15,206 matches
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Vezi stelele cu raze argintate ce lunecă pe frunți de singuratici tei? O, câte ceruri lumina lor străbate să vină să se așeze-n ochii tăi! Tu ești frumoasă ca o zi senină, ca o câmpie vălurită de căldură, în suflet porți aprinsă o lumină ce nu cunoaște margini, ce nu cunoaște ură. Tu ești potir cu cel mai dulce vin, o floare ce acum e-mbobocită, zâmbești și unui crunt destin, nimic n-aștepți, decât să
FEMEIE TÂNĂRĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348613_a_349942]
-
Ministerul Apărării, care anticipează un eventual război, are o serie de investiții în țară, unde să pregătească rezervele pentru front.De aceea, în aproprierea marilor centre cerealiere ale țării, construiesc silozuri în care să se păstreze cereale, majoritatea fiind lângă câmpiile din lunca Dunării, unde există porturi cu posibilități de magazinaj și transport. - Mâine îți spun exact locurile în care Ministerul Apărării caută diriginți de șantier. Ziua următoare, prietenul lui Vasile veni cu lista locurilor unde Ministerul Apărării caută diriginți de
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii ce-au să vină. Mai zăbovesc cu mâna printre matele câmpii Sub brume strălucesc cristalele albite-n jar Și fumuri albe, reci, se mai ridică-n vii Noiembrie, apus de toamnă... tipărit în calendar. Referință Bibliografică: Noiembrie / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trec căi bălani fără hotar și-odihnă, Într-un cutremur surd din depărtare, Si pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Cănd foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Si nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de
CAI BĂLANI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/348715_a_350044]
-
și datorită păhăruțelor golite de doctor, care a deschis primul discuția după servirea supei. - Și cum este vremea în Ialomița, Săndica? - Astăzi a fost frumos. Nu a mai plouat de câteva zile. În general este plăcut în zona noastră de câmpie. - Și acolo cu ce te ocupi, o făcu el pe neinformatul, cu toate că știa de la Mircea ce face în I.A.S. - Sunt șefa unei ferme de juninci aduse din Elveția. Se dorește la nivel de județ să se înlocuiască rasele autohtone
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
au în grijă oile, caii ori celelalte vite. Miriștea e ca o făptură, doar că nu vorbește. Dar flăcăii cunosc bine freamătul fiecărui pai de grâu sau foșnetul foilor de porumb răsucite cu umbrele lor lungi sub săgețile soarelui, poezia câmpiei, Ei știu pe de rost toate coastele dealurilor, văioagele și râpele, străjuite de salcâmi înalți și drepți, cu coroane bogate. De altfel, întreaga priveliște participă, e vie, sub soarele suveran: „Alături, foaia lată și verde a unui fir înalt de
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
și toți norii plâng, plâng cu lacrimi de piatră și apă, cad pe pământ rădăcinile le prind în brațe răstignind o mare între țărmuri. Nimeni nu știe mersul norilor cum se adună și se risipesc peste lume, cum răsuflă ușurată câmpia sub ploi vălurite de anotimpuri. Ne întâlnim pe marile coridoare pe care numai vântul trece. Cineva strigă să se deschidă porțile, celor care trec să-și lase numele scrijelite-n piatră. Cum risipit sângele strămoșilor, multe sentimente a stins, migrație
CELOR CARE TREC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349370_a_350699]
-
înapoi cum vrea Stăpânul, Mi-e caldă suferința ca o soră Nu se-ntrevede drum în depărtare, Ascunsă-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de horă! 2014 ÎN MAREA DE CUVINTE --------------------------------------- Un tânăr Inorog zburdă-n vâlcele Pădurile, câmpiile sunt bete, Eu după el mă iau cu dor,cu sete, Dând bice repezi, versurilor mele. Cu torsul lui de-un alb imaculat Apare și dispare dintre fagi Cu cornul și cu ochii lui cei dragi Vreau să-l momesc
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
Nu am mai avut timp să discutăm despre excursie. Ți-a plăcut la pădure? - Desigur. Cum să nu-mi placă în mijlocul naturii? Ce-i mai frumos decât să fii înconjurat de verdeață, fie că ești la munte, deal sau la câmpie. Este aerul nepoluat care îți oxigenează plămânii și este suficient pentru a-ți plăcea să trăiești în mijlocul naturii, mai ales că erau înflorite și brândușele prin întreaga pădure. - Apropo de munte. Am putea merge în weekend până la Soveja că este
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului PREMIUL II la Concursul internațional de proză scurtă „România-catedrala din Carpați” Om al câmpiei din sudul Țării, mi-am dorit ca măcar o dată în viață să ajung la mânăstirile din Bucovina, să-mi bucur sufletul cu desăvârșirea lor artistică, religioasă și să îngenunchez în fața sfântului altar la care s-a rugat Ștefan cel Mare
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
a plecat la alții să muncească, Că aici în țară,totul e vândut. Puterea știe numai să vorbească, Dar pentru țară, nimic nu a făcut! Unde e țara mândră ca o floare, Cu râuri,ramuri,dealuri cu munți și cu câmpii, Cu mândrele grădini scăldate--n soare, Și-nveselite cu glasuri de copii? Cu sânge au apărat-o, fii săi, Când lifta cea păgână, a dorit-o. Azi, e vândută de guvernanții răi, Ce lași ei au trădat-o, n-au iubit-o
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
milioane pe afară ! AP a fost speranța mea de libertate ! Prin multe dintre poeziile sale și prin componența cenaclului ca o flacără. M-am simțit liber într-o închisoare pe care nici nu o conștientizam prea mult. „Prin gări de câmpie, mici ...”. Eram tânăr și optimist. Așa am rămas. În ciuda vremurilor. Și să dea Domnul să trec dincolo tot așa ! AP nu este un erou. Nici vorbă de așa ceva ! Dar nici licheaua perfectă, cum zic hahalerele tinere, crescute și promovate de
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
ceasurilor decorative simțurile tiranice predictibile sufletul meu galateic spovedește atei limpezit de apa rece rapidă revoltată a ploilor sihastre pe cărări ispita singurătății alunecă suav printre brazi dăruind cioburile vibrante ca pe niște toteme sacre lumii acesteia de orizonturi frânte câmpiei Referință Bibliografică: pânza penel(opei) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV, 12 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PÂNZA PENEL(OPEI) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349802_a_351131]
-
lui Viorel și la mângâierile sale pe sânii dornici de a fi răsfățați cu sărutări și atingeri pătimașe. Când a ajuns la Fetești, se gândea că se apropie de ținuturile sale natale. Prin fața sa, în viteza acceleratului, se derula imaginea câmpiei de prin locurile sale natale. Dacă ar fi coborât în gară, mai avea puțin până acasă. Trebuia doar să se urce în personalul de Călărași, apoi în autobuzul spre Oltenița și în maximum o oră jumătate - două era în curtea
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
-ntunecă și zori. Bruma brodează iarbă și-negrește câmp cu maci. Vântul mătură-n grabă, frunzele de sub copaci. Răstigniți trec cocorii prin orizont cu ceață. Pierduți în largul zării, își duc visu-n speranță. Ciobanii-și mână turma din munte la câmpie. Iar când se-așterne bruma, vin în gospodărie. Când Soare-i ascuns în nori și-ntunecată-i zare, oameni alungă fiori, cu vinul din pahare. Se strâng la gura sobei, să bea vin cu ulcica. Iar la povestea vorbei, torcănd
ÎN TOAMNĂ TÂRZIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349814_a_351143]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > STROPESC ETERNITATEA CU CLIPE MURIBUNDE Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-aș lua câmpii, dar mă voi împiedica de ciulinii gândurilor tale, îmi vor însângera roua ochilor rulând iluzii străvezii, voi înșira picături de curcubeu încarcerat ștrangulând și ultimul simț al iubirii. Dar... strâng rouă, iluzii, picături și stropesc eternitatea cu clipe muribunde. Referință
STROPESC ETERNITATEA CU CLIPE MURIBUNDE de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349846_a_351175]
-
și păsări ce-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea. Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată pinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floare cireșii, omătul gros așternut după ninsorile lungi. Nu cred că există ceva comparabil. Mai stau putin, nu-mi vine să dorm încă, începe călătoria mea obișnuită și cea mai frumoasă
IUBIREA CARE TACE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349932_a_351261]
-
cei care populează insula britanică. Astăzi se judecă divorțul oficial cu acceptul legiferat al ambelor părți. Rezultatul acestui meci poate influința politica românească precum și integritatea multor altor țări, nu numai europene. Transilvania ocupă în Europa spațiul dintre arcul carpatic și câmpia panonică. Este parte din regatul Dac constituit cu mai mult de două milenii în urmă. Dacia lui Burebista[1] era o putere comparabilă cu aceea a imperiului Roman cu care au existat multe diferende in zona de graniță din dreapta Dunării
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
existat multe diferende in zona de graniță din dreapta Dunării. După cucerirea Daciei de către romani sub regele Decebal[2] a început românizarea (formarea limbii și culturii române) pe tot spațiul dacic cuprinzând lanțul carpatic integral și largi vecinătăți, la est inclusiv câmpia panonică până la Dunăre. În anul 275 au fost terminate retragerile romane datorate puternicelor invazii ale popoarelor migratoare, restabilind granița imperiului roman pe Dunăre. Dacia de atunci, mai mare decât teritoriul actual al României, a rămas fără o organizare statală cu
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
de lanțul carpatic scurgându-se spre Bulgaria unde au poposit. Aceștia au lăsat însă și pe teritoriul român din estul și sudul lanțului carpatic adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au trecut munții Carpați stabilindu-se în câmpia Panonică. Ei sunt strămoșii poporului Maghiar de astăzi. Precum Slavii au reformat tradiționalul Dac romanizat în estul lanțului carpatic , dacii romanizați din vestul lanțului carpatic au fost reformați prin cultura Hună, cu totul diferită de cultura Slavă. După ce aproape un
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! (F.C.) Referință Bibliografică: Sosit-a dulcea Primăvară la Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]
-
pământ” pe versuri de Nicolae Dabija, datorită legăturii sfinte cu țara pe care o exprimă și datorită definiției complexe și originale pe care o dă noțiunii de patrie: „1. Cât trăim pe-acest pământ/ Mai avem un lucru sfânt/ O câmpie, un sat natal,/O clopotniță pe deal.// Refren: Cât dura-ne-vor izvoare/ Și un lucru ce dispare/ Cât trăim pe-acest pământ/ Mai există ceva sfânt.// 2. Cât avem o țară sfântă/ Și un nai care mai cântă/Cât
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
000 de victime românești „grație” intervenției neinspirate a generalului sovietic, care contramandase manevra lui Avramescu. Era semnalul că se începuse înlăturarea marilor comandanți români care luptaseră în Est. La 25 Octombrie 1944, după eliberarea ultimei brazde de pământ românesc din Câmpia de Vest-Oradea-Carei-Satu Mare, generalul Gheorghe Avramescu, prin Ordinul de zi 392 s-a adresat ostașilor Armatei Române eliberatoare: „La chemarea țării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin Dictatul de la Viena, ați răspuns cu însuflețire și credință în izbânda poporului nostru. Zdrobit
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
au existat depresiuni, zone izolate ce au dus la apariția unor particularități, astfel încât putem vorbi de o unitate în diversitate. Au existat mari deplasări de populații, așa cum au fost albanezii din Epir ce s-au îndreptat spre sudul Greciei, spre câmpia Atenei, sau aromânii din Pind, care s-au deplasat către Macedonia. Peninsula Balcanică este caracterizată de o foarte mare varietate a populațiilor. În Macedonia există și astăzi așezări albaneze, grecești și bulgărești. Slavii care au trecut linia Dunării (602) s-
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
1950, în lagăre ,,lucrau“ aproximativ 80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, lagăre de muncă forțată și centre de deportare au existat în întreaga țară, dar cele mai multe se aflau în partea sud-estică a Câmpiei Române și sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Perieși, Grădina, Satul Nou etc.) 14. Despre Zarca Aiudului - Izolarea Cu toate că dispozițiile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44) interziceau, în genere, separațiunea individuală, admițând-o numai pentru condamnații de drept
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]