexului memorial se află bustul de bronz al atamanului Krasnov. La ceremonia de dezvelire a monumentului au fost prezenți membri ai administrației regionale, preoți ai Bisericii Ortodoxe Ruse, numeroși cazaci veterani, inclusiv cei care au luptat în Wehrmacht. Pe 30 iulie 2008, procurorul raional, la
Piotr Krasnov () [Corola-website/Science/317301_a_318630]
-
an, a deschis o expoziție și la Veneția. În anii 1946 - 1950, pe lângă participarea la expozițiile oficiale, are și o inițitivă singulară, cea de a expune în galerii de mină, unde a ținut și prelegeri explicative. La Suceava este expus bustul de bronz al artistului , realizat de sculptorul Panaite Chifu. La București, în clădirea din Piața Cantacuzino nr.1, de lângă Parcul Ioanid, a fost înființată în 2010 "Fundația George Löwendal", a cărei președintă este Ariadna Löwendal-Dănilă (fostă Avram), nepoata artistului. Fundația
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele. Limfaticele
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
din țările lumii, pe regiuni, relatează Huffington Post. Nu este clar pe ce se bazează această hartă, însă jurnaliștii americani speră că au fost folosite datele comerciale ale producătorilor de sutiene și nu vreo metodă empirică. Campioanele mondiale la mărimea bustului, care ar purta sutiene mai mari de mărimea cupei D, s-ar afla în Rusia și în țările nordice-Finlanda, Norvegia și Suedia.
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
religioase s-au săvârșit în fosta biserică evanghelica (luterana). În anul 1996, s-a format Parohia "Sf. Împărați Constantin și Elenă" prin desprinderea din Parohia "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" din Siret. În curtea bisericii, pe latura de sud, se află bustul folcloristului și etnografului român Simeon Florea Marian (1847-1907), membru al Academiei Române, care a fost preot la Siret în perioada 1877-1883. Printre preoții care au păstorit aici menționam pe Gheorghe Piotrovschi (1811-1886) - paroh, Simeon Florea Marian (1847-1907) - preot (1877-1883), Constantin Sbiera
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
respectiv în 1991. Până acum au avut loc 20 de ediții succesive ale Festivalului, care au reunit la Cluj exegeți de prim rang din țară și din străinătate. Festivalul Internațional Lucian Blaga începe, de obicei, cu un moment inaugural la bustul marelui poet, în fața Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, urmat de deschiderea festivă. În cadrul edițiilor acestui Festival au avut loc sesiuni de comunicări pe secții: literatura și filosofie,recitaluri de poezie, vernisaje, expoziții de artă plastică, lansări de carte și piese
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von Becker a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare, statui, clădiri publice și private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grădini publice sau particulare, medalistică, numismatică, măști mortuare. O capodoperă realizată de Becker este Mormântul Ostașului Necunoscut din București, închinat memoriei celor căzuți în Primul Război Mondial și amplasat în Parcul Carol I. Acesta a fost vernisat în anul
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]